Datarea localitatii

Istoricul comunei Sacuieu are o semnificatie aparte. Comuna Sacuieu este o comuna cu adanci rezonante si implicatii In trecut deoarece reprezinta un simbol al trecerii peste veacuri, de la stramosii nostri daci, la daco-romani si apoi la romanii de astazi. Asezarile comunei, Sacuieu, Rogojel si Visagu sunt atat de vechi Incat se pierd In negura vremii si se explica printr-o serie de factori, mai ales prin generozitatea pamantului care a oferit adapost, resurse materiale si conditii prielnice traiului omenesc. Caracteristica principala a localitatilor comunei Sacuieu este continuitatea de locuire, o continuitate atestata prin dovezi arheologice si documentare.

Urcatul oilor la munte are loc la sfarsitul lunii mai. Se formeaza doua sau trei turme de oi fiecare avand cate un sef de turma. Pentru a numi sefii de turme locuitorii satelor se aduna la centru unde fac propuneri pentru numirea lor. Dupa mai multe negocieri se ajunge la numirea sefului de turma. Acesta se va ocupa de buna organizare a turmei angajand doi sau trei ciobani care vor Ingriji oile. De asemenea seful turmei va tine evidenta laptilor care Ii revin fiecarui proprietar de oi. Dupa numirea sefilor de turme fiecare proprietar Isi va alege turma unde o sa-si vareze oile.

Indata ce s-au format turmele are loc urcatul oilor la munte. Fiecare propietar Isi Insoteste turma pana la stana. Oamenii sunt Imbracati In straie de sarbatoare, unii In costume traditionale. In drum spre stana totul este o sarbatoare, o veselie, o bucurie, oamenii motivandu-si cauza pentru care au facut alegerea turmei – oile, ciobanii, cainii. Seara oamenii se Intorc acasa pentru a pregati sarbatoarea masurii laptelui la oi. Pentru aceasta gospodinele se pregatesc cu cele mai bune si gustoase mancaruri pe care le stiu face iar barbatii cu cele mai bune bauturi pe care le au. Fiecare proprietar Isi alege oile pentru a le mulge. Dupa mulsul oilor se stabileste masura pentru un lapte. Dupa ce se termina cu masuratul laptelui se Intinde o masa cu cele mai bune mancaruri si bauturi pe care gospodinele le-au pregatit pentru aceasta sarbatoare. Sarbatoarea se termina odata cu Inserarea cand mancarea si bautura s-a terminat iar oamenii terbuie sa se Intoarca acasa.

Sarbatorile religioase sunt de asemenea motivul practicarii unor obiceiuri stravechi. Pe langa cele de Anul Nou, Boboteaza si Pasti obiceiurile de Craciun au un farmec aparte.

Cu doua trei saptamani Inainte de Ajunul Craciunului toti feciorii satului se aduna la caminul cultural din localitate pentru a numi starostele si substarostele. Dupa numirea acestora Incep repetitiile pentru colinde.

In seara de Ajun toti feciorii se aduna la staroste unde mananca, beau si fac ultimele repetitii Inainte de Inceperea colindei. De aici toti feciorii, In frunte cu starostele si substarostele, Insotiti de ceterasi, merg la preotul satului unde vor colinda iar preotul va face o slujba religioasa si le va da feciorilor cateva sfaturi de buna purtare pe tot timpul colindatului.

Colindatul dureaza doua zile. In prima seara feciorii vor colinda pana la jumatatea satului, apoi vor pleca acasa, se vor odihni, urmand ca a doua seara sa colinde cealalta jumatate de sat. Pentru fiecare varsta feciorii pregatesc cate o colinda. In locuintele unde sunt batrani vor colinda "Multumindu-ti Domnu-s bun / C-am ajuns Sfantul Craciun"; unde sunt feciori se va colinda feciorului "Iesit-o Doamne iesit / Vanatori de-ai lui Craciun" iar acolo unde sunt fete se va colinda fetei "Rominioara". Dupa ce termina colinda, gazda va plati feciorilor pentru colinda o suma de bani, atat cat doreste, precum si un litru de vin sau de tuica; apoi starostele da ordin ceterasilor sa cante de joc si invita gazda la dans. Dupa terminarea dansului starostele Impreuna cu feciorii Ii multumesc gazdei de primirea colindei, le ureaza "Sarbatori fericite" dupa care, la randul ei, si gazda le multumeste pentru colindat. Unele gazde pun un colac pe masa iar starostele trebuie sa "graiasca colacul" dupa care acesta va fi al feciorilor. Dupa ce se termina colindatul, cu banii si bautura ce s-au adunat, se organizeaza un joc unde sunt invitati toti locuitorii satului.