PRM

• Primaria si Consiliul Local (avind posibilitatea de finantare a acestor actiuni),ONG-urile specializate in probleme de mediu (care nu o data au luat aceste actiuni pe cont propriu), Consiliul Judetean (in zonele si prin institutiile subordonate), Agentia de Protectia Mediului, populatia municipiului nostru al carui sprijin conteaza enorm

UDMR

• Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Judetean Cluj, Regia Apele Romāne, Agentia de Protectia Mediului, Inspectoratul Judetean de Politie Cluj, agenti economici, Camera de Comert si Industrie, Regia Autonoma a Domeniului Public, Regia Autonoma de Apa-Canal, organizatiile neguvernamentale, īntre care cu prioritate cele din domeniul ecologic, organismele europene finantatoare de proiecte īn domeniul ecologic.

PDSR

• climatul de dialog si parteneriat intre reprezentantii administratiei locale si cetatean, organizatiile non-guvernamentale de profil

• igienizarea morala a liderilor alesi sa gestioneze destinul cetatii si al locuitorilor ei.

CDR

• colaborare strinsa a primariei cu toate organizatiile si gruparile care au ca obiectiv protejarea mediului

• implicarea fiecaruia dintre noi, constientizind si contribuind, dupa masura posibilitatilor

PUNR

• atragerea de credite cu dobinda avantajoasa, accesul la programe de dezvoltare avind la baza fonduri nerambursabile, schimbarea imaginii interne si externe asupra administratiei locale clujene.

• infiintarea unui birou de integrare europeana

• colaborarea cu factorii de raspundere la nivel local si national trebuie sa duca la stabilirea unei strategii pe termen mediu si lung si la gasirea surselor de finantare necesare.

APR

• Agentia de Protectie a Mediului, Primaria municipiului, Mass-media,Scoala,

PNL

• administratia locala (prin reprezentantii sai), Agentia de Protectia Mediului, alte institutii specializate (Salprest, Regia Apele Rom=ne, Politia Sanitara etc.), organizatiile de mediu si cele profesionale

• implicarea si constientizarea cetatenilor

 

 

Privind retrospectiv ne dam seama ca toata lumea stie ca problemele se rezolva atunci cind toti cei care pot sa faca ceva pentru mediu sint implicati. In realitate insa diverse orgolii impiedica buna colaborare intre cei in masura sa rezolve problemele de mediu ale urbei. Asa se explica faptul ca intre Consiliul Local si Consiliul Judetean exista divergente intre locatia viitoare a mult asteptatei rampe ecologice si nici una dintre partI nu a reusit sa inainteze spre finantare un proiect concret si viabil. Aceasi situatie , cu aceiasi actori se regaseste sI atunci cind se discuta problema centurii de ocolire a orasului. Unii vreau intr-un fel, altii vreau altfel si multe TIR-uri vor mai trece prin Cluj ani buni de aici incolo, in lipsa unei alternative.

O situatie greu de inteles se regaseste in domeniul autorizarii noilor constructii, iar problema benzinariilor este cea mai reprezentativa. Orice investitor poate obtine foarte usor autorizatiile impuse prin lege datorita lipsei unei viziuni din partea autoritatilor locale. Se dovedeste ca in cazul Clujului, Planul Urbanistic General nu este un instrument eficient de strategie urbanistica. Autorizatiile sanitare si de mediu se obtin foarte usor in conditiile in care nu exista nici un fel de colaborare intre cei care creioneaza strategiile de dezvoltare ale Clujului si specialistii institutiilor de profil.

Inchistarea de care dau dovada autoritatile locale face ca Clujul sa beneficieze prea putin de colaborari internationale, de partciparea la programe de dezvoltare, irosindu-se multe oportunitatI, inclusiv financiare.

Cei care conduc destinele orasului ar trebui sa infiinteze de urgenta o structura participativa (in lumea civilizata s-ar numi Forumul de Mediu) in care sa fie invitatI si sa li se asculte parerea reprezentanti ai institutiilor statului, sectorului de afaceri si societatii civile. Fara colaborare rindurile de fata vor fi valabile si la anul si la multI ani.