Localizare

Zona turistica Padis este situata in Muntii Apuseni, mai precis in partea nordica a Muntilor Bihor. Administrativ, Padisul este situat in zona sud-estica a judetului Bihor la circa 10-15 km est de comuna Pietroasa. Zona turistica Padis cuprinde: Bazinul inchis Padis-Cetatile Ponorului, cu o suprafata de 36 kmp, impreuna cu Cheile Galbenei si Poiana Florilor, situate la sud-vest si zona Cheile Somesului Cald - Poiana Varasoaia - Poiana Cuciulata situata la nord. De asemenea turistii mai includ in zona turistica Padis obarsia Vaii Boga, situata in partea nord-vestica a bazinului inchis, sub abruptul Pietrelor Boghii.

Probabil o parte dintre "veteranii" Padisului sau geologii, se vor supara pe noi pentru includerea in zona Padis a trei obiective care geografic nu apartin Padisului; dorim sa intarim faptul ca aici ne referim la ZONA TURISTICA PADIS, ca un sistem de valori naturale cu importanta turistica deosebita, legat de aceleasi puncte de plecare pentru traseele turistice de acces la respectivele obiective.

Zona este delimitata de:

- Culmea Carligatelor, Varful Cuciulata si Valea Somesului Cald - la nord

- Culmea Magura Vanata, Varful Biserica Motului, Varful Gardisoara si Varful Chicera - la est

- Muntele Glavoiu, Varful Bortig, valea Galbenei - la sud

- Valea Galbenei, Varful Balileasa, Valea Boga, Creasta Cornetu si Abruptul Brailesei - la vest

Bazinul inchis Padis-Cetatile Ponorului reprezinta un teritoriu din care nu exista nici o scurgere la suprafata, fiind inchis de culmi cu inaltimi variind intre 1642 m (Varful Magura Vanata) si 1100 m (creasta din nord-vestul varfului Piatra Galbenei). El este inconjurat de bazinele hidrografice ale Somesului Cald, Ariesului si Crisului Pietros, drenajul tuturor apelor ce curg pe suprafata bazinului facandu-se pe sub munte in Valea Galbena (peste 80%) si Valea Boga. Bazinul Padis-Cetatile Ponorului este format la randul lui din opt bazine inchise intre care apele nu strabat decat prin canale subterane. Majoritatea acestora sunt descrise in lucrarea de fata.

Cheile Somesului Cald, impreuna cu Cetatile Radesei reprezinta cursul superior al raului Somesul Cald, pana la confluenta cu primul sau afluent "serios" - Alunul Mare, pe o lungime de circa 3 km.

Cheile Galbenei incep cu Izbucul Galbenei, care dreneaza cea mai mare parte a apelor din Bazinul inchis Padis - Cetatile Ponorului. Pe primul sector, cel mai spectaculos, ele au o lungime de circa 1,5 km inconjurand practic pe laturile est-sud-vest Poiana Florilor. Dupa depasirea Poienii Florilor, cheile continua cu un sector deosebit de salbatic de circa 6 km pana la confluenta cu Valea Bulzului.

Cai de acces

Zona este strabatuta de la est la vest de soseaua forestiera Rachitele - IC Ponor - Padis - Boga - Pietroasa, in lungime totala de 53 km, dintre care Rachitele - Padis 31 km si Padis - Pietroasa 22 km. De la capetele soselei forestiere, care este in prezent greu practicabila pentru autoturisme, exista legaturi pe drumuri judetene: din Rachitele spre Huedin (27 km, drum partial modernizat) si spre Sudrigiu (12 km, asfalt). in 1996 aceasta sosea forestiera, prost intretinuta, a fost din nou exclusa din lista drumurilor in curs de modernizare, existand putine sanse ca ea sa fie reabilitata in urmatorii ani.

Din soseaua forestiera se desfac cateva ramuri favorizand accesul auto spre Cetatile Ponorului (de la cantonul Ponor drumul este inchis circulatiei publice in scopul protectiei zonei Cetatilor Ponorului), Poiana Varasoaia, Poiana Florilor (din Valea Bulzului), Cheile Somesului Cald (de la IC Ponor) si Valea Boga (din satul Boga).

Pe potecile marcate, accesul in zona Padis se poate face dinspre: Cabana Vladeasa (32 km), Stana de Vale (20 km), Pietroasa (20 km), saua Vartop (24 km), Arieseni (16 km), Comuna Garda (23 km), Pestera Ghetarul Scarisoara (20 km).

Relieful si geologia zonei Padis

Zona de interes face parte din ramura nordica a Muntilor Bihor constituita in general din calcare si prezentand un relief carstic remarcabil atat ca intindere cat si ca amploare si varietate a formelor. in acest fel, Muntii Bihor se situeaza pe primul loc in tara in ce priveste dezvoltarea formelor carstice, ceea ce i-a adus renumele de care se bucura.

intregul relief rezultat ca urmare a actiunii directe a apei asupra calcarului poarta numele de relief carstic. Relieful si fenomenele carstice de suprafata apartin exocarstului, iar cele subterane endocarstului. Culmile cuprinse in zona sau cele care delimiteaza zona au o orientare haotica. Bazinul Padis-Cetatile Ponorului este inchis de o cununa neintrerupta si este constituit dintr-o succesiune de doua fasii de roci impermeabile si calcare orientate de la nord la sud-vest. Aceasta determina drenajul apelor care apar si dispar din si in subteran, Padisul fiind un adevarat cascaval, plin de goluri subterane prin care se dreneaza apele. Aceste alternante de roci impermeabile si calcare permeabile dau impartirea Bazinului in opt bazine mai mici care sunt: Platoul Padis, Poiana Balileasa, Valea Cetatilor, Groapa Barsa, Poiana Ponor, Platoul Lumea Pierduta, Barsa Cohanului si Paragina. O alta comparatie din punctul de vedere al geologiei Padisului poate fi facuta cu sistemul de canalizare al unui oras, conducta finala in aval fiind Pestera Cetatile Ponorului, de dimensiuni impresionante.

Altitudinea medie a Bazinului inchis este in jur de 1200 metri, varfurile cele mai mari situandu-se in partea nordica (Carligate 1694 m) si nord-vestica (Magura Vanata 1642 m). Partea estica, desi are o altitudine medie mai mica are pante deosebit de abrupte, cu diferente de nivel de 200-400 m spre valea Galbena si Valea Boga. Pantele sunt pe alocuri "rupte" de abrupturi calcaroase deosebit de impresionante: Piatra Boghii, Piatra Galbenei.

Aspecte ecologice si ecoprotective ale zonei Padis

Una dintre cele mai pitoresti zone ale Romaniei, Padisul a constituit si mai constituie inca un punct de maxima atractie pentru turistii autohtoni si straini. Din pacate insa Padisul a fost supus de-a lungul timpului unei tot mai intense antropizari, modificari ale peisajului primar, sub actiunea activitatilor umane variate.

Este dificil de realizat o clasificare pe baza impactului produs de multiplii factori de risc ecologic ce se manifesta in aceasta zona. Un lucru este insa cert si anume ca distrugerea echilibrelor ecologice formate de-a lungul erelor geologice s-a manifestat in trecut si continua sa se manifeste si azi cu o intensitate din ce in ce mai crescuta.

Prin fundamentul sau geologic (calcare), relieful se constituie intr-o zona extrem de sensibila la cele mai usoare modificari ale conditiilor ecologice. Odata declansat, lantul proceselor ecodistructive, fenomenul devine extrem de greu de controlat si stopat.

Problemele ecologice ale Padisului au luat o amploare exponentiala incepand cu perioada interbelica odata cu declansarea exploatarilor forestiere masive. Ele au continuat dupa razboi cand administratia sovietica a exploatat fara mila uriasa bogatie verde a regiunii. Trenurile "mocanita" au transportat de aici mii de metri cubi de lemn lasand decopertata o imensa suprafata, din care prea putin s-a regenerat. incepand cu anii ‘70, in zona au luat amploare prospectiunile miniere, care au atras investitii in infrastructura, realizate fara a se tine cont de impactul asupra cadrului natural. Padisul a devenit astfel usor accesibil (prin construirea si modernizarea unor drumuri), importanta peisagistica si stiintifica fiind complet ignorata de catre autoritatile comuniste. Interventiile brutale in modificarea peisajului si implicit distrugerea ireversibila a unor importante zone de valoare stiintifica si turistica in scopul exploatarilor miniere si forestiere au lasat numeroase pete negre pe harta Padisului. Este relevanta ca exemplu construirea unui drum asa zis strategic, care urma sa lege Pietroasa de Arieseni, si care a distrus o mare parte din cheile de o deosebita spectaculozitate ale Vaii Galbena, agresand in mare proportie chiar Rezervatia naturala Cheile Galbenei. Constructia acestui drum, care momentan nu este practicat decat de catre autovehiculele forestiere, s-a facut cu avizul Academiei Romane, ramasa neputincioasa in fata lipsei de responsabilitate a factorilor de decizie.

Dupa 1989 prospectiunile miniere au incetat (din lipsa de fonduri), avand grave implicatii sociale prin disponibilizarea a numerosi locuitori, obligati sa se orienteze spre alte ocupatii in special in domeniul exploatarilor forestiere. O mare parte din infrastructura a fost abandonata in zona, constituind in prezent o imensa cantitate de deseuri. in schimb exploatarile forestiere au luat o amploare necontrolata amenintand cu un dezastru ecologic cu profunde implicatii economice si sociale asupra localitatilor riverane.

incercarile de aplicare a Legii fondului funciar au produs un haos teribil in situatia cadastrala a terenurilor. Cinci comune (Pietroasa, Buntesti, Budureasa, Garda si Belis) si Regia Autonoma ROMSILVA isi disputa vehement terenurile din fondul de pasunat si cel silvic. Inexistenta unei viziuni la nivel local privind valorificarea potentialului turistic, care ar putea oferi solutii durabile pentru prosperitatea locuitorilor acestor comune, este una dintre cele mai triste pagini din istoria acestor locuri. Se prefera extinderea ariilor de pasunat, distrugerea padurilor (complet scapata de sub control de catre ROMSILVA), furtul de lemne devenind principala sursa de venituri pentru majoritatea locuitorilor din regiune.

in cazul distrugerii covorului vegetal ca urmare a taierilor masive de padure si a pasunatului intensiv patura subtire de sol ce acopera calcarele devine expusa actiunii erozive a ploilor si vanturilor si in scurt timp se poate reduce foarte mult, pana la disparitie. Aceasta duce la transformarea intregii zone intr-un imens desert calcaros la care actiunile de refacere a paturii de sol devin extrem de costisitoare iar sansele de reusita sunt practic nule. Semnele acestui proces sunt din pacate foarte evidente in prezent in Padis. Semnale de alarma au fost trase de nenumarati specialisti inca de la primele studii efectuate asupra zonei. Ne alaturam si noi astazi glasul pentru a semnala inca o data dezvoltarea galopanta a acestui proces de degradare a ecosistemelor din Padis si de a sublinia necesitatea aplicarii unor masuri drastice ecoprotective tinand cont de conditiile obiective de pe teren.