STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA PENTRU REMETEA

- propunere supusă dezbaterii publice -

 

1. Descriere generală a comunei.Aşezare geografică, relief, date istorice

Remetea este situată în sud-estul judeţului Bihor, în depresiunea Beiuşului. Se învecinează la nord cu comuna Căbeşti, la sud cu comunele Pocola, Curăţele şi oraşul Beiuş, la est cu zona Văii Iadului aparţinătoare de comuna Curăţele iar la vest cu comunele Răbăgani şi Pomezeu. Suprafaţa comunei este de 6670 ha, iar altitudinea medie este cuprinsă între 400 şi 800 m.

Comuna este străbătută de văile Meziad şi Roşia, bazinul acestora fiind tributar Crişului Negru. Deşi cantitatea de precipitaţii care cade în bazinul hidrografic al Văii Roşia este mai redusă (800-1000 mm), faptul că drenează, în bună parte, întinse regiuni carstice ale Munţilor Pădurea Craiului, face ca aportul lor de apă să fie destul de însemnat. Cele două văi au adâncimi mici, sub 2 m, dar viteza de scurgere este relativ mare. La ploi se formează adesea viituri care erodează puternic malurile.

Relieful predominant este colinar, piemontan, remarcându-se Dealurile Meziadului. Solurile au conţinut mic în humus, fiind slab aprovizionate cu N, P şi K şi având reacţie în general acidă (pH între 4,95-5,80).

Satele componente ale comunei sunt: Remetea, Drăgoteni, Meziad, Petreasa şi Şoimuş. Primele atestări ale vieţii materiale şi spirituale pe teritoriul comunei datează din anul 1204, dar atestările documentare certe provin din anii 1213-1319-1442.

2. Resurse comunitare. Puncte tari şi oportunităţi

Cele mai importante resurse comunitare ale aşezării sunt, din perspectiva dezvoltării durabile, următoarele:

 

• aşezarea geografic㠖 aproape de Beiuş, la poalele munţilor Pădurea Craiului şi Bihor-Vlădeasa

• peisaj variat, atrăgător – importantă zonă carstică în nordul comunei, cu chei şi peşteri

• peştera Meziad – monument al naturii, mulţi ani cea mai lungă din România

• Valea Roşiei cu afluentul Valea Meziad – nisip, balast

• Piatră de calcar în satul Meziad

• În toate gospodăriile din toate satele sunt condiţii de creştere a animalelor

• Pădurile de foioase şi de răşinoase cu diversitate mare a structurii de proprietate şi folosinţă (păduri comunale, urbariale, private, păşuni împădurite)

• Izvoarele de apă potabilă din Meziad sunt suficiente pentru captare şi alimentarea satului Meziad

• Existenţa potenţialului uman şi infrastructura în învăţământ

• Bisericile vechi de lemn din Petreasa, Remetea şi Drăgoteni

• Există oameni în Drăgoteni care păstrează tradiţia împistritului ouălor de Paşte în Vinerea Mare, în cadrul unui festival-concurs tradiţional

• Există încă oameni care mai păstrează tradiţiile legate de portul popular

• Fabrica de mobilă din Remetea

• Teren de vânzare pe valea peşterii Meziad (zonă turistică)

• Tradiţie gastronomică specifică locală

• Există terenuri agricole şi utilaje agricole

• Excedent de produse agricole (lapte, ouă, carne, grâu, porumb, fructe, fructe)

• Fructe de pădure, ciuperci

• Ferma de struţi din Remetea

• Există pescării particulare la Meziad şi Remetea

• Există trei mori – două la Remetea şi una la Meziad

• Brutării – Remetea, Meziad

• Staţie de distribuire a carburanţilor – Remetea

• Distilerii, fabricarea de ţuică

• Viticultura – Remetea, Şoimuş

• Nuiele de salcie pentru împletituri

• Miere de albine

• Lân㠖 crescători de oi la Petreasa, Meziad

• Drumuri de acces la fiecare sat

• Penele de gâscă (10% din locuitori ţin gâşte)

• Vânat bogat şi divers

• Lut bun pentru cărămizi, vaioagă

• Resurse umane calificate

• O familie din Remetea produce lucrări de artizanat

• Femei pricepute la ţesut

• Multiculturalitate (români, maghiari)

• Bună înţelegere şi întrajutorare interconfesională

• Întâlnirea fiilor satului Remetea

• Dansuri populare tradiţionale (Meziad – Ziua şcolii)

• Tradiţii şi obiceiuri de iarnă (Drăgoteni)

• Asociaţia “Pro Remetea”

• Asociaţia pentru Dezvoltarea Microregiunii Finiş-Remetea

• Există surse de finanţare externe

• Există conectare la Internet la Primărie

3. Puncte slabe, piedici

 

• Potenţialul natural al comunei nu este folosit

• Nivelul slab de asociativitate (reţinere, neîncredere)

 

• Terenuri agricole foarte fragmentate

• Sistem de salubrizare comunală inexistent

 

• Receptivitate scăzută faţă de problemele comunităţii (grupuri şi nu comunitate)

• Nivel redus al responsabilităţii civice

• Lipsa spaţiilor de cazare adecvate

• Resurse financiare de la buget limitate şi insuficiente

 

• Nu sunt oameni cu experienţă în atragerea de fonduri externe, în relaţii cu publicul

 

• Tendinţa demografică negativă

• Orientarea clientelară a unor fonduri bugetare sau extrabugetare

• Lipsa de motivaţie şi de încredere în propriile forţe

Populaţia / Social

 

1. Prezentare

În comuna Remetea trăiau la data recensământului din anul 2002, 3259 de persoane, din care 1694 bărbaţi (52%) şi 1565 femei, după cum urmează:

- Remetea 845 locuitori, din care 424 femei şi 421 bărbaţi

- Meziad 1269 locuitori, din care 672 femei şi 597 bărbaţi

- Drăgoteni 518 locuitori, din care 266 femei şi 252 bărbaţi

- Petreasa 480 locuitori, din care 229 femei şi 257 bărbaţi

- Şoimuş 147 locuitori, din care 85 femei şi 62 bărbaţi

Pe etnii, structura populaţiei este următoarea:

Populaţia comunei, pe vârstă, înregistrează următoarea structură:

- 0- 6 ani - 220 locuitori 6.94%

- 7-14 ani - 237 locuitori 7.47%

- 15-18 ani - 133 locuitori 4.19% 18.60%

- 19-30 ani - 481 locuitori 15.16%

- 31-50 ani - 751 locuitori 23.68%

- 51-62 ani - 592 locuitori 18.66%

- 63-80 ani - 671 locuitori 21.15%

- peste 80 ani- 87 locuitori 2.74%

2. Sănătatea

Starea de sănătate a populaţiei comunei este bună. Nu au fost cunoscute, în ultimii ani, îmbolnăviri masive. Asistenţa medicală este asigurată de doi medici de familie, generalişti (dr. Adrian Ţapoş pentru satele Remetea, Petreasa, Şoimuş şi Drăgoteni, respectiv dr. Mihaela Ţapoş pentru satul Meziad) şi de trei asistente medicale, două în Remetea (Morar Lenuţa şi Antal Elisabeta) şi una în Meziad (Domocoş Simona).

În apropierea comunei, la 10 km se află spitalul orăşenesc din Beiuş. În comună există două dispensare comunale umane, la Remetea, dotat cu locuinţă pentru medici şi, respectiv, la Meziad, cu posibilităţi mari de asigurare a locuinţei pentru medici. Permanenţa medicală în dispensar este asigurată doar prin anunţarea telefonică a medicilor din Beiuş.

Probleme:

 

• deşi există un punct farmaceutic în comună, procurarea medicamentelor este greoaie, fiind o problemă datorită veniturilor mici care nu permit achitarea preţului medicamentelor, iar compensatele se obţin foarte greu

 

• cabinetul de stomatologie din Remetea este închis, neexistând medic stomatolog

Obiective:

2.1 stimularea medicilor să locuiască în comună
2.2 demararea unor programe de educaţie sanitară în şcoli care să asigure cunoaşterea şi prevenirea îmbolnăvirilor

2.3 colaborarea mai bună între medici şi cadrele didactice

2.4 dotarea corespunzătoare a cabinetelor medicale

2.5 redeschiderea cabinetului de stomatologie din cadrul cabinetului medical Remetea

3. Bătrâni, persoane dezavantajate

Din analiza structurii pe vârste a populaţiei comunei Remetea, rezultă un dezechilibru important, sugerând o îmbătrânire accentuată. Se observă că, faţă de grupa de vârstă 0-18 ani, reprezentând 18,60%, grupele de vârstă de 51-62 ani şi peste 63 de ani, însumând 39,81%, reprezintă mai mult decât dublu, fiind comparabile cu grupa de vârstă activă (19-50 ani – 38,8%). Rezultă de aici o puternică presiune asupra persoanelor active şi totodată, perspectiva unei crize demografice în viitor.

În comună trăiesc un număr de 18 persoane cu diferite handicapuri; îngrijirea acestora necesită însoţitori.

Probleme:

 

• populaţia este îmbătrânită, făcând faţă cu greu la activităţile zilnice

• sunt un număr mare de pensionari de stat şi CAP, cu pensii mici şi foarte mici, fără sprijin, care îşi asigură greu cele necesare unui trai decent

3.1 atragerea ONG-urilor de profil şi crearea unei mişcări caritative, implicând în acestea şi bisericile din comună

3.2 dezvoltarea în fiecare comunitate a spiritului de întrajutorare (solidaritate civică)

3.3 adaptarea impozitelor şi taxelor la nivelul real al câştigurilor realizate de cetăţeni, adoptarea unor facilităţi pentru categoriile defavorizate

4. Învăţământ. Situaţia tinerilor. Situaţia familiilor

Aproape fiecare al cincilea locuitor al comunei are sub 18 ani, vârstă şcolară având 11.66% din totalul populaţiei. În comună există unităţi şcolare şi preşcolare după cum urmează:

 

• Remetea – grădiniţă, şcoală pentru clasele I-VIII, cu 153 copii

• Meziad – şcoală pentru clasele I-VIII, cu 121 copii

• Drăgoteni – şcoală pentru clasele I-IV, cu 25 copii

• Petreasa – cu 45 de copii

• Şoimuş – cu şase copii

Şcolile sunt dotate cu terenuri de sport. În plus, tinerii au la dispoziţie terenul de fotbal din Remetea.

După absolvirea clasei a opta, elevii urmează forme de învăţământ preuniversitar, de ucenici sau profesionale la Beiuş, Ştei sau Oradea. Rata de succes la concursurile de admitere la liceu este de 82,3%. În ceea ce priveşte învăţământul superior, Remetea înregistrează un număr de 21 studenţi. După absolvirea facultăţii, un număr de 6 persoane s-au reîntors şi lucrează în comună.

În comună, numărul total de familii (gospodării) este de 1005, ceea ce corespunde unei încărcări de aproximativ 3,5 persoane/familie. Raportat la aceasta, există ….familii cu mai mult de 5 membri, …cu mai mult de 6 şi un număr de …cu peste 7 membri.

Probleme:

 

• dotarea necorespunzătoare, învechită a şcolilor cu material didactic

• navetarea elevilor şi a cadrelor didactice

• lipsa unor condiţii optime de studiu în şcoală: lipsa apei curente, lipsa încălzirii adecvate a spaţiilor şcolare

• predarea pe catedre “mozaic” (acelaşi cadru didactic la mai multe discipline, chiar dacă nu are specializarea necesară)

4.1 stimularea materială a copiilor premianţi

4.2 oferirea unor condiţii de locuit corespunzătoare cadrelor didactice

4.3 îmbunătăţirea infrastrucutrii, dotării şcolilor

4.4 implicarea cadrelor didactice în activităţi educative şi culturale la nivelul comunităţii

4.5 implementarea la nivelul comunităţii a educaţiei familiale

4.6 dezvoltarea de programe de planning familial şi consiliere

4.7 reînfiinţarea comisiilor de împăciuire la nivelul comunităţilor

4.8 atragerea tinerilor în rezolvarea problemelor sociale, economice şi cultural-sportive la nivelul comunităţii

4.9 organizarea pentru tineri a activităţilor culurale şi sportive cu implicarea comunităţii locale, stimularea performanţelor

5. Rromii

Populaţia rroma înregistrată ca atare în urma recensământului, a scăzut faţă de ultimele date oficiale, fiind cantonată în special în satele Petreasa (65), Meziad (7) şi Remetea (14). Comunităţile de rromi sunt izolate, la marginea localităţii, ca în Petreasa şi Meziad, sau au locuinţe intercalate, ca în Remetea. Locuinţele sunt ridicate pe terenuri proprietate personală sau publică (ale primăriei). Dotările locuinţelor sunt maidegrabă modeste, reflectând un nivel de trai mult inferior celorlaţi membri ai comunităţii. Teoretic, comunităţile de rromi au acces garantat la asigurări sociale, asistenţă medicală şi învăţământ. În ultimii cinci ani nu au existat cazuri de cercetare penală în comunităţile de rromi. Ocupaţiile principale ale rromilor sunt cele de îngrijitori de animale pe eprioada de vară, culegători de ciuperci. Unii rromi se ocupă cu fabricarea de vaioagă sau prestează diverse munci ocazionale în comună. Nivelul de studii se limitează la 4 clase în proporţie de 80% şi de 8 clase în proporţie de 20%.

Probleme:

- membrii comunităţii au dificultăţi cu asigurarea hranei zilnice, a îmbrăcămintei şi încălţămintei

- participarea scăzută la procesul de învăţământ sau chiar abandonul scolar, chiar în invăţământul gimnazial

- educaţie sanitară redusă

- asistenţa sanitară mediocră

- stare de sănătate slabă

- lipsa medicamentelor, dificultăţi în obţinerea asistenţei gratuite sau compensate

- lipsa locurilor de muncă

- acces limitat la informaţii

- neimplicarea în activitatea comunitară

Obiective:

5.1 organizarea unor informări şi consiliere privind populaţia defavorizată

5.2 încurajarea şi stimularea la procesul de învăţământ prin cointeresare şi crearea unui centru de zi pentru copiii defavorizaţi

5.3 sensibilizarea ONG-urilor în rezolvarea problemelor sociale ale rromilor

5.4 crearea unui centru de consiliere pentru cetăţeni, pe diferite domenii

5.5 stimularea unor activităţi tradiţionale, prin înfiinţarea unui centru de colectare a materialelor refolosibile, precum şi a valorificării unor resurse locale (ciuperci, fructe de pădure etc.)

5.6 îndrumarea spre asistenţa sanitară prin folosirea tuturor resurselor locale puse la dispoziţie

5.7 înscrierea tuturor rromilor pe listele medicului de familie

Infrastructura comunei

6. Amenajări urbanistice

Planul Urbanistic General (PUG) al comunei Remetea a fost realizat, dar încă nu este aprobat. Amplasarea construcţiilor civile de locuit, ca şi a tuturor dotărilor edilitar-gospodăreşti şi a obiectivelor industriale, agricole sau de servicii sunt prevăzute în PUG.

Satele comunei au casele de tip compact, tipice pentru zona colinară şi premontană. La cele 1205 locuinţe înregistrate la recensământ există numai 1005 gospodării active, rezultând un număr de aproximativ 70-80 de locuinţe abandonate sau stinse. Dotarea locuinţelor este corespunzătoare, asigurând condiţii decente de locuit.

Drumurile sunt modernizate între majoritatea localităţilor comunei, dar în interiorul satelor majoritatea străzilor sunt nemodernizate (neasfaltate sau nepietruite). De asemena, accesul la terenurile cultivate este greoi pe timpul ploilor, fiind majoritatea drumuri de pământ.

În localităţi, trotuarele sunt foarte puţine şi prost amenajate. Majoritatea străzilor nu au şanţuri de scurgere a apelor pluviale. Sunt numeroase şanţuri nedimensionate corespunzător sau necurăţate.

Deşi localităţile dispun de spaţii suficente, nu sunt organizate suprafeţe destinate pentru parcuri, joacă, recreere, sport, cu excepţia terenului de fotbal din spatele primăriei.

Nu există introdusă telefonia fixă în toate satele, nici măcar a unui telefon public. Semnalul pe telefonia mobilă este foarte slab recepţionat în centrul comunei Remetea, Şoimuş, Drăgoteni.

La nivelul comunei există realizat proiectul de alimentare cu apă pentru Remetea şi Drăgoteni.

Probleme:

 

• starea drumurilor şi a străzilor este rea sau foarte rea

• lipsesc în multe locuri trotuarele şi şanţurle de scurgere

• nu toate localităţile sunt conectate la serviciile de televiziune prin cablu

• nu există reţea de apă curentă şi nici de canalizare, decât în Meziad

• nici o localitate nu are sisteme de tratare a deseurilor lichide sau solide (staţii de epurare, deponii de deşeuri autorizate)

6.1 amenajarea corespunzătoare a trotuarelor şi căilor de acces

6.2 realizarea reţelei de aducţiune a apei potabile, a sistemului de canalizare şi a sistemului de epurare a apelor

6.3 modernizarea drumurilor locale (asfaltare sau semiasfaltare) de legătură între Poitari şi Şoimuş, Poitari şi Drăgoteni, Petreasa-Şoimuş-Drăgoteni, Şoimuş-Remetea, Meziad-Curăţele, Remetea-Gurbeşti

6.4 amenajarea şi întreţinerea şanţurilor de scurgere, cu ajutorul cetăţenilor

6.5 amenjaarea unor staţii acoperite pentru autobuze.

6.6 Urgentarea aprobării PUG (Planul Urbanistic General), adaptat la nevoile şi perspectivele reale ale comunei

Economia şi mediul înconjurător

7. Industria, comerţul şi prestările de servicii

În ultimii ani, investiţiile în activităţile industriale productive şi de prestări servicii au cunoscut o creştere importantă. Astfel, la momentul actual, în comună funcţionează:

• un atelier de confecţionat binale şi termopane, în Remetea, cu aproximativ 30 de angajaţi

• două gatere şi instalaţii de debitat, situate în Meziad

• cinci ateliere de tâmplărie, din care 2 în Remetea, 2 în Meziad şi 1 în Petreasa

• trei mori, în Remetea (2) şi Meziad (1) cu aproximativ 10 angajaţi

• trei brutării, în Remetea (2) şi Meziad (1), cu aproximativ 15 angajaţi

• ateliere proprii ale micilor meseriaşi în domeniile: feronerie, reparaţii auto, service tractoare, staţii carburanţi

• 16 unităţi de alimentaţie publică (ABC şi baruri), după cum urmează: trei ABC-uri şi 2 baruri în Remetea, 2 ABC-uri şi 2 baruri în Petreasa, 3 ABC-uri şi 4 baruri în Meziad, 3 baruri în Drăgoteni

• opt distilerii de fructe (pălincării)

 

• nepromovarea resurselor şi oportunităţilor locale

• neutilizarea eficientă a spaţiilor existente

• gaterele şi atelierele de tâmplărie nu refolosesc rumeguşul, care este depozitat haotic, uneori chiar pe marginea drumurilor

• nivelul de pregătire profesională a angajaţilor nu este satisfăcător

• unităţile economice nu respectă normele de salubrizare

7.1 Atragerea investitorilor locali şi străini

7.2 Acordarea de facilităţi pentru investitorii care crează locuri de muncă

7.3 Orientarea tinerilor spre profesii şi meserii salarizate

7.4 Prospectarea pieţei pentru depistarea cererilor de produse şi meserii

7.5 Crearea şi promovarea unor sisteme economice şi ecologice de salubrizare

8. Agricultura

Suprafaţa totală de 6670 ha a comunei cuprinde:

 

• terenuri arabile 2711 ha

 

• fâneţe naturale 430 ha

• păşuni 1296 ha

 

• vii 31 ha

• livezi 44 ha Total agricol: 4512 ha

 

• păduri comunale 1013 ha

• păduri urbariale 339 ha

• păşuni alpine 1171 ha din care împădurite: 520 ha

Structura culturilor agricole cultivate pe suprafeţele de teren arabil şi producţiile realizate în anul 2001sunt redate mai jos:

În registrul agricol sunt înscrise 1337 de poziţii pentru 1267 exploataţii agricole, revenind în medie 3,37 ha/gospodărie. Cele 1337 de poziţii revin la 971 de gospodari cu domiciliul în comună, care deţin 90% din suprafaţa agricolă a comunei. În ceea ce priveşte mărimea exploataţiilor agricole, distribuţia este următoarea:

- sub 1 ha - 85

- între 1-3 ha - 470

- între 3-5 ha - 380

- între 5-10 ha - 84

- peste 10 ha - 6.

Efectivele de animale existente în comună la data de 31 martie 2002 au fost:

- bovine, total: 1620 capete mai puţin cu 110 capete decât în 2000

din care taurine 1380 capete şi bivoli 240 capete

- vaci de lapte: 1030 capete

din care bivoliţe 160 capete

- ovine, total: 1220 capete mai mult cu 350 capete decât în 2000

din care oi mame 560 capete

- caprine, total: 180 capete

din care capre 95 capete

- porcine, total 1680 capete mai mult cu 580 capete decât în 2000

din care scroafe şi scrofiţe de prăsilă 220 capete (+110)

- păsări total 8000 capete

Pe o gospodărie activă revin 2,14 UVM, în timp ce la 100 ha teren agricol sunt în medie 46 UVM.

Structura parcului de tractoare şi maşini agricole:

- tractoare: 128 (până la 45 CP 87 bucăţi şi de 65 CP 41 bucăţi)

încărcarea pe un tractor: 35 ha

- pluguri pentru tractoare: 94

- discuri: 70

- maşini de ierbicidat: 6

- cositori mecanice: 42

- combine recoltat păioase: 15

Puncte forte:

- zona comunei, în depresiunea Beiuşului, este ferită de calamităţi naturale

- relieful este foarte variat, de la zona colinară la cea montană

- văile Roşiei şi Meziadului au un aport hidric constant

- 23% din suprafaţa comunei este ocupată de păduri

- cel puţin o persoană de fiecare gospodărie este ocupată în agricultură, având experienţa lucrului în câmp

- în comună există câţiva agenţi economici privaţi care oferă servicii de calitate în domeniu

- existenţa Centrului Agricol şi a Centrului de Consultanţă Agricolă în comună

- existenta Circumscripţiei sanitar-veterinare în comună

- existenţa în comună a unui punct de însămânţări artificale la vaci

- au fost rezolvate problemele de retrocedare a terenurilor în procent de 95%

- în golul de munte există două adăposturi pentru animale şi îngrijitori

- există o veche tradiţie a creşterii animalelor

- în ultimii ani au apărut iniţiative legate de creşterea struţilor (fermă cu peste 30 de capete), piscicultură în heleştee amenajate (2 gospodării), creşterea prepeliţelor (1 gospodărie), practicarea legumiculturii în solarii (aproximativ 5 ha)

- preocuparea crescătorilor de animale pentru îmbunătăţirea calităţii efectivelor de animale şi reîmprospătarea efectivelor

- existenţa în comună a trei mori şi trei brutării, unde se pot valorifica şi prelucra unele produse agricole (în sistem de predare grâu contra fabricat şi primit pâine)

- existenţa în fiecare sat a unei asociaţii a urbariaşilor

Puncte slabe:

- cheltuielile pentru producţia vegetală depăşesc în general veniturile realizate

- se înregistrează tendinţe de monocultură, cu preponderenţa cerealelor

- lipsa unor asolamente de perspectivă

- fărâmiţarea excesivă a terenurilor

- dimensiunile reduse ale proprietăţilor (terenurilor arabile)

- folosirea seminţelor din categorii biologice inferioare

- costuri mari cu energia utilizată în agricultură (6 kg grâu / 1 l motorină; consum 100 l/ha/an)

- preţ scăzut la desfacerea produselor

- cantităţile produse sunt insuficiente pentru comerţul mare

- utilajele agricole sunt uzate moral şi fizic

- efectivele de animale existente sunt mici comparativ cu suprafaţa agricolă (nu se realizează producţie de gunoi de grajd suficient, ceea ce conduce implicit la sărăcirea solului păşunii şi diminuarea producţiei de biomasă)

- producţii scăzute de lapte şi carne

- se utilizează în multe situaţii furajarea unilaterală

- sunt adăposturi de animale neutilizate

- se mai practică încă creşterea animalelor “după ureche”, empirică, în unele gospodării

- păşunile comunei nu sunt întreţinute corespunzător, înregistrând o regresie masivă a diversităţii floristice şi o dezvoltare accentuată a populaţiilor de pipirig şi ferigă

- terenuri cu eroziune accentuată, degradate, îndeosebi cele în pantă sau cele situate pe malurile apelor

- creşterea acidităţii excesive a solurilor

- terenuri cu exces de umiditate şi tasare excesivă (apariţia pipirigului)

- lipsa parcelării şi a întreţinerii sistematice a păşunilor

- nu s-au creat organizaţii agricole profesionale

- nu există exploataţii agricole specializate

- nu există centre de colectare şi prelucrare a produselor agricole

- lipsa interesului pentru informare

- lipsa colaborării cu organizaţii de profil din ţară şi străinătate

Obiective:

8.1 regruparea eşalonată a terenurilor pe culturi şi exploataţii sau proprietari

8.2 realizarea unei structuri de culturi corelată cu cererea şi oferta pieţei

8.3 înfiinţarea unor centre de colectare şi prelucrare a produselor agricole

8.4 introducerea de culturi noi, în special tehnice

8.5 înfiinţarea în fiecare sat a unui cerc de maşini agricole private: importul uneltelor agricole la second hand, dezvoltarea unor ateliere de reparaţii a maşinilor agricole şi aprovizionare cu carburanţi

8.6 îmbunătăţirea structurii organizatorice profesionale şi economice a asociaţiilor urbariaşilor existente în comună şi în domeniul creşterii animalelor

8.7 promovarea unui sistem, program de amelioare a efectivelor de animale, pentru creşterea efectivelor şi a producţiilor

8.8 dezvoltarea unor relaţii de colaborare cu organizaţii de profil

8.9 sporirea capacităţii productive a păşunilor

8.10 procuparea pentru dotarea gospodarilor crescători de animale cu maşini şi utilaje specifice sectorului

8.11 creşterea gradului de prelucrare a produselor primare pe plan local

9. Turism rural, tradiţii şi meşteşuguri

Remetea beneficiază, în afară de aşezarea geografică, de numeroase obiective de interes turistic, natural şi patrimonial:

- peştera Meziad, monument al naturii

- văile Meziad şi Roşia, cu chei şi formaţiuni carstice deosebite

- biserica ortodoxă de lemn din Petreasa (sec. XVIII), biserica reformată de zid din Remetea (sec.XIII), biserica de lemn “Sf.Nicolae” din Şoimuş (1752)

- stejar secular pe şoseaua Remetea-Meziad (peste 400 ani)

- locuinţe rurale acreditate şi cu posibilităţi de acreditare

- fermă de creştere a struţilor

- festivalul-concurs de împistrit ouă de la Drăgoteni, din Vinerea Mare (ortodox)

- datini şi obiceiuri de Paşte şi de Crăciun

- înfiriparea unui fenomen ecumenic religios

- întâlnirea anuală a fiilor satului Remetea

- prelucrarea lemnului artizanal - Meziad

- fabricarea varului-bulgări la Meziad

Probleme:

 

• drumurile de acces sunt necorespunzătoare pentru practicarea unui turism civilizat

 

• lipsa alimentării cu apă curentă a locuinţelor şi a canalizării locuinţelor

• starea necorespunzătoare a cabanelor de la peştera Meziad, proprietatea TGIE

 

• lipsa telefoanelor fixe

 

• lipsa pliantelor şi a materialelor de prezentare şi publicitate

• lipsa iniţiatzivelor coerente de introducere a comunei în circuitul turistic

• condiţii improprii, primitive, neprietenoase mediului, pentru varniţe

9.1 Popularizarea tuturor manifestărilor d peste an prin pliante, reviste, internet etc.

9.2 Executarea unui drum de legătură barajul Leşu – Coada Lacului – Stâna de Vale – Valea Drăganului – Meziad

9.3 Promovarea turismului rural, formarea gazdelor, creşterea numărului de gospodării atestate

9.4 Oferirea unui spaţiu din patrimoniul comunei pentru sat de vacanţă

9.5 Dezvoltarea unei pieţe a produselor locale şi de meşteşuguri

9.6 Dezvoltarea spiritului civic şi ecologic al cetăţenilor

Un proces important pentru dezvoltarea durabilă a comunităţii, urmare a Strategiei Locale de Dezvoltare Durabil㠖 Agenda 21 Locală, îl reprezintă:

• elaborarea şi implementarea planului comunitar de acţiune, cuprinzând proiectele şi activităţile identificate şi asumate de către membrii comunităţii locale

• dezbaterea şi îmbunătăţirea continuă a strategiei

• promovarea şi dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la comunitatea locală

• stimularea şi încurajarea iniţiativelor personale de interes comunitar

MULTI OAMENI marunti

IN MULTE LOCURI marunte

AU SCHIMBAT FATA LUMII

PARTICIPĂ ŞI TU LA:

 

• DEZVOLTAREA DURABILĂ A PROPRIEI LOCALITĂŢI

• REZOLVAREA PROBLEMELOR COMUNITĂŢII, CARE SUNT ŞI ALE TALE !

În Europa, prin Munţii Apuseni !