• Proiect
  • Descriere
  • Open book
  • Revista Focus
  • Intilnire ICT
  • Excursie de studiu
  • Intilnire Sincraiu
  • Intilnire Campul Cetatii
• Organizatii
  • Clubul Ecologic
    Transilvania
  • Focus Eco Center
  • Albamont
  • Ecotop
• Microregiuni
  • Huedin
  • Niraj
  • Trascau
  • Finis-Remetea
• Strategii
  • Niraj
  • Finis
  • Remetea
  • Poieni
  • Sacuieu
  • Sancraiu
• Alte sectiuni
  • Eco-Aqua
  • Monitorul mediului
  • Ecocerc

      English

"Dezvoltarea Rurală Durabilă în România"

- a treia întâlnire naţională -

Sîncraiu, 22-24 Noiembrie 2002

- raport -

În cadrul proiectului "Dezvoltarea Rurală Durabilă în România", derulat în parterneriat de Focus Eco-Center, Albamont, Ecotop şi Clubul Ecologic "Transilvania" în patru microregiuni din judeţele Mureş, Alba, Bihor şi respectiv Cluj, a avut loc cea de-a treia întâlnire naţională din cele patru prevăzute a fi organizate până la încheierea derulării proiectului. Reamintim că iniţiativa noastră este sprijinită financiar de către Ministerul Afacerilor Externe ale Olandei prin programul MATRA şi se desfăşoară cu asistenţa organizaţiei Milieukontakt Oost-Europa (de asemenea, din Olanda).

Scopul întâlnirilor de acest gen este de a oferi şansa celor implicaţi în implementarea proiectului în cele patru microregiuni diferite de a se întâlni şi discuta despre experienţele lor, de a schimba impresii şi informaţii, de a compara şi trage concluzii care să îi ajute să depăşească dificultăţile ce apar pe parcursul muncii lor, de a participa la diferite prezentări ale unor persoane resursă sau experţi. Totodată întâlnirile comportă şi o valenţă de promovare la scară naţională a ideii de dezvoltare rurală durabilă şi practicilor asociate cu aceasta.

Întâlnirea organizată de această dată de Clubul Ecologic "Transilvania", în Sâncraiu (Microregiunea Huedin), nu a făcut excepţie. Pe lângă cele menţionate mai sus, cea de a treia întâlnire a avut câteva obiective specifice determinate de momentul în care se află derularea proiectului nostru dintre care menţionăm: îmbunătăţirea şi găsirea metodelor de perfecţionare a mijloacelor de comunicare între şi în cadrul comunităţilor rurale şi găsirea celor mai bune soluţii pentru transpunerea în realitate a strategiilor locale de dezvoltare durabilă ce au fost elaborate ca parte a proiectului. Pentru a completa intenţiile declarate ale acestui gen de întâlniri şi pentru a asigura un cadru cât mai eficient de derulare a componentelor prevăzute în proiect au fost invitaţi şi reprezentanţi ai unor organizaţii din România cu preocupări similare care vor încerca să transpună metodele noastre de lucru în zonele lor de activitate prin stabilirea unor relaţii de parteneriat cu cele patru organizaţii iniţiatoare ale proiectului. De asemenea, conferinţa a avut şi un caracter internaţional prin participarea a doi reprezentanţi ai unor organizaţii de mediu din Republica Moldova şi a doi oaspeţi din Olanda (Sandra Molenkamp, reprezentant Milieukontakt Oos-Europa şi Pieter Vollard, persoană resursă).

Întâlnirea a fost găzduită de şcoala din Sâncraiu, iar cazarea participanţilor s-a făcut la gospodării autorizate pentru agro-turism din aceeaşi localitate. Conferinţa a fost onorată de prezenţa a 35 participanţi.

- AGENDA întâlnirii -

Vineri, 22.11.2002

16.00 - 18.30 Sosirea participanţilor

18.30 - 18.45 Bun venit

18.45 - 19.00 Prezentarea agendei, propuneri, modificări

19.00 - 19.10 Prezentarea Microregiunii Huedin

19.10 - 19.40 Prezentarea celorlalte microregiuni

19.40 - 20.00 Prezentarea Olandei şi a regiunilor Zeeland şi Beveland

20.00 Cină

Sâmbătă, 23.11.2002

08.00 - 09.00 Mic dejun

09.00 - 09.45 Prezentarea/recapitularea strategiilor locale; Scurtă prezentare a proiectelor pilot

11.15 - 11.30 Pauză de cafea

11.30 - 12.00 Prezentarea proiectului GTZ în Munţii Apuseni

13.00 - 14.30 Prânz

14.30 - 15.30 Vizită în Sâncraiu (o afacere în agroturism; biserica din Sîncraiu)

15.30 - 17.00 Prezentarea expertului olandez

17.00 - 17.15 Pauză de cafea

17.15 - 18.00 Prezentarea expertului olandez

18.00 - 18.50 Discuţii pe baza prezentării expertului olandez

18.50 – 19.00 Evaluarea zilei; stabilirea programului pentru a doua zi

20.00 Cin㠖 Pensiunea Romanţa

Duminică, 24.11.2002

08.00 - 09.00 Mic dejun

11.00 - 11.15 Pauză de cafea

11.15 - 12.00 Evaluarea paşilor făcuţi în proiectul Milieukontakt

12.00 - 12.30 Noi perspective – proiectul Charles Mott

12.30 - 13.00 Evaluarea întâlnirii

13.00 Prânz, plecarea participanţilor

- Ziua întâi -

22.11.2002

Conferinţa a debutat prin cuvântul de deschidere al preşedintelui CET, Gabriel Părăuan, urmat apoi de primarul comunei Sâncraiu, dl. Poka Andrei Gheorghe. De asemenea au mai ţinut alocuţiuni Sandra Molenkamp, în calitate de reprezentată a Milieukontakt Oost-Europa şi Zoltan Hajdu, în calitatea sa de coordonator naţional al proiectului „Dezvoltarea Ruralaă Durabilă în România".

Momentul următor a marcat prezentarea detaliată a agendei conferinţei şi au fost solicitate eventuale modificări ce ar trebui operate pentru a eficientiza discuţiile de pe parcursul zilelor de program. S-a hotărât ca eventualele modificări sa fie operate pe parcursul întâlnirii, în funcţie de circumstanţele ce ar putea apărea.

Seara primei zile din cadrul conferinţei a continuat cu prezentarea Microregiunii Huedin, gazda acestei întâlniri, prezentare făcută de dl. Sorin Abrudan, director executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Zonală Huedin. Au fost menţionate mai multe aspecte legate de microregiune: locaţie, demografie, principalele preocupări economice ale locuitorilor zonei, importanţa şi valoarea deosebită a cadrulului natural precum şi demersurile comunităţii locale de coagulare a eforturilor în vederea promovării dezvoltării durabile a microregiunii.

A urmat apoi o prezentare succintă a celorlalte trei microregiuni implicate in proiect: Microregiunea Trascău din judeţul Alba (prezentare făcută de Emese Szabo), Microregiunea Finiş-Remetea din judeţul Bihor (prezentare făcută de Ioan Domocoş) şi repectiv Microregiunea Niraj din judeţul Mureş (prezentare făcută de Robert Gligor). Au fost subliniate caracteristicile fiecărei regiuni şi problemele cu care se confruntă locuitorii acestor zone.

Următorul subiect a fost prezentarea Olandei şi a regiunii Zeeland ţinută de către Pieter Vollard, persoana resursă invitată să ia parte la întâlnirea noastră. Subiectele discutate s-au referit în principal la sistemul guvernamental al ţării, la principiile care ghidează democraţia participativă, la starea economică a Olandei şi câteva detalii legate de geografia specifică acestei ţări. de asemenea prezentarea a mai inclus şi câteva referiri la regiunea Zeeland din aceeaşi ţară. Prezentarea este anexată prezentului raport, Anexa nr. 1.

Seara cu un caracter mai degrabă introductiv s-a încheiat cu cina comună a participanţilor, servită la cantina şcolii din localitate.

- Ziua a doua -

23.11.2002

Sesiunea de dimineţa a fost deschisă cu o nouă trecere în revistă a agendei şi scopurilor zilei precum şi cu discutarea altor chestiuni organizatorice.

Apoi s-a trecut la partea efectivă de lucru prevăzută în agendă.

1. Prezentarea strategiilor şi a proiectelor pilot din fiecare microregiune

1. Gligor Robert – Miercurea Nirajului

 

• grupul de lucru iniţial a fost de circa 20 de persoane – în prezent este mai redus;
• au loc întâlniri săptămânale în plen sau pe secţiuni;
• durata de realizare a strategiei a fost de circa trei luni, precedată de evaluări în comunitate;
• pentru proiectul pilot tema a fost selectată la sfârşitul lunii februarie – decizia s-a îndreptat spre infiinţarea unui telecentru în cadrul căruia funcţionează în prezent patru programe:

1. promovarea telecentrului şi schimburi de informaţii cu alte telecentre;

2. pregătirea unui proiect de informare cu privire la flora şi fauna protejată din regiune;

3. un program de gestionare a deşeurilor;

4. servicii de informare pentru comunitate.

1. Ioan Domocoş – Finiş-Remetea

• Ecotop a avut un rol determinant în dedzvoltarea programului în microregiunea Finiş-Remetea;
• iniţial au fost implicate circa 60 de persoane în grupul de lucru - acum sunt mai puţini;
• în cadrul proiectului pilot s-a abordat problema păşunilor;
• proiectul pilot este în desfăşurare având unele obstacole prin înrăutăţirea vremii şi relativa apatie a localnicilor;
• soluţia a fost lucrul cu potenţialii fermieri (cu un nr. mai mare de vite); în acest fel s-a reuşit extinderea suprafeţei cu 150 hectare de păşune.

A fost făcută şi o observaţie care în esenţă se referea la faptul că strategiile elaborate nu vor fi de mare folos dacă nu ajung la îndemâna maselor şi a guvernanţilor dar şi a oamenilor de acţiune.

1. Szabo Emese – Trascău

microregiune:

• grupul de lucru s-a constituit în jurul profesorilor de la şcoala din Rimetea;
• strategia locală a fost elaborată la începutul anului 2002 – acum grupul de lucru se află într-o perioadă productivă;
• punctele slabe sunt politicienii locali care nu s-au implicat pe măsura aşteptărilor; în compensare s-a atras în grup un consilier judeţean din zonă
• la elaborarea strategiei nu au fost obstacole – agroturismul a fost considerat ca fiind şansa microregiunii;
• proiectul pilot constă în înfiinţarea unui telecentru şi amenajări în centrul satului Rimetea

 

1. Gabriel Părăuan – Huedin

CET îl desfăşoară în microregiunea Huedin:

• abordarea a fost diferită datorită dimensiunii mult mai mari a microregiunii Huedin (13 primării);
• există trei proiecte complementare în zonă;
• au fost realizate trei strategii locale pentru comunele implicate în acest proiectul finţat prin programul MATRA– Sîncraiu, Săcuieu şi Poieni; în prezent sunt în lucru alte două strategii pentru comunele Mărgău şi Mănăstireni; toate acestea şi altele vor sta la baza realizării unei strategii comprehennsive pentru întreaga Microregiune Huedin;
• proiectul pilot este axat pe managementul eficient al deşeurilor în comunele Sâncraiu, Săcuieu şi Poieni şi cuprinde în principal activităţi de igienizare, educaţie ecologică (coroborat cu proiectul EcoEd de promovare a educaţiei ecologice în şcolile din zonă), încheierea de contracte cu firme de salubritate şi achiziţionarea de coşuri şi pubele.

 

1. De la viziune la acţiune

S-a realizat o activitate de brainstorming pentru identificarea elementelor cheie ale implementării unui astfel de proiect. Astfel s-au identificat următoarele:

• identificarea liderilor;

• implicarea;

• organizarea;

• implicarea administraţiei publice;

• transparenţa;

• colaborarea cu ONG-urile;

• exemplele de succes;

• informaţiile, cunoştinţele;

• angajamentul;

• responzabilizarea;

• sensibilizarea.

A urmat o discuţie liberă pe baza importanţei acestor elemente cheie. Câteva dintre intervenţii/concluzii sunt prezentate mai jos:

• în unele comunităţi s-au implicat mai mult liderii formali, în altele cei informali;

• există mai multe moduri de a măsura interesul pentru strategiile locale pe lângă răspunsurile scrise;

• strategiile nu sunt un scop în sine ci un mod coerent de prezentare a nevoilor şi modurilor de rezolvare a acestora;

• strategia nu este un rezultat în sine ci un proces prin care oamenii învaţă să gândească şi să lucreze împruenă;

• strategiile elaborate ar trebui incluse în strategiile judeţene dar şi în cele ale regiunilor de dezvoltare;

• ar fi ideal ca strategiile să fie baza de pornire a alocării bugetare;

• e important să se utlizeze strategia pentru a implementa proiectele specificate în strategie;

• în ţările vecine există un sprijin substanţial acordat de stat ONG-urilor prin programe guvernamentale şi o recunoaştere a muncii acestora în folosul comunităţilor unde acestea activează;

• e nevoie de o abordare liberală a interpretării legilor – de la „legea nu ne permite" la „legea nu ne interzice";

• este nevoie de un transfer al responsabilităţii de la organizaţiile iniţiatoare către structuri locale.

1. Prezentarea proiectului şi activităţilor GTZ în Munţii Apuseni

 

A fost făcută o prezentare a asociaţiei GTZ – Asistenţa Tehnică Germană (program internaţional al guvernului federal german ăn ţările candidate la Uninuea Europeană) care subscrie ideii de dezvoltare durabilă. Câteva din aspectele importante prezentate de către dna Raluca Hodea au vizat:

• proiectul din Apuseni este orientat spre agricultură şi turism;

• încurajează asociativitatea în zonele rurale pe bază de interese comune;

• urmăreşte implicarea locuitorilor în luarea şi aplicarea deciziilor;

• oferă consultanţă pentru fermieri;

• se implică în dezvoltarea turismului rural prin realizarea de cursuri, realizarea de programe, finanţarea unor activităţi şi crearea de asociaţii profesionale – Codrii Apusenilor, Izvoarele Arieşului

• bunurile achiziţionate în cadrul programului sunt gestionate de asociaţiile locale înfiinţate.

 

activitatea GTZ în munţii Apuseni şi de posibilităţile pe care acest program le oferă locuitorilor zonei montane amintite.

1. Prezentarea invitaţilor

nostru precum şi organizaţiile din Republica Moldova care urmează în viitor să desfăşoare programe similare.

4. 1. Vasile Cristea – Ecoforest Piatra Neamţ, organizaţia parteneră a Albamontului

• organizaţia Ecoforest a fost în fiinţată în urmă cu cinci ani;

• sprijină comunităţile pentru realizarea planurilor de acţiune şi înfiinţarea de asociaţii locale;

• au obţinut o finanţare pentru realizarea Agendei 21 locale – proiect ce se află în derulare.

 

4. 2. Constanţa Sârbu – GEC Nera Oraviţa, organizaţia parteneră a Fundaţiei Ecotop

• înfiinţată în 1992 sub umbrela GEC Bucureşti – au devenit independenţi începând cu anul 1994;

• asociaţia îşi focalizează eforturile pe protecţia rezervaţiilor naturale din Banatul de Sud;

• au derulat până în prezent 7 proiecte principale din care 3 au abordat din diferite perspective problemele din domeniul rural.

4. 3. Edit Pop – ASSOC Baia Mare, organizaţia parteneră a Clubului Ecologic „Transilvania"

• înfiinţată în 1995 într-o zonă cu grave probleme de mediu;

• urmăresc îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a grupurilor defavorizate;

• au derulat mai multe proiecte de dezvoltare rurală durabilă în două din zonele cu probleme cauzate de poluările industriale.

 

Tatiana Marin – Mişcarea Ecologistă din Moldova

• una dintre cele mai vechi organizaţii din Moldova;

• au mai multe proiecte în derulare în zona Nistrului şi un program permanent de educaţie

ecologică din care face parte şi înfiinţarea unui muzeu natural al florei şi faunei din zona Tighina.

Valeriu Rusu – Habitat Moldova

• este de asemenea una din cele mai mari organizaţii din Moldova;

• încearcă promovarea agroturismului;

• se implică în dezvoltarea durabilă a zonelor rurale din Moldova.

 

fost recent renovată şi constituie un punct de atracţie major pentru turiştii care vizitează zona. Câteva detalii despre această construcţie de cult veche au fost oferite de către dl. Vincze Istvan, operator de turism rural şi ghid. Vizita a fost continuată la sediul firmei de agroturism a dlui Vincze. Acesta a relatat celor prezenţi scurta dar semnificativa istorie a iniţiativei sale. Firma a fost înfiinţată relativ recent, în anul 1998, după mai multe eforturi disparate şi a întâmpinat multe dificultăţi până ce a reuşit să se stabileze şi să îşi facă un nume respectat, mai ales peste hotare. În momentul de faţă reţeaua de gospodării autorizate include 35 de case, toate respectând standaredele impuse de legislaţia în vigoare, şi există trei nivele de ofertare: camere în case familiale (oaspetele împarte facilităţile casei cu gazda), camere în case separate de ale gazdei dar aflate în aceeaşi curte şi case în regim de autogospodărire (turistul are posibilitatea de a se autogospodări singur). În prezent în satul Sâncraiu şi regiunea limitrofă se înregistrează anual aproximativ 3500 de cazări, ceea ce face ca turismul rural să fie o sursă importantă de venit pentru locuitrorii satului. Afluxul de turişti este susţinut de mai mulţi factori dintre care amintim pe cei mai importanţi: crearea unor evenimente cu caracter cultural care atrag turişti (Săptămâna Dansurilor Populare, Sărbătoarea Recoltei, sărbătorile de iarnă etc.), interesul cetăţenilor din Ungaria pentru tradiţiile din zonă, crearea unor programe integrate ofertelor clasice de turism, prezenţa la târguri internaţionale de turism. Toate acestea contribuie la inducerea unei continuităţi a prezenţei turiştilor în zonă şi la crearea unui sentiment de încredere a locuitorilor cum că eforturile lor sunt în cele din urmă răsplătite. Sâncraiu constituie un exemplu de succes pentru toată Microregiunea Huedin.

Ziua a continuat cu prezentarea făcută de expertul olandez, dl. Pieter Vollard. În prima parte a acesteia dl. Vollard a încercat să ofere o privire de ansamblu asupra restructurării din cadrul sistemului guvernamental din Olanda, asupra cauzelor care au dus la acestea (abordare în cerc inchis a rezolvării problemelor, rezultate surpriză etc.), asupra măsurilor care au fost luate şi asupra importanţei participării active a cetăţenilor la programele şi proiectele de dezvoltare care îi vizează în primul rând pe ei. Una din măsurile importante luate a fost o schimbare de viziune a rolului sistemului guvernamental şi al administraţiei în viaţa publică: acestea trebuie să servească cetăţenii şi nevoile lor, iar funcţionarii de toate rangurile trebuie să caute soluţiile cele mai bune pentru a face acest lucru. În Anexa nr. 2 se pot vedea temele majore discutate de către dl. Vollard şi participanţi. Acest lucru a fost transpus şi în plan real prin lansarea mai multor programe experimentale la nivel naţional prin care se introducea un proces de abordare a rezolvării problemelor comunităţilor. Un asemenea program s-a adresat şi regiunii Zeeland iar acesta a fost prezentat în detaliu de către expertul olandez. Temele majore se pot vedea în Anexa nr. 3.

Cea de a treia parte a prezentării s-a concentrat pe metodele de evaluare a succeselor proiectelor ce au fost implementate ca parte a programelor guvernamentale experimentale, Anexa nr. 4. A urmat o aplicaţie practică a acestor metode, participanţii fiind împărţiţi pe grupuri conform microregiunilor din care proveneau penbtru a evalua munca lor de până atunci aplicând elementele prezentate de către expertul olandez. Exerciţiul a constat în identificarea unui aspect pozitiv şi a două aspecte ce necesită îmbunătăţire în cadrul procesului utilizat. Au rezultat următoarele:

• Microregiunea Trascău:

• se constată o nevoie de a implica în proiect grupurile mai mici de interese care încă nu au reuşit să îşi facă vocea auzită.

• Microregiunea Huedin

• prezenţa unor interese ce se află în conflict ceea ce a dus la realizarea dificilă a compromisului;

• nerespectarea termenelor şi planificărilor care au dus la situaţii de întârziere.

 

• Microregiunea Finiş-Remetea

• lipsa entuziasmului cetăţenilor ceea ce a determinat o mobilizare mai slabă în rândul acestora;

• neimplicare şi prin urmare nereprezentarea mai multor grupuri de interese.

• Microregiunea Nirajului

+ stare de coeziune a grupului de lucru ceea ce a dus la o eficienţă crescută a proceselor de lucru;

• lipsa entuziasmului cetăţenilor;

• neimplicare şi prin urmare nereprezentarea mai multor grupuri de interese.

 

cu privire la timpul încă nealocat unui subiect anume. Participanţii au avut mai multe opţiuni precum şi posibilitatea de a propune noi subiecte care ar putea prezenta interes pentru întreg grupul. S-a decis ca ultima zi să debuteze cu două prezentări video, una a zonei Sâncraiu (filmări făcute acum câţiva ani) şi una a Zeeland-ului.

Cina a fost luată la Pensiunea Romanţa din Bologa unde participanţii au creat o atmosferă deosebită prin numeroasele cântece interpretate cu acompaniamentul de acordeon al dlui banciu, proprietar al pensiunii.

- ziua a treia-

24.11.2002

Ziua a debutat cu recapitularea agendei după care s-a luat în discuţie sugestia Sandrei Molenkamp ca cele patru microregiuni să prezinte informaţii mai detaliate legate de proiectele pilot ce urmează a fi implementate. Mmajoritatea celor prezenţi au considerat că prezentările proiectelor pilot făcute înainte au fost sufient de edificatoare şi de aceea s-a considerat mult mai nimerit să se întocmească un raport al succeselor şi nerealizărilor pentru fiecare microregiune în parte, care pe cursul săptămânii următoare închieirii conferinţei, să fie trimis membrilor reţelei.

Dl. Hajdu Zoltan, coordonatorul naţional al proiectului a subliniat faptul că proiectele pilot trebuie să fie exemple clare de cum trebuie să se desfăşoare lucrurile de acum încolo. Strategiile trebuie să îşi găsească reflectarea într-un num

ăr de proiecte ce urmează să fie implementate în fiecare microregiune şi de aceea este extrem de important ca informaţiile legate de experienţele noastre să fie cunoscute.

Au urmat apoi prezentările video ale Sâncraiului, în timpul căreia s-au putut remarca diferenţele şi îmbunătăţirile ce au fost realizate pe parcursul anilor, şi a Zeelandului care a lăsat o impresie puternică prin peisajul tipic acestei zone: spaţii verzi deschise, suprafeţe de pământ brăzdate de ape, eforturile oamenilor de a răpi oceanului încă o bucată de pământ şi nu în ultimul rând prin prosperitatea evidentă. Prezentarea video a Zeelandului a fost însoţită de comentariile şi explicaţiile valoroase ale dlui Vollard.

Ziua a fost continuată printr-o sesiune de lucru pe grupuri restrânse, reprezentanţii microregiunilor având ocazia să discute cu organizaţiile partenere din ţară pe tema colaborării ulterioare. Rezultatele au fost prezentate apoi în plen, subiectele majore de interes fiind: clarificarea operaţiunilor procedurale, paşi concreţi privind colaborarea şi planificarea acţiunilor viitoare şi programele vizitelor reciproce. Hajdu Zoltan a dorit să sublinieze faptul că tema proiectelor ce vor fi implementate de către organizaţiile partenere este la libera alegere a comunităţilor, dar în acelaşi timp propunerile de proiect vor trebui sa respecte anumite criterii şi principii ale dezvoltării durabile şi în mod necesar vor trebui să abordeze/includă aspecte legate de sutiaţia mediului în cadrul comunităţilor respective.

Următorul punct pe agenda a fost o scurtă prezentare a vizitei de studiu efectuate de un grup alcătuit din reprezentanţi ai

celor patru microregiuni în Ungaria, Slovacia şi Cehia. Au fost prezentate mai multe iniţiative de succes în domeniul dezvoltării rurale durabile din aceste ţări dintre care a suscitat interes deosebit subiectul epurării bilogice a apelor menajere din zonele rurale. Soluţiile găsite de colegii noştri din ţările vecine sunt extrem de simple, eficiente şi relativ ieftine şi de aceea ar putea să fie aplicate cu acelaşi succes şi în România. Dl Hajdu face însă precizarea că deocamdată legislaţia în vigoare nu permite implementarea unor asemenea sisteme şi la noi ţară şi de aceea organizaţiile de mediu ar trebui să facă presiuni pentru modificarea acesteia.

Deoarece timpul alocat acestor prime subiecte de pe agendă a fost depăşit participanţii au decis să renunţe pentru moment la restul subiectelor prevăzute: scurta evaluare a programului şi proceselor cuprinse în proiectul MK urmează să fie făcută individual de organizaţiile partenere, concluziile urmând să fie prezentate la proxima întâlnire a Consiliului Director al proiectului.

În încheiere coordonatorul naţional al proiectului, dl. Hajdu, şi reprezentanta Milieukontakt, Sandra Molenkamp, au remarcat faptul că această a treia întâlnire a fost un mijloc eficient de a împărtăşi cele ce s-au întâmplat în răstimpul de la ultima întâlnire de acelaşi gen. Evenimentele au fost multe şi importante: strategiile de dezvoltare durabilă au fost finalizate, a început implementarea proiectelor pilot, au fost stabiliţi partenerii din afara microregiunilor, a avut loc o vizită de studiu în trei state vecine, au fost stabilite relaţii personale şi instituţionale între locuitorii celor patru microregiuni şi ceea ce e foarte important, rezultatele concrete, vizibile au început să apară . Totodată a fost apreciat cadrul flexibil asigurat de proiect datorită căruia participanţii la implementarea proiectului au putut să adapteze procesele în evoluţie la condiţii noi neprevăzute iniţial. A mai fost menţionat faptul ca următoarea întâlnire naţională va avea loc în aprilie (data exactă urmează să fie stabilită ulterior).

Programul oficial a fost încheiat printr-o evaluare scrisă a întâlnirii de către participanţi, în acest scop fiind înmânate chestionare celor prezenţi şi prin anunţul că iniţiativele de acest gen în cele patru microregiuni vor putea fi continuate şi după încheierea proiectului Milieukontakt Oost-Europa (programul MATRA), în acest sens fiind deja sigur un spijin financiar din partea fundaţiei Charles Mott.

- lista participanţilor -