De cind ma stiu m-a durut in cot de Cluj. Nu mi-a pasat de ce se-ntimpla.

De 25 de ani imi arunc gunoaiele la Pata Rit. Asta cind nu le duc la coltul strazii sau la marginea padurii. si-am facut din Pata Rit paradisul ciorilor. Toate scursurile le-am indrumat spre apele piriului Zapodie. Si le-am otravit. Am imbogatit si apa freatica cu chimicale de tot felul. Ca sa stie unde ajung am semnalizat avioanelor ca p-aici e groapa de gunoi a Clujului. Unii zic ca rampa trebuia inchisa de ani buni. Si ca nu are autorizatie de mediu. Da’ nu-i treaba mea.

Pentru ca am masina mi-am tras un garaj. Am demolat locul de joaca al copiilor si am taiat copacii plantati de tata. Tineau umbra degeaba. Asa ca mi-am ridicat betoanele pe spatiul verde. La ce-mi trebuie mie atita verdeata? In oras ma duc musai cu masina. Si mi-o parchez pe unde apuc. De preferat pe trotuare sau pe spatiu verde. Si-mi sar capacele cind dau peste cite un biciclist care are tupeul sa se plimbe pe strada. Unii zic ca aerul e prea poluat din cauza masinilor si ca e nevoie de mai mult spatiu verde. Da’ nu-i treaba mea.

Citeodata ma satur sa sparg seminte in fata blocului si plec din Cluj. Imi place sa ma duc la Tarnita. Acolo mi-am ridicat o vila. Dejectiile de weekend le arunc in sursa de alimentare cu apa a Clujului. Imi place sa ma dau bun plimbindu-ma cu barca cu motor. Si sa ascult manele. Unii zic ca as incalca Legea apelor, Legea mediului, Legea constructiilor, decizii ale Consiliului Judetean. Da’ nu-i treaba mea.

Cind am chef ma duc la Cheile Turzii. O data am fost chiar si pe traseu. Si ca sa stie toata lumea mi-am scrijelit numele pe o stinca. Doar n-am fost degeaba pina acolo. Mi-am tras si o cabanuta si uneori imi chem prietenii sa vinam prin Chei. Ii tare misto. Unii zic ca Cheile Turzii ar fi monument al naturii si incalc legile. Da’ nu-i treaba mea.

Uneori ies la Faget. Imi place sa maninc mici si sa beau bere. Si sa fac foc. Cind am chef imi spal masina acolo. Fac si schimbul de ulei. Cutiile, sticlele, flacoanele, bidoanele, cirpele, cauciucurile si hirtiile le las acolo. Nu mai am ce face cu ele. Ma gindesc sa-mi fac si aici o vila. Am vorbit cu cine trebe si mi-o zis ca se rezolva. Normal, fara autorizatii. Da’ nu-i treaba mea.

Eu sint un bun patriot si ma laud cu asta. Vreau sa stie toti acest lucru. Unii tot vorbesc de Europa. De reguli si legi. De protectia mediului si de bun simt. Da’ nu-i treaba mea.

Dan-Gabriel PARAUAN,
Clubul Ecologic "Transilvania"