• realizarea unui centru pietonal – o zona cu diametrul de 1 – 1,5 km unde sa fie permis accesul numai al mijloacelor de transport in comun cu tractiune electrica. (PRM, CDR)

• limitarea accesului cu masini usoare în Centrul istoric si limitarea vitezei maxime admise pe strazile dens locuite.(UDMR, PUNR, APR)

• actiunea “o zi in oras fara masina”, pentru ca aerul pe care il respiram sa fie mai curat, iar accidentele, mai reduse.(PRM)

• fluidizarea traficului auto,(PRM)

• fluidizarea circulatiei rutiere prin finalizarea podului rutier Aurel Vlaicu – Cehoslovaciei, realizarea de pasaje pietonale subterane in zonele de mare trafic (Piata Marasti, Piata Mihai Viteazul, Piata Operei) precum si imbunatatirea semaforizarii pe traseele principale de circulatie. (PDSR)

• realizarea grabnica a centurii de ocolire a municipiului, (PRM, UDMR,PDSR, CDR, PUNR, APR, PNL)

• plantarea de garduri vii pe marginea strazilor, sadirea de molizi pe strazile dens circulate (UDMR)

• verificarea atenta a faptului daca proprietarii de mijloace auto respecta prevederile legale în materie de emanare de noxe. (UDMR)

• afisarea în puncte dens circulate a caracteristicilor si calitatii aerului din acel loc.(UDMR)

• dotarea RATUC cu autobuze ecologice (PDSR)

• reintroducerea troleibuzelor in zonele restructurate urbanistic (pasaj rutier Aurel Vlaicu – Cartierul Gheorgheni), extinderea liniei de troleibuze (strazile Brincusi, Rebreanu, Cimpina-Plevnei) si a liniilor de tramvaie (Piata Garii – Strada Rasaritului – Cartierul “Aurel Vlaicu Nord”; Zona Centrala - Cartier Grigorescu).(PDSR)

• asigurarea unui transport in comun prompt, flexibil si eficient prin cresterea anuala a parcului de masini. (CDR)

• realizarea unei “unde verzi” (PUNR)

• repararea tramei stradale pentru cresterea vitezei de circulatie a autovehiculelor (PUNR)

• extinderea retelei de troleibuze si tramvaie si reducerea circulatiei autobuzelor. (PUNR)

Realizarea unui centru pietonal va ramine probabil un vis frumos pentru mult timp de aici incolo. Nici una dintre masurile administratiei locale nu conduce spre un astfel de deziderat. Ba, mai mult, a crescut numarul de locuri de parcare in centrul orasului.

Actiunea “o zi in oras fara masina” are loc dar nu pare a fi mai mult dec=t o actiune propagandistica, fara urmari in viata de zi cu zi.

Realizarea centurii de ocolire treneaza in conditiile in care cei care pot sa faca ceva dau vina unii pe altii. Inca nu exista o viziune clara asupra solutiei care ar trebui adoptata. Bineinteles nu avem inca un proiect care sa poata fi utilizat in accesarea instrumentelor financiare europene gen ISPA.

Nu s-a facut nimic pentru limitarea accesului cu masini usoare în Centrul istoric. Singura initiativa vizeaza aprovizionarea cu masini grele a magazinelor din centrul orasului care ar trebui sa se desfasoare doar pe timpul noptii. Din pacate aceasta hotarare nu se respecta; zilnic se pot vedea camioane ale distribuitorilor de marfa care ingreuneaza circulatia in zona centrala cu toate efectele nocive care decurg din aceasta.

Probabil ca afisarea în puncte dens circulate a caracteristicilor si calitatii aerului i-ar face pe cetatenii Clujului sa evite centrul orasului, motiv pentru care aceasta promisiune are slabe sanse sa se materializeze.

Actiunile de imbunatatire a infrastructurii de transport in comun sunt nesatisfacatoare. Exista inca in circulatie un numar mare de autobuze invechite care concureaza furnalele industriale prin fumul care-l degaja.

Realizarea sistemului “unda verde” este departe de a fi realizat, cu toate investitiile facute in semaforizarea intersectiilor. De multe ori amplasarea sI functionarea acestora produc deservicii participantilor la trafic atit prin incetinirea vitezei de deplasare cit sI prin cresterea concentratiei de noxe din intersectii.

Pe linga toate acestea, in locul unei abordari coerente si sistematice a problemelor legate de transportul in Cluj-Napoca, energiile creatoare se consuma in promovarea unor idei precum tunelul pe sub Feleac, Parcajul subteran Avram Iancu sau Parcajul peste Somes, idei a caror aplicare, pe linga costul financiar deosebit de ridicat poate provoca deservicii importante si din punct de vedere al mediului.