|
a ONG-urilor clujene
de mediu fata de principalele probleme ecologice de actualitate
Intr-o societate democratica cetatenii
au un cuvint de spus. Si asta nu doar o data la 4 ani cind sunt bagati
in seama de politicieni ci zi de zi. Democratia participativa este
mijlocul prin care se pot rezolva multe dintre problemele societatii.
Constienti de acest lucru, oameni carora le pasa de ce se intimpla
in jurul lor, incearca sa schimbe lucrurile in bine actionind in cadrul
organizatiilor neguvernamentale. Ca sa-si faca auzit glasul, societatea
civila organizata in ONG-uri trebuie sa aiba o voce puternica si coerenta.
De aceea, ONG-urile clujene de mediu, reunite in coalitia ECO-CLUJ,
au decis sa ia periodic atitudine comuna fata de cele mai acute probleme
de mediu din Cluj si din tara, prin documente de pozitie. Cel mai
recent dintre acestea a fost adoptat in 16 iulie 2001:
1. Sustinem grabnica discutare si aprobare in Parlament a Ordonantei
de Urgenta 236 / 2000 (" Legea Ariilor Protejate"), cu imbunatatirile
necesare, inclusiv amendamentele propuse de ONG-urile de mediu si
specialistii in domeniu.
Intr-adevar, Ordonanta a fost aprobata prin lege, aparuta in Monitorul
Oficial din 2 august, cu multe modificari, incluzind o buna parte
din cele propuse de ONG-uri. Urmeaza acum punerea ei in practica,
lucru mult mai anevoios si complex decit adoptarea.
2. Solicitam imbunatatirea accesului public efectiv la informatiile
de mediu de orice gen, precum si crearea mecanismelor de participare
publica la luarea deciziilor cu impact in mediu.
Legea mediului prevede ca informatiile de mediu sint de interes public.
In practica multe sint inca tratate ca si confidentiale. Nu doar cele
privind radioactivitatea, ci si unele absolut elementare, legate de
ape, de paduri... Lipsesc mecanismele utilizabile practic de cetatean.
Lipsesc din practica autoritatilor, caci solutii exista si ONG-urile
le cunosc. Cit despre participarea publica la luarea deciziilor, exista
un embrion, o procedura aplicata teoretic, dar care rareori poate
in forma ei actuala sa fie o adevarata participare publica. Si nu
pentru ca publicul nu ar fi interesat, ci pentru ca procedura nu e
adecvata. Dezbaterile publice asupra problematicilor de mediu sunt
o "pasare rara".
3. Solicitam protejarea eficienta
a surselor de apa utilizate in prezent si ne manifestam dezaprobarea
fata de politica de abandonare (in loc de protejare) a surselor existente
si dare in exploatare a unor surse noi, incalcind astfel cele mai
elementare principii de dezvoltare durabila.
Lacul Gilau avea cindva apa de buna calitate. Din 1990 a inceput explozia
de case de vacanta cu latrine si tot tacimul pe malurile Somesului
Rece si Cald, gramezi de gunoi si rumegus si alte surse de poluare
care au impinzit bazinul superior al Somesului. Scaparea chestiunii
de sub control de catre autoritati a dus la poluarea lacului, plus
ca el a fost colmatat in timp. Si in loc sa fie luate masuri de protectie,
lacul Gilau se abandoneaza si luam pe viitor apa din Lacul Somesul
Cald. Si apoi din Tarnita... Tot mai departe, tot mai scump... Ce
ne facem cind ajungem spre izvoare? In loc sa protejam sursele de
apa, le exploatam pina se degradeaza si apoi atacam altele, desi stim
ca sint limitate.
4. Solicitam abordarea integrata a managementului deseurilor si
in mod particular:
- adoptarea de urgenta a unei decizii privind structura alternativa
la actuala rampa de gunoi Pata-Rit, a carei ultim (speram) termen
de inchidere se apropie cu repeziciune;
- realizarea rampelor de gunoi prevazute in PUG-urile comunelor din
judetul Cluj;
- masuri energice pentru solutionarea problemei rampelor ilegale de
gunoi;
- solutionarea problemei nevalorificarii si deversarii necontrolate
a rumegusului in zona montana.
Rampa de la Pata Rit trebuia demult inchisa. De 10 ani se tot arunca
bani in vint, se fac studii de fezabilitate si cand sa se ia o decizie
se reincepe circul de la zero. Sintem in ceasul al 12-lea, bomba ecologica
de acolo sta sa explodeze, iar autoritatile si politicienii inca bijbiie
si nu au luat decizia unde si cum amplasam facilitatea pentru gunoiul
menajer. Si cit va mai dura pina devine realitate... Dar in sate?
Cum arata marginea satelor, lizierele si piraiele? De mult timp trebuiau
comunele sa aiba rampe de gunoi. Cite au? Ne place sa ne ingropam
in gunoi? Daca cei ce golesc ilegal camioane de gunoi la marginea
orasului nu ar scapa asa ieftin, citi ar avea curajul sa arunce masiv
in rampele ilegale care ne strajuiesc intrarile in Cluj? Iar in zona
montana se aduna in continuare muntii de rumegus. Care e o calamitate
pentru natura. Desi ar putea fi valorificat. Nu il ardem, nu il brichetam...
Iar PAL importam din Polonia!
5. Solicitam stoparea reducerii spatiilor verzi ale Clujului si
declararea celor existente ca zone protejate de interes local.
Clujul are spatii verzi cu mult sub normele legale si sub media europeana
pe cap de locuitor. Chiar si fata de alte orase ale Romaniei stam
foarte prost. Si ce facem? In loc sa le extindem, le distrugem pe
putinele pe care le avem cu garaje si parcari, cu gherete... Plombam
cu sedii de banci ultimele parcele libere in zona centrala, de parca
nu avem atitea zone cu maghernite... Altii isi pazesc parcurile, fac
demolari ca sa le extinda, noi ne batem joc de ele. Si ne furam singuri
caciula incluzind in intravilan Fagetul si apoi ne laudam ca a crescut
suprafata verde din oras. Pina nu se umple si Fagetul de vile construite
abuziv. Urbanism? La Cluj notiunea dispare, desi avem atitia urbanisti
excelenti. Ne nenorocim orasul dar ne batem cu pumnul in piept cit
de buni patrioti mai sintem !
6. Solicitam finalizarea si punerea
in aplicare a Planurilor Urbanistice de Zona Protejata pentru toate
ariile protejate din judetul Cluj, cu accent pe zonele "fierbinti"
cum sint Cheile Turzii.
Din 1994 s-a inceput realizarea de planuri urbanistice de zone
protejate pentru majoritatea obiectivelor declarate protejate, pentru
a li se stabili limitele, regimul de folosire si ocrotire. Nici acum
nu au toate acele studii si deci regimul lor e nebulos, nefiind prin
urmare protejate nici macar pe hirtie. Cum sa le ocrotim daca nici
partea legala nu am pus-o la punct? Si cu regulamentul si planul de
management al Cheilor Turzii o lungim de 8 ani, desi e cea mai importanta
arie din judet si toti o declara prioritara...
7. Solicitam promovarea eco-turismului ca alternativa la turismul
de tip clasic (cu mari infrastructuri si impact major in mediu) si
neacceptarea de mari infrastructuri turistice (gen hoteluri si sate
de vacanta) in zone sensibile ecologic.
Multi factori de decizie traiesc cu capul in norii anilor 60, inchipuindu-si
ca turism inseamna hoteluri gigant, mari parcari, parcuri de distractii,
mult beton, zgomot, muzica si urbanizare. Pe cind in lume directia
e cu totul alta, spre turism rural, ecologic, cultural, sportiv, spre
infrastructuri de mici dimensiuni, cu impact cit mai redus asupra
naturii, culturii si vietii traditionale din regiunea in cauza. Noi
avem Apusenii ca o comoara si in loc sa punem bazele unui turism ecologic,
continuam sa ii distrugem si visam mari statiuni. Ba chiar planuim
sate de vacanta in plina arie protejata.
8. Solicitam stoparea distrugerii putinelor paduri pe care le mai
avem si luarea de masuri drastice de stopare a defrisarilor ilegale
dar si a jafului "cu acte in regula", inclusiv de pe padurile comunale
si private si asa-zisele "pasuni impadurite".
S-a taiat enorm in ultimul deceniu. Si legal si ilegal. Romania
a ajuns o tara saraca in paduri. Sintem mult sub media Europei. Mai
grav e ca din zonele izolate nu scoate nimeni nici macar doboraturile,
in schimb taiem si furam tot de pe linga drumuri, din jurul localitatilor,
nenorocim si padurea si prin ea pe termen lung si solul si apele...
Ce sa mai vorbim de peisaj. Si avem ipocrizia sa mentinem multe paduri
frumoase cu regim de "pasune impadurita". Pastram padurile in scripte,
le facem sa dispara in practica. Taiem 7 brazi din 10 si apoi ne miram
ca la primul vint puternic cad si restul si se produce o "doboratura"
la care de vina e natura, noi mai deloc. Clasamentele recente ne aduc
la cunostinta ca noi clujenii sintem printre primii. La ilegalitati
forestiere.
9. Solicitam infiintarea Comitetului de Bazin Somes (prevazut de
Legea Apelor si de HG 1212 / 2000), care trebuia deja sa existe si
sa cuprinda si un reprezentant ONG.
Aici e inca un punct cistigat. Am aflat cu bucurie ca mult asteptatul
Comitet de bazin se constituie. Joi, 23 august, ONG-urile de mediu
si-au desemnat delegatul in aceasta structura. Speram sa fie functionala
si sa faca treaba buna!
10. Solicitam modificarea principiilor care stau la baza gestiunii
resurselor naturale (ex. ape, paduri etc.) in sensul aplicarii principiilor
ecologice si nu a celor de satisfacere a nevoilor umane din prezent.
Cu multe decenii in urma omul se gindea doar la el si vedea natura
doar ca pe un bun inepuizabil si stoic, de exploatat. Acum declarativ
recunoastem ca trebuie sa gindim pe ansamblu, din punct de vedere
al necesitatilor unui intreg ecosistem, nu doar al speciei noastre,
pentruc ca altfel tot noua ne facem rau. Numai ca aplicam in continuare
principiile vechi. Clasificam calitatea apei dupa masura in care tehnologia
noastra o poate face potabila pentru noi sau buna de alte utilizari.
Nu ne pasa ce patesc vietuitoarele din ea. Si noxele pentru aer, si
poluarea solului, o masuram in functie de cit de tare ne afecteaza
pe noi. Daca pentu noi un poluant are concentratie nepericuloasa,
consideram situatia ca fiind in regula. Nu ne pasa ca afecteaza mortal
alte specii de animale sau plante...
11. Solicitam adoptarea unei politici coerente si durabile privind
traficul auto si transportul in Cluj-Napoca, cu favorizarea transportului
in comun si traficului pietonal si biciclistic si descurajarea celui
automobilistic, in special in zona centrala si in cele rezidentiale.
Cu timiditate s-au pus niste stilpisori pentu a apara trotuarele de
masini. Dar in rest le tot incurajam si in loc sa le alungam din centru
le atragem. Daca transportul in comun nu e bun si cu bicicleta e prea
riscant sa circuli si nu sint nici un fel de infrastructuri, sigur
ca toti vor sa umble cu masina. si cum numarul de masini tot creste
si orasul nu, blocajul e tot mai mare. Dar autoritatile planuiesc
sa extinda facilitatile pentru masini, sa "fluidizeze" traficul, sa
faca parcari noi in zona centrala. Din fericire nu sint bani pentru
parking-ul subteran din Piata Avram Iancu, proiect care nu ar face
decit sa atraga traficul in zona centrala si nicidecum sa contribuie
la descongestionarea acestuia, nemaivorbind de evacuarea in atmosfera
a uriasei cantitati de gaze de esapament care s-ar acumula in subteran.
Cei care decid ar trebui sa limiteze accesul auto in zona centrala
si sa alunge angro-urile si alte structuri ce atrag trafic. Pe cind
ne intoarcem totusi cu fata spre normalitate si transport durabil?
Radu MITITEAN, Clubul de Cicloturism "Napoca"
Dan-Gabriel PARAUAN, Clubul Ecologic
"Transilvania"
|