CHEILE RIMETULUI, O REZERVATIE NATURALA NEATINSA INCA DE ASALTUL IRESPONSABIL AL CIVILIZATIEI

Cheile Rîmetului se afla în Muntii Apuseni, în sud-estul masivului Trascau. Cea mai usoara cale de acces o constituie soseaua asfaltata ce uneste orasul Teius cu satul Valea Manastirii (18 km). în împrejurimile cheilor se afla cîteva rezervatii naturale protejate: Cheile Manastirii, Cheile Geogelului, Cheile de la Piatra Baltii, Cheile Pravului, Cheile Tecsestilor, Piatra Cetii. La capatul soselei se afla Manastirea Rîmet, un important monument istoric datînd din secolul XV.

Cheile Rîmetului luate cu asalt

Declarate rezervatie naturala în 1969, Cheile Rîmetului au fost eclipsate mult timp de prezenta în apropiere a Cheilor Turzii. In ultimii ani, însa, situatia s-a schimbat, datorita invaziei masive de turisti si a constructiei a numeroase case de vacanta aval de Cheile Rîmetului. La prima vedere faptul ca oamenii au redescoperit natura ar trebui sa ne bucure, însa printre adevaratii iubitori ai muntelui si ai naturii apar tot mai multi iresponsabili care prin actele lor pot aduce distrugeri ireparabile naturii.

Cheile Manastirii – “Paradisul” alpinistilor

Plecînd dela Manastirea Rîmet spre Cheile Rîmetului, ajungem în 5 minute în Cheile Manastirii, cu o impresionanta dezvoltare pe verticala, dar cu o lungime de numai 100 metri. Aici putem poposi cîteva momente pentru a admira peretii verticali pe care se poate practica alpinismul. Drumul ne conduce în sus pe vale si ajungem în curînd la Cabana Rîmet, pe unde trece una din magistralele europene de drumetie. în continuare, dupa un drum de circa 1 ora, ajungem într-o poiana, ultimul loc de campare înainte de intrarea în chei. Desi s-au întreprins actiuni de igienizare si s-a discutat cu turistii pe timpul verii, aspectul este al unui loc necivilizat: gunoaie aruncate peste tot, cu toate ca la cîtiva pasi s-a amenajat un loc de colectare, bidoane de plastic, vetre de foc, santuri sapate în jurul corturilor.

Maretie si splendoare

Intram în chei pe poteca ce însoteste firul apei si dupa cîteva sute de metri peretii se apropie amenintator de noi, permitînd înaintarea doar pe cablele ancorate pe perete. în fata noastra apare portalul de 8 metri înaltime, o arcada de calcar reprezentativa pentru chei. De aici, vizitarea cheilor necesita parcurgerea traseului prin albia apei. O alta poteca ocoleste o parte a traseului “pe apa”, parcurgînd Brîna Caprei, un traseu suspendat deasupra apei la 100 metri, cu privelisti impresionante si cu multe specii de plante ocrotite. Dupa aproximativ o ora de mers, cu putin curaj, traversarea Cheilor Rîmetului îl va duce pe temerar într-o zona foarte pitoreasca.

Cheia – satul unde timpul s-a oprit

Imediat dupa iesirea din Chei în fata turistilor apare o biserica, semn ca este vorba de o asezare locuita. în lipsa unei harti sau a unor cunostinte despre zona, curiozitatea te îndeamna sa cauti un localnic pe care sa-l întrebi cum se numeste satul în care tocmai ai pus piciorul. Cautarea ar putea dura destul de mult pentru ca locuintele raspîndite pe valea pîrîului Cheia, afluent al Rîmetului nu mai adapostesc aproape pe nimeni. Pare o asezare parasita. Daca din întîmplare întîlnesti un localnic, te poti considera norocos si vei afla ca esti în satul Cheia. Dezvoltarea asezarii Cheia a fost puternic conditionata de zona în care se afla. Accesul spre sat este dificil, fapt care ne face sa credem ca cei care s-au stabilit aici au facut-o pentru a se feri de vicisitudinile vremurilor. Aflat într-o vale îngusta, înconjurat de paduri si cu putin teren care sa permita practicarea agriculturii, satul nu a cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare deosebita. Cresterea animalelor, în special a vacilor, a reprezentat principala ocupatie a celor de aici, întrucît agricultura, practicata cu mijloace specifice terenurilor de munte, nu putea sa ofere locuitorilor decît, în cel mai bun caz, strictul necesar subzistentei. O importanta deosebita au avut-o si cele noua mori de apa aflate între Bradesti si Cheia, care datorita eficientei erau cautate si de cei din satele mai îndepartate.

Daca în anii ’60 aici era o viata înfloritoare, satul fiind locuit de peste 60 familii, acum satul este locuit doar de 3 familii, împrastiate pe vai. Cauza exodului o constituie izolarea si lipsa curentului electric. Intrînd în casa lui nea Viorel ai impresia ca ai ajuns în miez de secol XIX: festila este atîrnata în tavan, patul de paie si lavita de lemn iti amintesc scene din filme cu haiduci. Singura punte spre civilizatie o constituie radioul cu baterii, care aduce vesti din toata lumea. Ospitalitatea este la loc de cinste pe aceste locuri, se poate gasi gazduire la localnici în casa sau în sura, iar livezile te îmbie sa le gusti roadele. De asemenea, se poate gusta laptele, sau dupa preferinta, renumita tuica de prune.

Din fericire, datorita izolarii, aici s-a pastrat natura intacta, iar casele, majoritatea nelocuite, constituie un adevarat muzeu etnografic în aer liber.

Turism si ecologie

In împrejurimile cheilor se afla cîteva rezervatii naturale protejate: Cheile Geogelului, Cheile de la Piatra Baltii, Cheile Pravului, Cheile Tecsestilor, Piatra Cetii.

Asociatia de turism montan Feroviarul Cluj-Napoca si-a stabilit un centru de supraveghere ecologica în fosta scoala din satul Cheia si desfasoara actiuni de protectie a zonei si discutii cu locuitorii comunei Rîmet asupra influentei negative pe care o au activitatile omului asupra mediului înconjurator. De asemenea s-au initiat o serie de vizite la scoala din Rîmet, unde au loc periodic expozitii de fotografii si proiectii de diapozitive. Se colaboreaza cu primaria Rîmet si cu agentii economici din zona pentru protejarea obiectivelor turistice si pentru promovarea turismului civilizat în regiune.

Datorita accesului dificil, obiectivele turistice din zona Rîmet s-au pastrat nealterate, însa trebuie întreprinse actiuni de supraveghere si protejare a lor pîna nu este prea tîrziu.

Dan MOISA

Cosmin BUDEANCA,

A.T.M. Feroviarul Cluj-Napoca