STRATEGIA PENTRU DEZVOLTAREA DURABILA

A COMUNEI FINIŞ

- document supus dezbaterii publice -

monografia comunei Finis (302 Kb)

1. SCURTĂ DESCRIERE GENERALĂ A COMUNEI

Comuna Finiş este aşezată în vestul României, în partea de sud-vest a judeţului Bihor, în zona de contact a depresiunii Beiuşului cu Munţii Codrului. Suprafaţa totală a comunei este de 10470 ha. Administrativ, este alcătuită din satele Finiş, Fiziş, Ioaniş, Şuncuiş şi cătunul Brusturi.

Centrul de comună este satul Finiş, aşezat de-a lungul pârâului Finişul Mare. Este înconjurat de dealuri premontane, iar la sud-vest este limitat de Munţii Codrului. Celelalte sate sunt dispuse la vest faţă de centrul de comună: Fiziş la distanţa de 2 km, Ioaniş la 4 km, Şuncuiuş la 4,5 km. Cătunul Brusturi este aşezat în golul de munte, la 10 km de Finiş. Faţă de celelalte centru importante din judeţul Bihor, comuna Finiş se află la 2 km de oraşul Beiuş, 15 km de oraşul Ştei şi 67 km de municipiul Oradea.

Istoricul comunei este strâns legat de cetatea Finişului, atestată documentar încă din anul 1291.

Relieful comunei este foarte variat: de la zone de şes, riverane Crişului Negru, la zone deluroase, reprezentate prin dealurile piemontane ale Muntilor Codrului şi zona montană acoperită de păduri.

Reţeaua hidrografică pârâurile Finişul Mare, Valea Cădărestilor, Valea Şerpoaia, Valea Mare, Valea Pontului, Valea Cearca şi Valea Fizişului, toate fiind tributare Crişului Negru, care curge pe o distanţă de 7,5 km pe teritoriul comunei.

Comuna Finiş beneficiază de o poziţie climatică de adăpost. Temperatura medie anuală este de 10,5° C. Deşi se face o deosebire netă între ele, în zona montană temperatura nu scade cu mai mult de 1-2° C faţă de zona depresionară. Amplitudinea anuală a temperaturii este de 10-20° C, în timp ce cantitatea de precipitaţii este de 700-800 mm/anual.

Analiza pedologică a solurilor de pe teritoriul comunei a reliefat următoarele tipuri de sol: brun, brun luvic, brun roşcat de pădure, brun argiloiluvial, nisipoase, brun acide.

Flora şi fauna salbatică este foarte bogată şi diversificată, specifică altitudinilor de 400-900 m. Comuna dispune de o suprafaţă de păduri importantă.

Îndeletnicirea de bază a gospodarilor este agricultura, atât în sectorul vegetal cât şi în sectorul animal. În completare sau chiar ca ocupaţii de bază, numeroşi cetăţeni sunt ocupaţi în activităţi industriale locale, comerţ, prestări servicii, silvicultură etc.

2. ANALIZA COMUNITĂŢII

A. Puncte tari

1. Gospodari harnici şi ambitioşi

2. Relief variat – zone de şes, deal şi de munte

3. Peisaj atrăgător, obiective şi trasee turistice interesante

4. Există resurse în toate sferele de activitate (agricultură, industrie, comert – prestări servicii

5. Există televiziune prin cablu

6. Accesul la transportul pe cale ferată şi rutieră

7. Se desfăşoară activităţi în toate sectoarele generatoare de venit

B. Puncte slabe

1. Potenţialul agricol şi turistic nu este valorificat

2. Forţa de muncă disponibilă nu este ocupată în totalitate

3. Unităţile industiale existente nu lucrează la capacitate

4. Nesolutionarea unor probleme legate de Legea fondului funciar

5. Nivelul de informare al cetăţenilor nu este suficient

C. Oportunităţi

1. Multiple programe de finanţare pentru dezvoltare rurală

2. Trend pozitiv privind dezvoltarea rurală la nivel de judeţ

D. Piedici

1. Buget auster la nivel de judeţ, orientat mai degrabă politic

2. Colaborarea între instituţiile statului este dictată de interese si nu de nevoi reale

3. CAPITALUL SOCIAL

3.1 Populaţia

În comuna Finiş trăiau, la data recensământului din 2002, 3693 cetăţeni, dintre care:

După distribuţia vârstelor, situaţia populaţiei comunei este relativ echilibrată:

În funcţie de sex, la data recensământului au fost 49,5% bărbaţi şi 50,5% femei.

Din punct de vedere religios, populaţia comunei este împărţită în următoarele confesiuni:

Populaţia activă totală cupriunde 2289 persoane, reprezentând 62% din total. Populaţia ocupată cuprinde 2134 de cetăţeni, reprezentând 57,8%.

3.1.1 Obiective pe termen scurt şi mediu

1. Înfiinţarea unui centru de consiliere şi informare pentru cetăţeni

2. Încurajarea fixării în comună a specialiştilor tineri

3.2 Starea de sănătate

Sănătatea locuitorilor comunei se înscrie în caracteristicile generale de sănătate a populaţiei judeţului Bihor. Nu se înregistrează boli caracteristice.

Serviciile medicale sunt asigurate la dispensarul medical comunal sau prin deplasarea cadrelor calificate, la solicitări sau conform graficelor de vizitare, la domiciliu. Personalul medical ce deserveşte cei aproape 3700 de cetăţeni este alcătuit din doi medici generalişti, un medic pediatru şi un medic stomatolog, precum şi cinci asistente cu pregătire medie.

Apropierea de oraşul Beiuş, cu dotări medicale şi servicii bune, constituie pentru finişeni un avantaj.

3.2.1 Probleme

 

• Dotare necorespunzătoare, învechită a dispensarului uman cu aparatură uzată moral, lipsa medicamentaţiei de urgenţă

• Distanţă mare până la dispensar – lipsa unui punct sanitar în satele comunei

• Imposibilitatea efectuării unor analize de sănătate elementar, care ar putea facilita un diagnostic mai rapid şi mai exact (lipsa unui laborator de analize)

• Sănătate precară în rândul copiilor de romi

• Mai există persoane, în special rromi, care nu sunt arondaţi medicilor de familie

• Lipsa unui punct farmaceutic în comună

• Fântânile în mare parte au apă care nu corespunde din punct de vedere sanitar criteriilor de potabilitate

• Lipsa asistentului comunitar

3.2.2 Obiective pe termen scurt şi mediu

1. Amenajarea şi dotarea unui punct sanitar, medical şi farmaceutic, în localităţile Ioaniş şi Şuncuiş

2. Organizarea serviciilor sanitare în aşa fel încât să asigure accesul egal pentru toţi cetăţenii

3. Prin intermediul asistentului comunitar să se îmbunătăţească evidenţa persoanelor aflate în dificultate, pentru a interveni la timp cu tratamente specifice pentru fiecare caz în parte

4. Campanie privind igiena sanitară a comunei şi a gospodăriei, în special în comunitatea de rromi, derulată împreună de administraţia publică locală şi cadrele medicale

5. Realizarea unor analize şi probe de apă pentru monitorizarea surselor de apă care nu îndeplinesc standardele de potabilitate

3.3 Cultura

Facilităţile şi dotările culturale ale comunei se reduc la nivelul căminului cultural, car există în fiecare sat al comunei. Cetăţenii din Finiş au acces la cele 15.000 de volume de cărţi existente în biblioteca comunală Finiş şi la cele două biblioteci şcolare. Bisericile au şi ele un aport deosebit în păstrarea şi promovarea culturii locale.

3.3.1 Probleme

 

1. Căminele culturale sunt într-o stare avansată de degradare

2. Tendinţa modernistă de abordare a activităţilor culturale conduce la diluarea şi dispariţia tradiţiilor locale

3. Folclorul local este aproape inexistent

 

4. Fondurile bugetare insuficiente pentru reparaţii şi dotări la căminele culturale

5. Micşorarea numărului de cetăţeni care frecventează bibliotecile din comună

 

3.3.2. Obiective pe termen scurt şi mediu

1. Repararea şi dotarea căminului cultural

 

2. Revitalizarea activităţilor culturale tradiţionale

3. Înfinţarea unui muzeu comunal tradiţional, cu obiecte vechi şi porturi populare tradiţionale

4. Înfinţarea unor formaţii artistice care să promoveze dansul popular tradiţional local, românesc şi unguresc

 

 

3.4 Învăţământul

Pentru ca o societate să prospere, este necesar ca membrii ei să aibă acces la educaţie şi informaţie şi să urmărească îmbunătăţirea continuă a cunoştinţelor. Condiţiile existente în şcolile localităţii, atât obiective (materiale) cât şi subiective (calitatea cadrelor, programa şcolară) asigură nivelul de instruire de bază. În fiecare localitate, exceptând cătunul Brusturi, există şcoli, astfel: în Finiş o şcoală cu clasele I-IV şi una cu clasele I-VIII, în Ioaniş o şcoală cu clasele I-VIII, în Fiziş o şcoală cu clasele I-IV, în Şuncuiuş o şcoală cu clasele I-IV şi grădiniţă. Acestea însumează 39 de săli de clasă pentru cei aproximativ 330 de preşcolari şi şcolari. Numărul cadrelor didactice care lucrează în instituţiile de învăţământ din comună este de 44, acestea provenind în majoritate din localitate. Nivelul şi pregătirea cadrelor didactice sunt în unele situaţii inadecvate materiilor pe care le predau.

3.4.1 Probleme

 

1. Baza materială a şcolilor şi grădiniţelor este uzată fizic şi moral

2. Migraţia elevilor spre şcolile din Beiuş

3. Lipseşte la majoritatea şcolilor alimentarea cu apă curentă

4. Grupurile sanitare din şcoli sunt insalubre

5. Investiţiile necesare pentru recondiţionarea clădirilor şcolilor sunt mari, datorită vechimii clădirilor şi a stării avansate de degradare

6. Şcolile nu au calculatoare şi posibilităţi de conectare la Internet

7. Activităţile cultural-sportive şcolare sunt sporadice, neexistând animatori locali

8. Starea de apatie la nivelul cadrelor didactice stimulează lipsa competiţiei interne şi a competitivităţii

 

3.4.2 Obiective pe termen scurt şi mediu

 

1. Promovarea unui învăţământ deschis care să încurajeze iniţiativa şi competiţia şi creativitatea

2. Dotarea cu calculatoare a şcolilor, formarea unor centre de informatică locale

 

3. Stimularea înfinţării unui învăţământ cu specific agricol

4. Implicarea părinţilor în activitatea şcolară şi extraşcolară

5. Înfiinţarea unor centre pedagogice pe discipline şcolare (Imbunătăţirea experienţei didactice)

6. Iniţierea şi susţinerea unor schimburi de experienţe cu şcoala din comuna Kismária din Ungaria, localitate care are legături transfrontieră cu localnici din comună

7. Animarea activităţii şcolare şi extraşcolare prin desfăşurarea unor activităţi cultural sportive constante

8. Organizarea unor cursuri extraşcolare (opţionale) care să vizeze educaţia ecologică, educaţia

 

civică, cultural artistică şi sportivă

9. Formarea unor asociaţii (cluburi) ale elevilor în cadrul şcolilor cu clasele I-VIII

 

3.5 Minorităţi etnice

În comuna Finiş, alături de comunitatea majoritară română (53%), trăiesc o importantă minoritate maghiară (37%), precum şi un număr destul de mare de rromi (10%). Este foarte important de reliefat buna convieţuire statornicită de-a lungul timpului între etnii. Minoritatea maghiară se distinge prin forme de organizare comunitară avansate şi relativ active, dar, în ultimul timp, mai închise. Relaţiile externe ale minoritarilor maghiari sunt folosite în scopul atragerii de resurse, ceea ce corespunde nevoii de dezvoltare a acestei etnii. Relativ la minoritatea rroma, se distinge refuzul acceptării apartenenţei la propria etnie, faţă de cele 355 de persoane declarate ca atare la recensământ existând, după statistici ale primăriei sau alte surse, în realitate un număr de 713 rromi. Aceştia sunt localizaţi în Ioaniş şi Şuncuiuş, un număr foarte mic trăind în Finiş. În aceste localităţi, nivelul infracţional este mai ridicat decât în celelalte.

 

3.5.1 Probleme

 

1. Inconsecvenţa şi incoerenţa dialogului interetnic în ultimii ani (neimplicare şi necooperare)

2. Dificultăţi în asigurarea hranei, a hainelor şi a incălţămintelor în cadrul etniei de rromi

3. Abandonul şcolar masiv sau mascat, definitiv sau temporar, la nivelul copiilor rromi

4. Nivel de instruire şi educaţie elementară scăzute la nivelul comunităţii rroma

5. Lipseşte asistenţa medicală permanentă la comunităţile rroma

6. Şansa de a obţine locuri de muncă pentru rromi este diminuată şi mai degrabă sezonieră, ducând la inconstanţa veniturilor

7. Nivel de infracţionalitate şi delincvenţă (chiar juvenilă) ridicate la nivelul comunităţii rroma

8. Locuinţele rromilor sunt mai degrabă insalubre şi necorelate cu numărul de membri ai familiei

9. Lipsa unui asistent comunitar specializat pe problema rromilor

 

10. Neînscrierea cetăţenilor de etnie rromă pe listele medicilor de familie-deci nu beneficiază de consultaţii medicale gratuite, de reţete compensateşi gratuite şi spitalizare gratuită

11. Lipsa unor forme de organizare comunitară eficiente la nivelul rromilor

3.5.2 Obiective pe termen scurt

1. Conştientizarea populaţiei rroma cu privire la rezolvarea propriilor probleme

2. Încurajarea şi stimularea participării la procesul de învăţământ prin înfiinţarea unui centru de zi pentru copii

3. Integrarea socială a comunităţii de rromi (şi ei sunt cetăţenii comunei !)

3.5.3 Obiective pe termen mediu

1. Asistent social comunitar specializat

3.5.4 Activităţi. Fişe de proiect

1. Centru de zi şi cantină pentru copii

2. Asistent social comunitar specializat. Proiect de sensibilizare a Direcţiei de Sănătate Publică şi a instituţiilor de stat implicate pentru repartizarea unui post de asistent comunitar

3. Ajută-i să trăiască prin muncă - centre de colectare a fructelor de pădure şi a ciupercilor, care să asigure o constanţă a surselor de venit

4. Stimularea activităţilor productive locale (mături de sorg, linguri de lemn, albii, cozi de topoare, săpi, furci şi greble de lemn etc.)

4. INFRASTRUCTURA

Infrastructura comunei corespunde nivelului actual de dezvoltare, existând dotările edilitare minim necesare. Aşezarea comunei în zona de interferenţă a muntelui cu şesul, orientat longitudinal pe valea Finişului Mare, ca şi apropierea la doar 2 km de oraşul Beiuş, dau un specific local comunei Finiş, prin alternanţa de concentrare, îngrămădire a localităţilor şi a utilităţilor aferente.

4.1 Dotări edilitare

Comuna dispune de clădirile administrative necesare bunei organizări şi desfăşurări a vieţii comunitare. Clădirea primăriei este situată central, în Finiş, fiind parţial renovată. Sediul Poliţiei se află în vecinătate. Comuna dispune de dispensar medical uman, de şcoli, centru agricol, bibliotecă, cămin cultural. Toate clădirile necesită intervenţii de reparaţii şi modernizări, în special în ceea ce priveşte racordarea la apă curentă şi canalizare, WC, precum şi dotări corespunzătoare mileniului III.

4.2 Alimentare cu apă curentă, canalizare

Comuna Finiş are un bazin hidrografic mare, alcătuit din afluenţii Crişului Negru. La aceste surse de apă curgătoare, de suprafaţă, se adaugă fântânile amenajate în apropierea gospodăriilor.

Alimentarea cu apă se face din izvoare şi fântâni în proporţie de 100%.

4.2.1. Probleme

 

1. Inexistenţa unui sistem de alimentare cu apă curentă

2. Lipseşte canalizarea apelor reziduale şi menajere

3. Deversarea întâmplătoare a apelor reziduale este un important focar de infecţii

4. Nu toate gospodăriile sunt dotate cu bazine vidanjabile şi /sau fose septice

5. Acolo unde există, bazinele vidanjabile nu sunt întreţinute corespunzător

6. Există un număr important de fântâni cu apă nepotabilă

4.2.2 Obiective

1. Executarea alimentării cu apă şi a canalizării în sistem comunal pentru fiecare sat din comună

2. Educaţia ecologică şi civică a cetăţenilor cu privire la gospodărirea durabilă a apei, căi de poluare şi modalităţi de prevenire a poluării apei

4.3 Comunicaţiile

Comuna Finiş are legătură de cale ferată pe linia Vaşcău-Oradea prin hălţile Ioaniş şi Finiş, precum şi legătură rutieră cu toate comunităţile din jur, prin drumuri judeţene sau comunale.

4. 4.3.1Probleme

 

1. În comună există drumuri comunale şi străzi neamenajate şi distruse repetat în urma inundaţiilor

2. Circulaţia în unele zone este greoaie (Ioaniş, Fiziş, drumurile în comunităţile de rromi)

3. Circulaţia pe calea ferată este îngreunată datorită dezafectării parţiale a liniei ferate

1. Reamenajarea şi modernizarea reţelei stradale din Finiş

2. Continuarea asfaltării drumului comunal spre Fiziş

3. Asfaltarea drumului comunal din Ioaniş şi în continuare spre Şuncuiş

4. Pietruirea drumului comunal Fiziş –Ioaniş şi în comunitatea de rromi

Serviciile telefonice sunt slab dezvoltate în comună. Există cabine telefonice amplasate în fiecare sat, dar acestea nu acoperă nevoile existente. Beneficiază de serviciile telefonice principalele instituţii din comună (primăria, poliţia, dispensarul sanitar). De asemenea, există un punct amenajat ca oficiu poştal.

 

1. Nu există telefoane fixe la domiciliu

2. Unele instituţii nu au instalat telefon

4.4.2 Obiective

1. Dezvoltarea reţelei de telefonie fixă pe raza comunei

2. Introducerea telefoanelor fixe şi la alte instituţii (şcoli, case parohiale etc.)

5. ECONOMIA ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Populaţia activă a comunei însumează 62% din total, în timp ce populaţia ocupată în industrie, servicii şi agricultură reprezintă 57,8%. Membrii comunităţii muncesc în cele mai diverse domenii de activitate. Totuşi, activitatea predominantă este cea agricolă, chiar dacă recoltele obţinute asigură mai degrabă un regim de subzistenţă decât de dezvoltare agricolă. Procentual, după datele statistice existente, ocupaţiile principale sunt în următoarele domenii:

Până la vârsta pensionării (60-65 de ani), gospodarii desfăşoară activităţi în diverse domenii combinate cu activităţile agricole curente. După pensionare, majoritatea continuă activităţile curente agricole.

În sectorul de stat lucrează 21,3%, în timp ce în sectorul particular sunt ocupaţi 78,7%.

După 1989, numeroase investiţii private, de dimensiuni mici sau mijlocii, în comună sau în apropiere, au reuşit să fixeze forţa de muncă locală. Existenţa şi dezvoltarea acestora înseamnă implicit creşterea numărului de locuri de muncă şi a veniturilor comunitare (salarii, impozite, taxe locale).

În prezent, industria este slab reprezentată în comuna Finiş, comparativ cu celelalte sectoare de activitate. Unităţile existente nu lucrează la capacitatea reală, constructivă, datorită unei multitudini de factori interni şi externi. Există o unitate de prelucrare a lemnului (la Ioaniş), una de fabricare a berii (Zipber) şi una de fabricare a pâinii (ambele în Finiş).

5.2.1 Probleme

 

1. Resursele locale (lemn, pădure) nu sunt exploatate superior şi judicios

2. Lipseşte spiritul antreprenorial

3. Exploatarea iraţională şi abuzivă a pădurii

5.2.2 Obiective pe termen scurt şi mediu

1. Informarea factorilor de decizie cu privire la situaţia existentă la Fabrica de Cherestea Ioaniş (Direcţia de Relaţii cu Mediul Politic şi Asociativ din cadrul Departamentului pentru Analiza Institutională şi Socială) în vederea revigorării activităţii industriale

2. Elaborarea de proiecte care să vizeze implementarea de activităţi generatoare de venituri (centre de colectare, prelucrare şi valorificare a produselor lactate, a fructelor de pădure şi ciupercilor; atelier de prelucrare a lemnului; ateliere de producţie locală)

5.2.3 Activităţi. Fişe de proiect

1. Înfiinţarea unor centre de colectare, prelucrare şi valorificare a produselor lactate, a fructelor de pădure şi a ciupercilor

2. Înfiinţarea unui atelier de prelucrare a lemnului şi de obţinere a produselor artizanale

5.3 Agricultura

Datorită aşezării comunei intr-o pozitie climatică de adăpost si pentru că are cele mai variate forme de relief, gospodarii au dezvoltat activităţi în toate sectoarele agricole: legumicultură, pomicultură, viticultură, cultura mare şi creşterea animalelor. Potentialul agricol reliefează 3850 ha de suprafaţă agricolă, din care: - arabil 1493 ha, fâneţe 447 ha, păşuni 1788 ha, livezi 73 ha, vii 49 ha.

5.3.1 Probleme

 

1. Dotarea necorespunzătoare a gospodăriilor cu maşini şi utilaje agricole

2. Nu există un sistem intern de colectare şi valorificare a producţiei în surplus

3. Terenurile agricole sunt foarte fărâmiţate

 

4. Necunoaşterea exactă a caracteristicelor solului, ca urmare se execută lucrări necorespunzătoare

5. Păşunile sunt neîntreţinute, devenind aproape neproductive

6. Efectivele de animale existente au scăzut cu peste 50-75 % în ultimii 10 ani

 

7. Pierderea, la viituri, a unor suprafeţe mari de teren (arabil şi fâneţe) datorită neamenajării albiilor râurilor şi pârâurilor ce străbat comuna

8. Lipsesc asociaţiile sau cercurile agricole şi profesionale pe domenii de activitate

9. Solurile sunt slab productive şi nu sunt întreţinute şi lucrate corespunzător

 

10. Majoritatea agricultorilor lucreaz㠓după ureche”

 

5.3.2 Obiective pe termen scurt

 

1. Informarea corectă a gospodarilor şi încurajarea comasării lucrării terenurilor

2. Efectuarea unor studii agrochimice care să ne indice clar compoziţia solului şi să permită o tratare corespunzătoare a acestuia

 

3. Îmbunătăţirea compoziţiei floristice a covorului vegetal de pe păşuni prin corectarea acidităţii solului, eliminarea excesului de umiditate, îndepărtarea vegetaţiei lemnoase, a pietrelor şi efectuarea de supraînsămânţări

4. Tarlarizarea păşunii

5. Amenajarea şi întreţinerea albiilor şi malurilor râurilor şi pârâurilor

6. Formarea unor asociaţii, cercuri profesionale pentru facilitarea accesului la informatie specifică şi pentru încurajarea şi îmbunătăţirea accesului la fonduri interne şi externe

7. Încurajarea formării fermelor familiale specilizate

8. Înfiinţarea de loturi demonstrative pentru a conştientiza gospodarii de necesitatea folosirii tehnologiilor moderne

 

9. Înfiinţarea unei farmacii veterinare

5.3.3 Obiective pe termen lung

 

1. Obţinerea unor producţii ridicate previzibile atât în domeniul vegetal cât şi în cel animal

2. Formarea unui centru de mecanizare care să cuprindă gospodarii ce deţin utilaje şi mijloace agricole, repartizarea şi planificarea lor să se facă corect şi de comun acord

 

 

5.4 Comerţul şi serviciile

 

În comună funcţionează un număr de 28 de unităţi de alimentaţie şi de alimentaţie publică, precum şi 4 unităţi prestatoare de servicii. Apropierea de oraşul Beiuş a condus la migrarea către serviciile oferite acolo, în detrimentul celor locale.

 

5.4.1 Probleme

 

1. Majoriotatea unităţilor comerciale sunt mici, “de familie”, nu au o activitate economică continuă şi rentabilă, ele funcţionând doar la nivelul pragului minim

 

2. Se practic㠓vânzarea pe datorie”, ceea ce conduce implicit la acumularea problemelor de lichidităţi ale firmelor

3. Clientela unităţilor prestatoare de servicii este mică în comună iar deplasarea clientelei din alte comune este greoaie, aceasta preferând să meargă spre Beiuş

4. Majoritatea patronilor au tendinţa de a “închide pe zero”, păgubind astfel bugetul local

 

5.4.2 Obiective pe termen scurt

 

1. Îmbunătăţirea cunoştinţelor economico-financiare ale patronilor şi administratorilor firmelor

2. Încurajarea asociativităţii patronilor în federaţii sau platforme patronale

3. Promovarea serviciilor şi a produselor locale

 

 

5.5 Agro-turismul

Deşi zona este deosebit de atractivă din punct de vedere turistic, nu există încă suficiente spaţii de cazare iar cele existente nu sunt autorizate. Dezvoltarea acestor forme de turism rural, concomitent cu oferirea de servicii turistice complementare (ghidare, facilitarea de lucru în gospodărie, pescuit, evenimente folclorice locale, sărbători etc.) poate să ofere comunităţii un surplus de venit fără a necesita investiţii majore.

 

5.5.1 Probleme

 

1. Reclamă şi publicitate necorespunzătoarea potenţialului agro-turistic existent

2. Agro-turismul se practică sporadic şi neorganizat, fără forme legale

 

3. Slaba informare a cetăţeanului cu privire la avantajele practicării agro-turismului

4. Nu există forme de organizare turistică locale (agenţie, ghid etc.)

5.5.2 Obiective pe termen scurt şi mediu

1. Promovarea potenţialului agro-turistic al zonei

2. Stabilirea unor parteneriate cu agenţii de turism rural cu experienţă în domeniu

3. Organizarea unei reţele locale de pensiuni turistice autorizate

4. Organizarea de evenimente locale care să crescă interesul pentru zonă

5.6 Mediul înconjurător

Calitatea generală a mediului înconjurător este bună. Impactul antropic asupra naturii se resimte în zonele locuite şi în cele de exploatare. Majoritatea problemelor existente se datorează inexistenţei sistemelor de salubrizare, exploatării iraţionale, nedurabile a resurselor (pădure, păşune, teren arabil, apă) şi lipsei unui sistem de informare, educaţie şi conştientizare ecologică şi civică la nivelul tuturor locuitorilor comunei.

5.6.1 Probleme

 

1. Comuna nu are o groapă de gunoi amenajată ecologic

2. Nu există un sistem funcţional de colectare viabilă, evacuare şi depozitare a deşeurilor

3. Unii cetăţeni depozitează resturile, deşeurile din gospodărie în locuri nepermise

4. Nu se respectă planul local de gestionare a deşeurilor

5. Nu se respectă normele de folosire a îngrăşămintelor, insecticidelor şi pesticidelor

6. Se promovează mai degrabă soluţii clasice, tehnice, fără a ţine cont dă pot exista şi soluţii alternative, mai puţin costisitoare şi mai puţin dăunătoare mediului

5.6.2 Obiective pe termen scurt şi mediu

1. Colectarea, depozitarea şi transportul selectiv al deşeurilor (respectarea planului de gestionare a deşeurilor)

2.Valorificarea deşeurilor valorificabile

3. Punerea unor plăcuţe de avertizare pentru păstrarea curăţeniei şi protejarea mediului înconjurător

4. Micşorarea cantităţilor de deşeuri produse în gospodărie

5. Informarea permanentă a populaţiei referitor la gestionarea deşeurilor

6. Organizarea unor cursuri de educaţie ecologică în şcoli şi comunitate

7. Implicarea elevilor în activităţile de protecţie a mediului

8. Înfinţarea unor asociaţii de protecţie a mediului înconjurător

9. Organizarea unor expediţii în natură, elevii având posibilitatea să observe zone nepoluate, plăcute la vedere şi în care să staţioneze cu multă plăcere şi să le compare cu cele poluate, aglomerate cu resturi din gospodărie

Un proces important pentru dezvoltarea durabilă a comunităţii, urmare a Strategiei Locale de Dezvoltare Durabil㠖 Agenda 21 Locală, îl reprezintă:

 

• elaborarea şi implementarea planului comunitar de acţiune, cuprinzând proiectele şi activităţile identificate şi asumate de către membrii comunităţii locale

• dezbaterea şi îmbunătăţirea continuă a strategiei

• promovarea şi dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la comunitatea locală

• stimularea şi încurajarea iniţiativelor personale de interes comunitar

NU MAI STA ! PARTICIPĂ ŞI TU LA:

 

• DEZVOLTAREA DURABILĂ A PROPRIEI LOCALITĂŢI

• REZOLVAREA PROBLEMELOR COMUNITĂŢII, CARE SUNT ŞI ALE TALE !

În Europa, prin Munţii Apuseni !