|
DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ ÎN ROMÂNIA - A IV-a întâlnire națională - Câmpul Cetății, 2-4 mai 2003 ________________________________________________________________ RAPORT
În cadrul proiectului "dezvoltarea Rurală Durabilă în România", derulat în parteneriat de Focus Eco Center Tg. Mureș, Albamont Alba Iulia, Ecotop Oradea și Clubul Ecologic "Transilvania" în patru microregiuni, a avut loc ultima întâlnire națională. Întâlnirile naționale oferă ocazia de a discuta rezultatele, experiențele avute pe parcurs. Aceasta a patra întâlnire a avut și căteva obiective specifice: prezentarea rezultatelor muncii de 1-2 ani în cadrul proiectelor, analizarea experiențelor pozitive și negative ale proiectului, concluzii finale, respectiv discutarea continuării colaborării în viitor. Întâlnirea a avut și un caracter internațional prin prezența unor oaspeți din Olanda (Sandra Molenkamp, reprezentanta Milieukontakt Oost-Europa, Paul Seesing, persoană resursă), Ungaria (Molnar Geza și Zaja Peter, experți), Slovacia (Suzana Ujhazova) șI Polonia (Adriana ....). Această ultimă întâlnire a fost găzduită de Hanul Pescăresc și comunitatea din Câmpul Cetății și a fost onorată de 45 de participanți. Ziua întâi (02.05.2003.) __________________________________________________________ Întâlnirea a debutat prin salutul de bun venit din parte președintelui Focus Eco Center Tg. Mureș, Hajdu Zoltan și Sandra Molenkamp, reprezentanta Milieukontakt Oost-Europa, urmat de primarul comunei Eremitu, Birtok Gyorgy, care la rândul lui a urat un călduros Bine ați venit, exprimându-și speranța ca întâlnirea va fi una reușită, iar cei prezenți vor pleca cu amintiri plăcute din zonă. Gligor Robert, coordonatorul programului din microregiunea Niraj a salutat participanții și a trecut în revistă agenda întâlnirii, rugând participanții să respecte limitele de timp din programul destul de dens. La unele puncte Hajdu Zoltan a intervenit cu explicații mai detaliate. Datorita faptului că întâlnirea a debutat cu întârziere față de program, participanții s-au prezentat pe scurt (numele, ocupația, localitatea și ce așteaptă de la întâlnire). Ultimul punct din programul serii a fost prezentarea microregiunii Niraj (de către Gligor Robert), încadrat în microregiunea Valea Nirajului. S-a făcut și o prezentare a profilului socio-economic al zonei, insistând asupra agroturismului, ca fiind o posibilitate de viitor, fapt subliniat și prin luarea de cuvânt al dlui primar Birtok, care a prezentat pe scurt realizările locale din anii precedenți în acest domeniu. Gligor Robert a prezentat și planul alternativ de la barajul Miercurea Nirajului, elaborat de Focus Eco Center, respectiv rezultatele managementului integrat al apelor în Valea Nirajului. Ziua a doua (03.05.2003.) __________________________________________________________ Ziua a doua a fost deschisă prin luarea de cuvânt a lui Hajdu Zoltan, trecând în revistă programul zilei. A urmat prezentarea rezultatelor celor partu microregiuni pe baza următoarelor întrebări: 1. 2. 3. 4. 5. Prima prezentarea a fost făcută de Szekely Istvan din partea Microregiunii Niraj (facilitator: George Togor) 1. Cele mai importante rezultate: à lărgirea Grupului Local de Lucru à Planul Local de Acțiune a fost realizat în cca. 80% à inițierea unui CD de prezentare a microregiunii à realizarea unui teren de joacă la Gălești à dialog, plan pentru pășunat (la Gălești) à identificarea ariilor protejate à activizarea Telecentrelor din cele 3 comune Ca un factor negativ este faptul că nu s-a ținut o legătură telefonică între Telecentre, din cauze obiective. 2. + implicarea specialiștilor locali - dotarea (infrastructura) Telecentrelor nu este mulțumitoare alegerea coordonatorului PP nu a fost bună 3. - inițial erau peste 17 membrii, acum sunt cca. 10, din care 7 sunt foarte implicați - GLL are capacitatea de a atrage alți oameni la diverse activități (există sprijin local) 4. În legătură cu cooperarea cu ONG-uri s-aremarcat că există o colaborare sigură, însă acesta nu este definită clar. Se speră o colaborare la fel de strânsă în viitor cu ONG-uri și autorități locale. 5. Planurile de viitor sunt: à finalizarea PLA à realizarea a 4-5 proiecte din PLA à extinderea legăturilor existente în țară și în afara țării à extinderea microregiunii Niraj la nivelul întregului bazin al Nirajului Gligor Robert a făcut completări, prezentând PLA, CD-ul realizat și schița extinderii microregiunii. Rezultatele Microregiunii "Depresiunea Trascău" sunt prezentate de Călina Buțiu (facilitator: Gligor Robert). 1. Cele mai importante rezultate sunt: à în loc de cooperare s-a creat o competiție ("vrem să facem și noi dacă voi ați făcut") à implicarea primarului ca urmare a vizitei partenerilor din Moldova à o colaborare și o comunicare mai bună à toate hotărârile Consiliului Local sunt afișate à inițiative de parteneriat prin Consiliul Județean ca urmare a vizitei de studiu 2. Lucrurile pozitive și negative au fost: + s-a rezolvat problema WC-ului public investiții pentru amenajarea Telecentrului activitățile au schimbat fața localității în zona vaiorului - promisiunile autorităților localre se îndeplinesc cu greu 3. Referitor la GLL s-au prezentat apecte pozitive, ca: à s-a reușit menținerea în GLL a câte un reprezentant din fiecare localitate à există un nucleu constant Aspectul negativ este că GLL nu este o persoană juridică, deci încă nu s-a instalat telefonul la birou, iar oamenilor îi displace idea de "a veni la ședințe". 4. Cooperarea cu ONG-uri va continua prin instriure, informare și acțiuni locale, în cazul în care se va crea un ONG local. 5. Planurile de viitor sunt: à dezvoltarea cooperărilor locale à editarea unui ziar pentru zona rurală à finalizarea PLA à organizarea în comun a întâlnirii fiilor satului Rezultatele Microregiunii Huedin sunt prezentate de Gabriel Părăuan și participanții prezenți din zonă (facilitator: Călina Buțiu). 1. Cele mai importante rezultate sunt: à "durabilitate prin structuri" s-au început demersuri de înființare a unui ONG de mediu local à prezentarea celor 3 comune în "Monitorul de Cluj" à publicarea veniturilor și cheltuielilor Primăriei Sâncraiu (transparența banilor publici) à există un proiect comun (Sâncraiu-Poieni) depus la SAPARD 2. Realizările din Proiectul Pilot sunt: à "educație pentru durabilitate" (copii, profesori) à educație ecologică, campanii și coșuri de gunoi à contracte cu firmele de salubritate à mici proiecte și desene pe teme de mediu ale copiilor, premiate Aspectele negative fiind: à localnicii acceptă cu greu să plătească pentru serviciile de salubritate à nu e semnat contractul pentru comuna Săcuieu 3.Referitor la Grupul de Lucru: s-a constatat că aceste grupuri sunt eficiente pe termen scurt (proiecte finanțate), nu se gândesc la proiecte mari. Există 3 structuri în zonă: - tradiții (vezi fundația Romanța) - turism (Codrii Apusenilor) - mediu (Silvanus) 4. Despre colaborări se vor vorbi la prezentare proiectului Ch. Mott. 5. Planuri de viitor: à finalizarea PLA à oficializarea organizaței Silvanus Munca Microregiunii Finiș-Remetea este prezentată de George Togor (facilitator: Gabriel Părăuan): 1. Cele mai importante rezultate sunt: à finalizarea Strategiei à îmbunătățirea impactului strategiei à finalizarea unor proiecte (silvicultură, tradiții) à elaborarea unor proiecte à cerere de finanțare SAPARD depusă de Remetea 2. În cadrul Proiectului Pilot au avut activități în următoarele domenii: recreere prin mișcare, ocol silvic, puncte sanitare, centru de informare, bază de sport, Ziua Pământului. Experiența negativă este "lupta" din cadrul autorităților locale, dar finalizarea acțiunilor din Proiectul Pilot și extinderea terenurilor (pășunilor) sunt rezultate pozitive. 3. Grupul LL și-a diminuat elanul. Dacă la început erau 15-20 persoane, acum mai sunt 6-8, dar au rămas specialiștii. Însă GLL întâmpină dificultăți în atragerea persoanelor în elaborarea PLA. 4. Colaborarea între structurile locale și Ecotop va continua și după terminarea programului, dar tot atât de importante sunt legăturile dintre membrii autorităților locale. 5. Planurile de viitor sunt: à popularizarea PLA à finalizarea Telecentrului à înființarea unei asociații à promovarea turismului rural à promovarea zonei După o scurtă pauză de cafea s-a trecut la prezentarea proiectelor organizațiilor partenere pe baza următoarelor întrebări: 1. Care au fost rezultatele cele mai importante ale muncii Dvs. în ultiumele 6 luni? 2. Care sunt beneficiile organizației Dvs. în urma parteneriatului realizat în cadrul acestui proiect? 3. Care a fost experiența Dvs. cu proiectul pilot realizat (aspecte pozitive, aspecte care pot fi îmbunătățite)? ECOFOREST Neamț (partener Albamont) 1. - punerea sub protecție a unui stejar - protejarea unui parc de salcâmi Rezultate: - monument natural - popas, spații de odihnă - popularizare (prin pliante, afiș) - contribuția comunității - implicarea unui ONG - promovarea agroturismului 2. - contacte directe cu 11 colaboratori - includerea organizației în surse de informații - informații privind elaborarea strategiilor 3. - oamenii apreciază proiectele, dar ignoră anumite aspecte - influența lideruli local -» reacții ciudate GEC Nera (partener Ecotop) 1. - două finanțări - centru de voluntariat - program de voluntariat 2. - impunerea unui "program de guvernare locală" - demonstrarea ideii că o strategie este utilă - formarea unui GL - căutarea fondurilor - proiecte depuse - microproiecte pilot - experiența negativă este că strategia nu este un obiectiv comunitar 3. Experiența e pozitivă: - primarii sunt susținuți de comunitate - există controlul primarilor asupra forței de muncă ASSOC Baia Mare (partener CET) 1. - parcul realizat - plan de dezvoltare (orientare spre viitor!) - implicarea tinerilor 2. - susținerea comunițății - dezvoltarea capacității organizaționale ASSOC 3. Proiect Pilot: ECO-Parc (la Ilba) - problerme sociale în zonă » implicarea GL » dezvoltarea turismului (ca alternativă) - rolul tinerilor în cadrul proiectului - "laborator ecologic" - teren de joacă » - informare-educare - amenajare-dotare - promovare + - parteneriate locale eficiente - - neimplicarea adulților în implementare La întâlnire nu a fost prezent ECOS Tulcea, partener Focus EC. Urmează o sesiune de discuții și concluzionări. Întrebările s-au adresat mai mult microregiunilor și se refereau la proiectele pilot. 1. Pentru Huedin: - Care au fost dificultățile/punctele slabe în proiect? - Răspuns: - lipsa orizontului de realizare a ideilor din PLA - proiectul pilot trebiua selecționat după realizarea PLA 2. Pentru Niraj: -Care este importanța/impactul TeleCentrelor în comunitate, respectiv susținerea financiară a TeleCentrelor după proiect? - Răspuns: campanii concrete, oferte (cursuri de engleză și calculatoare), iar susținerea se va face prin atragere de finanțări și venituri proprii. După întrebări și răspunsuri Hajdu Zoltan face concluzionarea: - responsabilitatea trebuie împărțită între membrii echipei și ai comunității - activitățile pentru comunitate înseamnă voluntariat - resursele comunității trebuie mobilizate - este determinant modul de identificare a liderului, formarea GLL și relația între ONG-GLL Ca ultimul punct la programul de dimineață, George Togor prezintă participanților idea realizării unei Cărți Deschise (Open Book), respectiv structura acesteia. Cartea va prezenta experiența programului de Dezvoltare Rurală Durabilă în România, finanțat de Milieukontakt Oost-Europa. De acea organizațiile partenere sunt rugate să trimită studii de caz și materiale pentru carte până la 15 mai 2003. După masă participanții au vizitat ferma de păstrăvi din apropiere. Aici Lokodi Imre a prezentat un scurt istoric al fermei, metoda artificială de înmulțire, creșterea și valorificarea păstrăvilor în zonă. După-amiaza este dedicată prezentărilor invitaților din străinătate. Paul Seesing (Olanda) prezintă o zonă est-olandeză cu valoare culturală și istorică mare, unde însă agricultura este într-o situație gravă, cea ce dăunează turismului durabil. Soluția pentru această situație este cooperarea între ONG-uri și autorități, prin interesul comun și cel personal. Astfel au fost înființate "Asociația pentru management agricol natural" și "Asociația producătorilor de produse regionale". Concluzia fiind: proiectele bune sunt cele ce pleacă de jos în sus. Urmează prezentarea lui Molnar Geza (Ungaria), care se referă la managementul apelor în zona Bodrogkoz, o zonă unde agricultura a fost susținută artificial de stat, dar acum apar problemele. El prezintă un proiect tehnic referitor la amenajarea zonei cu diguri, baraje și crearea unor zone umede într-o regiune aridă prin pomparea surplusului din Tisa (în cazul creșterii debitului) spre această zonă, cea cea ar duce la scăderea efectelor inundațiilor anuale. Invitata din Slovacia, Suzana Ujhazova prezintă organizația de la care provine, People and Water din Kosice, respectiv câteva proiecte realizate de organizația respectivă. Adriana .-..... (Polonia) face o expunere despre metode biologice de epurarea apelor menajere, iar apoi prezintă un proiect numit "Şanse egale pentru copii". Esența proiectului este că într-o școală s-a trecut de la sistemul de încălzire cu cărbune la cea cu rumeguș și paie, iar banii astfel economisiți au fost utilizate în scopuri ca bilete de teatru pentru copii săraci sau ore suplimentare de instruire. Ultimul punct al zilei este prezentarea făcută de Zaja Peter (Ungaria) despre un model de viață ecologică. La începutul anilor 1990 câțiva foști colegi de universitate din Budapesta (cu toți ecologiști) au început să studieze zona rurală pentru a se stabili acolo. Scopul era de a se stabili într-un loc unde se poate trăi ecologic, și prin exemple personale să arate lumii că se poate trăi și așa. Astfel în Ungaria simultan s-au creat "cercuri" de adepți ai modului de viață ecologic. Satul prezentat de Zaja este un sat din sud-vestul țării, Visnyeszeplak, un sat depopulat (în 1992 trăiau numai 32 de persoane). În ultimii ani s-au mutat aici încă 10 familii, au deja și o școală proprie. Ziua a treia (04.05.2003.) __________________________________________________________ Programul începe cu muncă pe echipe mici, care au sarcina de a discuta și prezenta următoarele: 1. Care sunt aspirațiile Dvs? 2. Care sunt motivațiile Dvs. pentru cooperare? 3. Ce fel de cooperare doriți în viitor? Echipa I. are următoarele răspunsuri: 1. - lărgirea microregiunilor - crearea de noi ONG-uri 2. - schimb de informații/ experiență - "mai mulți - mai puternici" - accesare de finanțări 3. - continuarea parteneriatelor - schimburi de vizite culturale/economice între microregiuni Echipa II. 1. - continuarea legăturilor între organizații și activități realizate - extindere rețelei (legături cu rețele existente, legături cu alte organizații cu preocupări similare) - utilzarea relațiilor stabilite cu ONG-uri din străinătate - întărirea și lărgirea GLL - înfințarea mai multor centre de dezvoltare comunitară 2. - abordarea integrată a problemelor - ridicarea niveluli de trai al localnicilor - atragerea tinerilor înspre rural - schimbarea mentalității 3. - întâlniri, vizite - materiale informative comune - formarea unor rețele între centrele comunitare - proiecte concrete comune Echipa III: 1. - amenajarea unor zone de agrement în localitățile rurale - creșterea nivelului de trai a comunității prin promovarea mai accentuată a agroturismului - servicii alternative de atragere a turiștilor - extinderea suprafețelor cultivate ecologic și valorificarea produselor pe plan local - ridicarea nivelului simțului civic - extinderea ariilor protejate și o administrare mai eficientă - crearea unor centre comunitare - lărgirea sectorului neguvernamental 2. - "unde-s doi, puterea crește" - schimburi de experiență = putere - creșterea posibilităților de a obține finanțări 3. - cooperare prin întâlniri - schimb de informații/ experiență - proiecte comune - activități comune ale ONG-urilor - vizite de lucru reciproc - autoevaluarea și evaluarea reciprocă între organizații Echipa IV: - să putem continua/finaliza/extinde activitățile începute - extinderea rețelei - conectare la alte rețele - îmbunătățirea comunicării în cadrul rețelei și în exterior - mai mult angajament/implicare din partea membrilor rețelei - organizații locale mai implicate, mai puternice, mai deschise - implementarea PLA/ actualizarea, dezvoltarea strategiei 2. - eficiență mai bună - informații suplimentare - impact crescut - mod de promovare a propriilor experiențe - eforturi complementare - posibilitatea de accesare a unor fonduri UE Următorul punct din program a fost prezentare proiectului Charles Mott de către Gabriel Părăuan, un program cu finanțare americană care va ajuta la continuarea programului Milieukontakt, și va ajuta cele 4 microregiuni și organizații să implementeze unele proiecte din PLA. Proiectul debutează la 1 iulie 2003. În continuarea programului participanții efectuează vizite pe teren. Astfel este vizitată aria protejată de la Grâușor, unde Kilyen Levente prezintă procesul de identificare, protejare și promovare a zonei. Participanții fac o vizită și la Gălești, unde Csiki Albert le prezintă terenul de joacă realizat, apoi vizitează și studiază Telecenrul local. Sfărșitul programului este dedicat evaluării întâlnirii prin completarea în scris a fișelor de evaluare, după care participanții au posibilitatea de a vizita Centrul de Informare și Dezvoltare de Mediu din Adrianu Mic.
|