Politica de mediu

Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romānia are in programul ei adoptat la ultimul congres tinut la Miercurea-Ciuc, in luna mai 1999, un capitol destinat apararii mediului inconjurator. UDMR considera apararea mediului drept o chestiune de prima importanta, ce reprezinta o conditie ca Romānia sa acceada in Uniunea Europeana. in cadrul UDMR functioneaza mai multe organizatii ecologiste.

Traficul auto

Construirea unui drum de centura care sa permita ocolirea orasului cu TIR-urile. Parti ale acestui drum au fost deja proiectate, respectiv tronsonul Apahida - Feleac, cu traversarea Gradinii Palocsay, respectiv trecerea de cale ferata si un tunel la Taietura Turcului.

Limitarea accesului cu masini usoare in Centrul istoric si limitarea vitezei maxime admise pe strazile dens locuite.

Plantarea de garduri vii pe marginea strazilor, sadirea de molizi pe strazile dens circulate (inexplicabila si criminala masura RADP de a taia molizii de pe Eroilor si sadirea de brazi).

Verificarea atenta a faptului daca proprietarii de mijloace auto respecta prevederile legale in materie de emanare de noxe.

Afisarea in puncte dens circulate a caracteristicilor si calitatii aerului din acel loc.

Rampa de gunoi

Inchiderea rampei de la Pata Rit. Crearea de centre de sortare a deseurilor, cu utilizarea fortei de munca si a experientei romilor din Colonia Pata Rit. Comprimarea deseurilor, dupa ce cele refolosibile au fost selectate.

Deschiderea unei rampe la 30 km de Cluj, in zona localitatii Cara, departe de orice localitate, unde conditiile de relief si calitatea solului sunt prielnice acestei destinatii.

Initierea unei campanii de acomodare a populatiei cu colectarea separata a diferitelor categorii de deseuri (hirtie, sticla, metale).

Spatiile verzi

Introducerea in intravilanul orasului a Padurilor Faget si Hoia s-a facut fara garantarea raminerii acestora la dispozitia excursionistilor, respectiv dezvoltarea fondului forestier. Se impune sistarea eliberarii de autorizatii de constructie in zonele impadurite, plantarea de arbori, mai ales in zona Salicea.

Plantarea de garduri vii si copaci, mai ales molizi pe marginea drumurilor si in jurul intreprinderilor poluante. Reabilitarea parcurilor din oras. Crearea de spatii verzi in locurile virane si in cartiere.

Apele orasului

Modernizarea statiei de epurare de la Someseni.

Eliminarea scurgerilor din conductele de canalizare, modernizarea sistemului de canalizare.

Derularea unui program de convingere a populatiei sa foloseasca dramuit apa potabila.

Obligarea marilor poluanti de apa din municipiu de a avea propriile statii de epurare. Urmarirea calitatii apei la iesirea din unitatile industriale si fortarea lor de a curma poluarea.

Se impune darea in functiune a unui epurator natural pe Nadas, la intrarea in oras si canalizarea tuturor strazilor riverane cursului de apa. Plantarea de pomi pe malul Nadasului si impiedicarea accesului, printr-un baraj natural, pentru a impiedica depozitarea gunoiului in albia cursului de apa.

Plantarea de garduri vii si arbori se impune si in cazul Canalului Morii. Solutia acoperirii canalului este contraindicata, se impune insa asigurarea unui debit mai mare si asigurarea unui flux mai rapid a scurgerii apei in canal. Plantarea unui zid natural, care sa impiedice accesul cetatenilor (si implicit al celor care sint tentati sa arunce gunoi in apa) in zona de protectie a canalului.

Modalitati de rezolvare

Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Judetean Cluj, Regia Apele Romāne, Agentia de Protectia Mediului, Inspectoratul Judetean de Politie Cluj, agenti economici, Camera de Comert si Industrie, Regia Autonoma a Domeniului Public, Regia Autonoma de Apa-Canal, organizatiile neguvernamentale, intre care cu prioritate cele din domeniul ecologic, organismele europene finantatoare de proiecte in domeniul ecologic.