Microregiunea Miercurea Nirajului

I. Prezentare geograficã

Microregiunea Miercurea Nirajului cuprinde trei comune: Miercurea Nirajului, Gãlesti, Vãrgata. Regiunea se situeazã în zona mijlocie a cursului râului Niraj, la 20-25 km distatantã de la Tg. Mures. Relieful zonei este dominat de Dealurile Nirajului, dealuri care ajung peste 400 metri. Toate cele trei comune sunt strãbãtute de Niraj. În zonã se poate ajunge dinspre Tg. Mures (pe DJ 135 si DJ 151) si dinspre Sovata (pe DJ 153 si DJ 136).

pentru o versiune mai mare dati click pe harta

II. Scurt istoric

Comuna Miercurea Nirajului este centrul istoric, geografic si economic al zonei. Dupã pãrerea istoricilor este cel dintâi oras din fostul Scaun Mures. Numele localitãtii (Szereda) provine din cuvântul slavon sreda, care înseamnã mijloc, dar si târg. Dupã istorici localitatea a fost ridicatã la rangul de oras de regele Sigismund de Anjou în sec. al XV-lea, prima atestare documentarã provine din 1493 sub forma de Oppidum Zereda (orasul Szereda). În Evul Mediu localitatea era cel mai important loc din Scaunul Mures (si mai important ca Tg. Muresul). Aici a fost proclamat Bocskay Istvan ca principe al Transilvaniei în 1605. Orasul era mult timp si centrul administrativ si justitiar din Scaun. Odatã cu cresterea Tg. Muresului administratia si justitia s-a mutat acolo, Miercurea Nirajului fiind în continuare centrul Vice-Scaunului Niraj, pânã în 1806. La mijlocul secolului al XIX-lea localitate a cunoscut o dezvoltare dinamicã pe plan economic si cultural: au apãrut fabrici si uzine, avea postã, statie de cale feratã, telegraf si telefon, institutii financiare (bãnci), tribunal, scoli (din 1957 si un liceu, din 1993 o facultate), biblioteci, institutii culturale, statie radio, formatie de teatru si coruri. La începutul secolului XX a devenit centru de comunã (în prezent fiind resedintã de comunã a zece localitãti). În prezent comuna are o populatie de cca 6000 de locuitori (84% maghiari, 12% români, 4% rromi).

Comuna Vãrgata cuprinde cinci sate, cu o populatie totalã de 2105 locuitori (din care 331 rromi, restul unguri). Prima atestare a satului Vãrgata (Csíkfalva) se dateazã din 1567 sub numele de Chykffalwa.

Comuna Gãlesti cuprinde sapte sate cu o populatie de 2968 locuitori, din care 30 români, 146 rromi, restul unguri. Gãlestiul a fost atest documentar în 1501 sub numele Galffalwa.

III. Problemele comunitãtilor

O dezvoltare economicã (mai precis industrialã) mai însemnatã s-a consemnat numai în Miercurea Nirajului în a doua jumãtate al secolului XX, aici existând deja premise din deceniile anterioare. În 1947 la Miercurea Niraj a fost înfiintat Cooperativa Mestesugãreascã Nirajul, care peste 40 de ani activa deja în 28 de ramuri industriale si prestãri de servicii. La sfârsitul anilor 1980 la Coop. Nirajul lucrau aproape 2000 de muncitori din comunã si comunele învecinate. Datoritã industrializãrii, în anii 1960-70 populatia localitãtii a crescut semnificativ prin imigrare, uzinele Icarcoop si IJPPSM (mori de fãinã de lemn) absorbind forta de muncã din satele din împrejurimi.

Dupã cãderea comunismului aceste unitãti au pierdut piata de desfacere, fiind închise, cea ce a dus la cresterea bruscã a ratei somajului, care în 1996 era de 26%! În acest an în comuna Miercurea Niraj populatia activã era de 55%, din care 1980 erau angajati. La SCA Nirajul lucreazã numai cca. 300 de locuitori, pe profil de tâmplãrie si mobilãrie. Anul trecut în comunã erau înregistrati 151 de intreprinzãtori mici si mijlocii si unitãti de lucru.

În comunele Vãrgata si Gãlesti industrializarea era nesemnificativã. În prezent la Vãrgata sunt înregistrati 31 de intreprinzãtori (srl., af., pf.), iar la Gãlesti 52, cei mai însemnati fiind Technowood SRL (mobilã) si Solvoplant (mase plastice).

Fiind o zonã mai putin industrializatã, majoritatea locuitorilor se ocupã de agriculturã. Cresterea animalelor are traditie pe Valea Nirajului, vitele de aici erau apreciati în târgurile ardelene pânã în anii 1960. În perioda CAP-urilor la Mitresti (com. Vãrgata) si la Sânvasii (com. Gãlesti) functionau ferme mai importante pentru cresterea bovinelor. În anii ‘90, datoritã instabilitãtii pietei laptelui efectivul de animale s-a înzecit, productia de lapte a scãzut drastic. În acest an s-a înfiintat Asociatia Crescãtorilor de Animale din Valea Nirajului, care s-a implicat în stabilirea pretului laptelui colectat de firma olandezã Hochland. La 30 iulie a avut loc la Miercurea Niraj si prima expozitie de bovine din acest mileniu pentru crescãtori din zonã. La Miercurea Niraj existã si o micã intreprindere de prelucrare a laptelui.

Datoritã lipsei utilajelor, a fortei de muncã, a ajutorului din partea guvernelor si cultura plantelor este nerentabilã si mai mult cultivatã de vârstnici (desi în Miercurea Niraj existã Centru de

Consultantã Agricolã, depozit Comcereal, unitate ServAgromec si un Centru de Consultantã al Facultãtii de Horticulturã din Budapesta.

În domeniul protectiei mediului o problemã mai însemnatã în regiune este colectarea si depozitarea deseurilor. În acest an în aceste trei comune aceastã problemã s-a rezolvat partial prin serviciile Salubriserv Tg. Mures. O altã problemã reprezintã lipsa aproape totalã a retelei de canalizare si a alimentãrii cu apã potabilã. Apele uzate curg direct în Niraj (dupã afirmatiile RA Apele Române, anual în aceastã zonã curge în râu 80 de tone de apã uzatã si 4 tone de deseuri). De aceea a devenit foarte actual constructia unei statii de epurare si a unei uzine de apã în Miercurea Niraj, proiect ce s-ar putea realiza dupã constructia Barajului din Miercurea Niraj.

Totodatã ar fi necesarã si construirea unei zone de agrement (week-end) cu strand, lacuri, motel sau hotel, terenuri de sport (un plan în acest domeniu a fost realizat de Focus Eco Center Tg. Mures). Conform unui sondaj de opinie, locuitorii microregiunii sunt deranjati de calitatea strãzilor, de apele potabile contaminate, de lipsa curãteniei în locurile publice si nu în ultimul rând de inpasibilitatea autoritãtilor publice.

Comunităţi rurale - pe cont propriu?

Primit la început cu sentimente diferite –încredere, entuziasm, dar şi suspicuini-, programul de dezvoltare durabilă rurală s-a dovedit a fi un for comunitar, o posibilitate pentru orice cetăţean de a-şi exprima părerea despre situaţia nesatisfăcătore a nivelului de trai şi dotarea infrastructurală a comunităţilor. Totuşi acest for nu reprezintă numai o simplă cale de a exprima critici la adresa autorităţilor locale, ci şi o posibilitate pentru toţi de a pune umărul la realizarea practică a unei idei comune: viaţa noastră de mîine, bună sau mai puţin bună, depinde de noi toţi!

Şi dacă pînă acum autorităţile locale încercau rezolvarea pe cont propriu a problemelor, a sosit momentul asocierii. Idea există încă din 1999, cînd cei zece primari de pe Valea Nirajului au semnat un acord de asociere microregională, dar la urmă acesta nu s-a realizat. De aceea autorităţile locale din comunele Miercurea Niraj, Vărgata şi Găleşti au primit cu entuziasm idea formării unei microregiuni pentru realizarea unui plan de dezvoltare durabilă.

Însă formarea unui grup local de lucru s-a dovedit lucrul cel mai greu de realizat, avînd în vedere ideile şi necesităţile foarte diferite, precum şi teritoriul destul de mare de cuprins (22 de localităţi, cu peste 11.000 de locuitori). Entuziasmul de la început s-a micşorat, persoanele interesate veneau, se uitau şi unii plecau, abia după patru luni s-a format un grup cît de cît constant de 20 de persoane).

Înainte de a trece la munca propriu-zisă de elaborare a strategiei, am efectuat în rîndul populaţiei două evaluări de situaţie, cu privire la problemele sociale, economice şi de mediu, precum am avut şi cîte o întîlnire cu ONG-uri şi instituţii din cele trei comune. Rezultatele oglindesc necesităţile reale ale comunităţilor rurale de pe Niraj (dar şi de pretutindeni): starea catastrofală a drumurilor, situaţia nesatisfăcătoare a telecomunicaţiei, lipsa locurilor de muncă, respectiv veniturile şi pensiile mici, lipsa canalizării şi a alimentaţiei cu apă potabilă, lipsurile din sănătate, problemele multiple ale rromilor, precum şi situaţia gestionarea deşeurilor.

Muncă de echipă

Pe baza acestor informaţii a început grupul de lucru elaborarea prognozei şi al planului de acţiuni.

În decembrie 2001 în incinta Primăriei Miercurea Nirajului s-a pus în funcţiune Biroul de Dezvoltare Microregional㠓Niraj”. Dotat cu echipamentul necesar şi conectare la Interne, biroul este un fel de centru de unde coordonatorul local îşi dirijează colegii din GLL, un loc unde sosesc sau de unde ies toate informaţiile şi datele necesare elaborării strategiei. Şedinţele de lucru (care de altfel sunt deschise publicului) se desfăşoară.săptămînal, în comun sau pe domenii de specialitate (agricultură, economie, protecţia mediului, informaţii, probleme sociale), pe baza unui plan de muncă riguros, stabilit de coordonatorul local şi acceptat în unanimitate de GLL.

TeleCentru pentru comunitate

Analizînd informaţiile, propunerile şi sugestiile primite de la populaţie în cursul evaluărilor, GLL a hotărît în februarie ca în cadrul proiectului pilot va realiza un Centru Rural de Informare, o instituţie cunoscută la noi sub denumire de Telecentru.

De ce tocmai acest lucru? Prin activitatea sa muntifuncţională, TeleCentrul realizează o conexiune vitală pentru mediul rural, aceea între oameni, informaţii şi oportunităţi, dovedindu-se în acest mod un instrument major de dezvoltare comunitară.

Un rezultat concret – strategia de dezvoltare

Realizarea riguroasă a tuturor obiectivelor propuse şi respectarea planului de muncă nu a fost un lucru uşor de realizat, dar acum părerea noastră este: a meritat. A meritat munca deseori mai mult ca grea şi obositoare, cu şedinţe prelungite mult peste program (în cadrul GLL a devenit zicală: Şi astăzi vom pleca acasă mîine!). Ritmul de muncă impus de coordonatorul local a cerut eforturi din partea tuturor membrilor GLL, uneori stîrnind şi nemulţumiri.

Dar a meritat. Asta era concluzia finală a tuturor, cînd în cadrul şedinţei din 3 aprilie a fost prezentată Strategia de Dezvoltare Durabilă a microregiunii.

Strategia se compune din 3 părţi, din care primele două perezintă microregiunea Niraj, respectiv obiectivele şi priorităţile. Partea a treia este evaluarea potenţialului pentru dezvoltare durabilă în microregiune, analizînd problemele şi obiectivele pe capitole:

• Capitalul natural şi protecţia mediului: resursele tot mai puţine de apă, canalizarea, alimentarea cu apă, gestionarea deşeurilor, necesitatea educaţiei ecologice, situaţia spaţiilor verzi, a parcurilor şi a terenurilor de joacă

• Capitalul antropic dezbate problemele şi posibilităţile din agricultură, turism, problemele de amenajări urbanistice, tehnologia informaţiei

• Capitalul social inventariază problemele sociale, lipsurile din domeniul sportului, precum rolul societăţii civile şi a ONG-urilor

  Lucrarea (Strategia) este încheiată de o analiză SWOT a microregiunii.

Gligor Róbert László

coordonator program