| TRAIM O EPOCA A MOBILITATII
Traim intr-o era grabita. O epoca a vitezei. O vreme in care timpul nu mai are rabdare cu oamenii si noi nu ne ingaduim adesea un ragaz unii altora si noua insine. Avem fiecare mereu ceva de facut si undeva de mers. Si foarte adesea sub presiunea timpului. Deplasarea a devenit pentru fiecare dintre noi de mare importanta. Ne e greu sa ne inchipuim lumea fara transport. Iar Clujul resimte din plin aceasta efervescenta a mobilitatii. Ne gasim cu totii in fata unei chestiuni majore, mai acute ca niciodata: problema transportului in municipiul Cluj-Napoca
Stim ca orasul nu a fost construit pentru traficul de astazi. Ca centrul e din epoca medievala, cind Clujul nu avea sute de mii de locuitori. Ca acum jumatate de veac numarul de autovehicule era cu vreo doua zerouri in coada mai mic decit acum.... Ca atitea cartiere construite acum citeva decenii au fost concepute pentru "omul de tip nou" care nu prea era in plan sa aiba autoturism.... Ca asta e orasul si in el trebuie sa traim... Si totusi: multe se pot schimba. Se poate face mult mai mult decit ne inchipuim. Si nu cheltuind mult in plus, ci folosind mai intelept resursele care exista. Trebuie sa vrem cu totii si sa ii facem pe cei abilitati sa faca ce trebuie. Dar pentru asta trebuie sa stim mai mult despre transport si sa il intelegem in complexitatea lui. CINE CREAZA SI CINE REZOLVA PROBLEMELE DE TRANSPORT IN CLUJ? De cine depinde transportul clujean? Pe cine injuram in gind cind stam prinsi intr-un ambuteiaj sau intirziem la serviciu? De obicei ne trec prin cap citeva institutii: Primaria, Politia, RATUC-ul.... Sau ne resemnam ca de vina nu e nimeni... sau ca e toata lumea... Daca ne gindim mai bine, vedem ca sunt multe institutii si multe firme care au de a face cu transportul. Dar acesta nu e un copil cu zeci de moase (deci, al nimanui), caci fiecare are sau poate sa aiba contributia lui. Are rolul lui si Parlamentul , adoptind legi si Guvernul, stabilind cum trebuie aplicate si Prefectura, trebuind sa asigure Clujului sprijinul Centrului si sa faca sa lucreze armonios reprezentantele din judet ale ministerelor... Consiliul Local adopta hotaririle ce reglementeaza specific viata orasului (multe pe baza planurilor si studiilor facute de firme de arhitectura si urbanism ) iar Primaria trebuie sa le aplice si sa administreze Clujul in folosul tuturor cetatenilor... RATUC-ul, ca regie subordonata Consiliului Local, se ocupa de transportul in comun, iar Politia asigura ordinea si fluenta traficului rutier. Dar nu trebuie sa uitam ca multi altii influenteaza traficul: Registrul Auto Romān autorizeaza autovehiculele (si ca siguranta, si ca poluare produsa), Agentia de Protectia Mediului trebuie sa monitorizeze poluarea produsa de traficul rutier, Institutul de Cercetari Biologice are experti in domeniu si sunt firme autorizate sa realizeze "studii de impact"... Directia de Sanatate Publica monitorizeaza influenta traficului asupra sanatatii clujenilor, Institutul de Sanatate Publica si catedra de Sanatatea Mediului a Universitatii de Medicina si Farmacie pot da suport stiintific pe aceasta linie... Universitatea Tehnica are si ea specialisti in trafic rutier si in urbanism. Directia Regionala Vamala stie ce autovehicule se importa iar Administratia Financiara tine si ea evidenta autovehiculelor. Multe strazi principale sunt totodata drumuri nationale si judetene si deci ar trebui sa aiba un cuvint de spus si Administratia Nationala a Drumurilor si Regia Judeteana de Drumuri. Consiliul Judetean avizeaza planurile urbanistice si are in subordine si regia autonoma Aeroportul, care e infrastructura transportului aerian pentru Cluj. Transportul feroviar ne este asigurat de Agentiile Zonale ale societatilor nationale CFR Marfa respectiv CFR Calatori. Prin Cluj trec si multe autobuze ale diverselor firme de transport interurban si international de calatori. Si atitea TIR-uri ale firmelor de transport de marfa si cele de comert en-gros, clientii marfurilor. Multe din autoturismele care circula zilnic in Cluj sunt taximetre, si firmele de taxi au deci o influenta in trafic. Daca telecomunicatiile ar fi puse la punct am fi scutiti de multe deplasari. La fel daca institutiile publice, bancile si alte structuri nu ar cere sa mergi la ghiseu pentru aproape orice.... Si sa nu uitam de sindicatele soferilor sau structurile de lobby ale firmelor care traiesc pe seama masinilor... si organizatiile neguvernamentale de protectia mediului care militeaza pentru solutii adevarate in materie de trafic. Si, nu in ultimul rind, avem o influenta majora fiecare dintre noi, dupa cum ne gestionam deplasarile in Cluj. CITE MASINI SUNT IN CLUJ? Se cam stie ca orasul nostru are, raportat la numarul de locuitori, printre cele mai multe autoturisme in aceasta zona a Europei. Un record pozitiv sau negativ? Un lucru e cert: Avem deja foarte multe masini, si se inmultesc in continuare. Stiind ca strazile sunt tot alea de decenii sau secole, ne bate gindul ca exista o limita maxima si ca trebuie sa stim cite masini avem si cite ar mai incapea. Fals! Putem afla de la Politie sau Administratia Financiara cite masini avem in Cluj.... dar doar numarul lor nu spune de fapt mare lucru! Trebuie sa vedem cite sunt autoturisme si cite camioane, cite autobuze, troleibuze sau tramvaie... Cite taxiuri avem, cite masini sunt utilizate in scop particular si cite in interes de serviciu... Si care e virsta medie a masinilor clujene... Si vom vedea ca sunt cam batriioare.... Si va trebui sa avem in vedere ca nu toate circula zilnic. Ba unele foarte rar. Ar trebui numarate fluxurile reale pe diverse strazi si intersectii. Si vazut cite fac numai drumuri scurte, prin oras.... Si vazut cite masini din afara Clujului circula zilnic pe strazile noastre. Si sa ne uitam nu doar citi km fac aceste masini, ci si cit de eficient sunt utilizate. Frecvent e doar un om in masina... PE UNDE STAU MASINILE DIN CLUJ SI IN CE CONDITII? Ar trebui sa ne intrebam acest lucru nu din invidie pentru "Mertanurile" care stau in garaje climatizate din vilele de lux sau din mila pentru Daciile vechi ruginind si prafuindu-se prin parcari improvizate. Caci e vorba de terenul din orasul nostru pe care ni-l ocupa masinile. Sunt multe garaje, dar o mare parte nu in / sub / pe cladiri, ci separat, ocupind spatiu distinct. Garaje mari subterane sau supraterane etajate sunt ceva SF la Cluj... Dar nici solutii mai la indemina, cum sunt garajele semiingropate sau "in scara" in zone cu panta nu sunt de gasit. Si sa nu uitam intrebarea spinoasa: Cite dintre garajele existente, majoritatea pe teren public, sunt autorizate? Si cum arata ele ca estetica si cum se incadreaza in urbanismul zonei? Ca sirurile de garaje dintre blocuri nu sunt o incintare pentru ochi si nu sunt de dorit ca solutie definitiva. E deci mult de facut. Si asta e valabil si la parcari. Putine dintre locurile ocupate in mod curent de masini sunt cu adevarat parcari. Si care sunt, sunt multe de data recenta, care au "inghitit" trotuare sau spatii verzi. Multe neautorizate. Si ar trebui sa ne gindim daca e normal ca unii sa plateasca abonament pentru o parcare sau sa-si inchirieze garaj in alta parte, iar altii sa stea gratis pe (fostul) trotuar sau spatiu verde? Dar pe de alta parte e normal ca unii sa aiba la pret modic parcare construita din resurse publice si cei care si-au luat mai tirziu masina sa se descurce cum pot? Si e bine ales pretul pentru parcarile cu plata in centru? Sunt ele multe sau putine? Si a avut sens montarea parcometrelor care acum cam someaza? Ar trebui instituita plata pentru stationare peste tot? Sau doar pentru neriverani? Pe cind parcari cu evidenta si afisare automata a numarului de locuri libere si posibilitatea de a cunoaste aceste date de la distanta? Din pacate nu exista statistici publice limpezi si actuale ale parcarilor si garajelor din Cluj. Cit despre oprire.... E plin de semne de oprirea interzisa. Si rar sunt luate in seama.... Desi pe multe strazi masinile parcate pe carosabil stinjenesc grav circulatia. Iar cind sunt pe trotuar abia mai pot trece pietonii, desi se prevede un spatiu minim obligatoriu care ar trebui lasat.... CE ALTE (INFRA)STRUCTURI SERVESC MASINILOR IN ORAS? O multitudine de structuri sunt dedicate autovehiculelor, in afara strazilor, garajelor, parcarilor... Sa ne gindim numai cite magazine de piese auto exista... Si apoi magazine de automobile, ateliere de vulcanizare, service-uri auto, benzinarii in plina zona rezidentiala (contrar tuturor principiilor de urbanism, sanatate si siguranta publica)... Si celebrul "oser" de masini migrat treptat din Someseni spre Gilau.... Orientate spre utilizarea autoturismelor sunt noile supermarket-uri de la periferia sau din afara orasului. Din fericire nu avem si noi aberatiile americane de genul magazinelor in care cumperi stind la volan, ca sa nu te obosesti sa te dai jos din masina... Dar cu McDrive-uri ne-am procopsit deja.... Serviciul Politiei Rutiere este legat in principal de traficul auto. Numeric, politistii de circulatie sunt putini in Cluj si adesea li se simte acut lipsa in marile ambuteiaje... Rata de furt a autoturismelor nu e foarte mare, dar sunt vizate cele scumpe. Iar alarmele autoturismelor au devenit o pacoste, urlind si cind trebuie si cind nu, indiferent de ora....
AUTOMOBILUL- PRIETEN SAU DUSMAN? Ne-am obisnuit sa luam masinile ca un indicator de prosperitate si progres, desi in tarile dezvoltate atitudinea fata de ele incepe sa se schimbe, pe masura ce oamenii constientizeaza ca exista alternative mai bune. Dar e greu, caci traim indoctrinati, fara sa realizam, sub imperiul unui adevarat cult al automobilului, pe care reclamele dar si mentalitatile il asociaza cu puterea, eleganta, prestigiul social, care iti permite sa iti compensezi frustrarile si esecurile... Si se supraliciteaza mobilitatea, independenta, fiabilitatea, siguranta conferita si multi alti factori care la o analiza atenta nu sunt asa de convingatori... In primul rind, autoturismele sunt foarte ineficiente spatial. Daca toti soferii singuri in masina ar fi pe bicicleta... sau intr-un autobuz ? Spatiul ocupat, in stationare sau deplasare, se reduce de zeci de ori. In al doilea rind, autoturismele creeaza ambuteiaje. Intirzierea totala (ore pierdute / an / locuitor) din cauza congestionarii traficului, convertita in bani, da valori de speriat. Dar imbunatatirea infrastructurii in vederea "fluidizarii" traficului s-a dovedit demult ca atrage o noua crestere a traficului cu revenirea la congestie - un cerc vicios. In al treilea rind, automobilul nu este un vehicul rapid, chiar daca nu ar fi atitea ambuteiaje. Daca luam in calcul cit timp iti trebuie ca sa cistigi banii pentru a-ti cumpara masina si a o repara, cit timp ia intretinerea ei (curatat, alimentat, verificari tehnice etc.) se ajunge la valori foarte reduse ale vitezei medii reale de deplasare in oras.... In al patrulea rind, autoturismul produce o puternica poluare cu noxe. Este considerata cea mai grava problema de mediu din Cluj-Napoca! Masuratorile au dovedit depasirea masiva si sistematica a concentratiilor maxime admise la multi poluanti in multe puncte ale orasului, in special in zona centrala si pe marile artere. Cauza: autovehiculele. Nici cele "Euro2" nu sunt nici pe departe "curate". Dar cum situatia e la noi cum o stim.... Si in trafic urban (mult mers la ralanti, accelerari bruste) poluarea creste puternic. Nici nu trebuie mari studii stiintifice, caci poluarea se simte cum respiri, se vede pe haine si cladiri, pe vegetatie si in starea de sanatate a populatiei.... La noxele de esapament sa adaugam poluarea din uzura soselei, anvelopelor, placutelor de frina, uleiul... Si mai ales cea din procesul producerii unui automobil respectiv ce rezulta din abandonarea lui la sfirsitul "vietii". Consecintele sunt afectarea, in multiple feluri, a sanatatii oamenilor, precum si a florei si faunei din respectiva zona, dar si a patrimoniului construit (fatade, monumente). Noxele emise polueaza nu doar chimic, fotochimic, ci si prin aerosoli, poluare electrostatica, termica... In al cincilea rind, autovehiculele polueaza fonic. Majoritatea celor care circula la noi, inclusiv pe proprii ocupanti. Nu doar cele grele, ci si multele autoturisme ce gonesc pe strazi fac zgomot excesiv. Consecintele sunt pentru sanatatea umana si animala.... In al saselea rind, automobilul este ineficient energetic fata de alte mijloace de deplasare, cu toate reclamele de "consum redus". La care se adauga faptul ca functioneaza cu combustibili neregenerabili. In plus, in Romānia, majoritatea autovehiculelor merg cu benzina cu plumb sau motorina, benzina fara plumb fiind mai putin folosita. In al saptelea rind, automobilul polueaza prin vibratii. Ele afecteaza structura si rezistenta cladirilor dar are si alte efecte nedorite. In al optulea rind, automobilul polueaza social, prin afectarea vietii civice prin ocuparea spatiului public si transformarea lui intr-unul neprietenos. Astfel este favorizat individualismul, desocializarea, insingurarea individului. In al noualea rind, faptul ca automobilul creeaza bunastare, locuri de munca etc. este doar un mit, comparativ cu alte modalitati de transport. Automobilul polueaza psihologic, atit pe sofer (condusul in mediul urban actual fiind un stres) cit si pe altii. In al zecelea rind, automobilul este o sursa majora de accidente. Numarul de evenimente rutiere este foarte mare si in crestere. Daca ciocnirile autoturismelor cu obstacole sau intre ele in oras de obicei produc pagube materiale dar mai rar accidentari de persoane, cele in care sunt implicati biciclisti sau pietoni sunt adesea grave. Pe linga dauna morala, si cea economica e foarte mare prin moartea sau raminerea cu infirmitati permanente. Si faptul ca foarte multi soferi conduc agresiv este o realitate contra careia masurile coercitive legale se iau timid iar unele educative mai deloc. ALTERNATIVE LA TRAFICUL AUTOMOBILISTIC EXISTA ! Multe din drumurile facute in Cluj la ora actuala cu automobilul personal sau de serviciu sau cu taxiul s-ar putea face la fel de bine sau mai avantajos si pentru comunitate si pentru cel in cauza in alte moduri. Alternativele principale la traficul automobilistic sunt: transportul in comun, bicicleta si traficul pietonal. Mai corect spus, ar trebui sa fie si vor fi, daca se vor lua o serie de masuri prin care sa fie promovate si care sa inlature discriminarile si actuala politica de favorizare a automobilului si directionare a majoritatii resurselor spre facilitati pentru masini. Desigur, multi dintre noi suntem sceptici la asemenea afirmatii. dar sa ne uitam in jur, in lume. Peste tot in tarile dezvoltate a fost cindva cum e la noi acum. O "explozie" a numarului de automobile, o restringere a transportului in comun, mersului pe jos si a utilizarii bicicletei, o expansiune a spatiilor destinate autovehiculelor.... . Dar, dupa un timp, lucrurile s-au schimbat, "febra" automobilului s-a mai potolit si s-a trecut la promovarea solutiilor alternative, ajungindu-e astazi in multe mari orase europene la situatii ale transportului pe care noi le credem poate specifice lumii a III-a.... Sau le credem imposibile. De exemplu: Stiati ca in tarile dezvoltate sunt peste tot in orase zone fara masini (nu doar mici artere pietonale), si chiar orase intregi fara masini? Chiar trebuie sa facem si noi toate greselile altora si nu suntem in stare sa profitam de experienta acumulata de omenire in atitea decenii? Si daca suntem saraci, cu atit mai mult nu ar trebui sa ne permitem greseli care apoi ne vor costa, oricit de seducatoare par acum aceste cai de "progres". TRANSPORTUL IN COMUN IN CLUJ-NAPOCA Transportul in comun, daca e bine organizat, poate oferi cea mai viabila alternativa de transport. Dar cum se prezinta el astazi? Avem autobuze, troleibuze si tramvaie. Ar trebui sa ne uitam atenti la toate aspectele posibile: Cite autobuze are RATUC ? Cite circula efectiv intr-o zi? Care e starea lor, confortul si virsta lor medie? Cite linii sunt? Ce orar au? Care este capacitatea medie a unui autobuz (pe scaune, respectiv in picioare)? dar gradul curent de incarcare? Viteza medie de circulatie in oras? Aceleasi intrebari trebuie sa ni le punem si pentru troleibuze si tramvaie. Si sa stim ca prostul mers se datoreaza si tehnologiei vechi.... Acum exista in alte tari tramvaie incredibil de silentioase.... Dar nu trebuie sa ne limitam la vehiculele ca atare. Caci esentiala e infrastructura: Cite statii exista in Cluj? Ce distanta medie este intre ele? Cite au refugiu, sunt acoperite, iluminate, cu banca, cu chiosc de bilete? Cum e informat publicul asupra retelei de transport public? Cit la suta din traseul mijloacelor de transport in comun se desfasoara pe benzi separate, rezervate? Cu cit creste acest fapt viteza medie? Cit de strins sunt conectate diversele retele de transport? Care e distanta medie intre o locuinta si cea mai apropiata statie de mijloace de transport in comun, in diversele cartiere? Ca probleme si deficiente ale actualului sistem de transport urban de calatori putem enumera: legaturile intre cartierele orasului sunt inca insuficiente si multe din cele existente trec prin centru; traseele sunt prea putin separate de restul traficului; statiile sunt pe alocuri prea rare sau amplasate prea la periferia cartierului si alteori nu au amenajarile necesare si sunt adesea ocupate de taximetre; autobuzele au motoare vechi, generind o enorma poluare cu noxe, iar la tramvaie mai ales fonica... Si merg foarte lent, intirziind restul traficului. Apar multe pene pe drum si depanarea nu face fata. Multe autobuze nu sunt echipate pentru iarna. Nu exista curse de noapte, la orele de virf cursele sunt supraaglomerate si nu exista o comunicare adecvata cu centrul. Nu exista, cantitativ si calitativ, suficiente mijloace de informare pentru publicul calator iar chioscurile de bilete sunt si acum insuficiente. Stilul de condus si de comportament al unor soferi este inadecvat. La fel si cu multi controlori. Si nici calatorii nu se comporta totdeauna cum se cuvine intre ei, fata de personalul RATUC si fata de mijloacele de transport... Ce solutii posibile sunt pentru aceste probleme? Iata citeva exemple: scoaterea din centru a unor linii de transport inspre un traseu inelar; introducerea de curse nocturne; extinderea benzilor separate pentru troleibuze si autobuze sau devierea pe strazi mici, deschise numai riveranilor si mijloacelor de transport in comun; statii mai dese, adecvat amenajate; improspatarea parcului auto al RATUC, reconditionarea celui existent, inclusiv montarea de filtre pe esapament; automate de vinzare de bilete / cartele; dotarea mijloacelor de transport in comun cu mijloace de comunicatii si de urmarire automata; garaje adecvate pentru intreg parcul auto RATUC; imbunatatirea captatorilor troleibuzelor, ca sa nu mai tot sara; crearea unei rezerve de autobuze pregatite oricind sa intervina unde situatia o cere; mai multe surse de informare publica privind traseul si orarul mijloacelor de transport in comun; educarea personalului RATUC; intensificarea controalelor si a sanctiunilor; actiuni educative pentru publicul calator; tratarea de catre autoritati a transportului in comun ca interes public major, ce nu poate fi lasat numai sub controlul si reglajul mecanismelor pietei. BICICLETA CA MIJLOC COTIDIAN DE TRANSPORT IN ORAS Cu privire la bicicleta exista in Rominia uriase prejudecati. Ba ca e obositoare sau chiar imposibil de folosit intr-un oras cu dealuri; ba ca e un vehicul lent; ba ca se fura sau nu ai unde sa o parchezi; ba ca te murdaresti, transpiri etc.; ba ca e ceva de joaca, pentru tineri si copii, nu pentru oameni "seriosi", ba ca e masina saracului si pentru cei cu anume pozitie sociala e nedemn sa umble pe bicicleta; ba ca e prea periculos sau chiar mersul pe bicicleta in sine ar fi daunator sanatatii si asa mai departe. De fapt, cu luarea masurilor firesti oriunde in lume, bicicleta poate fi un vehicul cotidian pentru aproape orice clujean. Utilizarea bicicletei este benefica economiei si societatii: reduce costurile de infrastructura, reduce aglomeratia in trafic, poate crea locuri de munca.... Bicicleta este un mijloc de transport comod, suficient de rapid, relativ ieftin, accesibil aproape oricarui cetatean. Este un vehicul ecologic, nepoluant: nu face zgomot, nu emite noxe, ocupa putin spatiu atit in deplasare cit si cind este parcat iar pentru producere si intretinere necesita un consum redus de materii prime neregenerabile si energie. Mersul pe bicicleta intretine conditia fizica, combate sedentarismul si contribuie la mentinerea starii de sanatate. Si bicicleta poate fi utilizata si pentru recreere, turism si sport... Ca sa estimam starea bicicletei in Cluj suntem tentati sa privim si sa spunem: nu prea sunt biciclete si nici conditii sa apara... Dar trebuie sa privim mai in detaliu. Sa ne intrebam citi dintre clujeni stiu sa mearga pe bicicleta? Cite biciclete sunt in Cluj? Citi posesori de biciclete le utilizeaza in mod curent? Citi km parcurg pe ele in medie pe zi si pe an? Care e media de virsta a biciclistilor activi? Ce facilitati, servicii si infrastructuri pentru biciclisti exista acum? Dar interdictii? Ce autoritati folosesc biciclete? Studiind, vom constata cu surprindere ca multi au biciclete dar nu le folosesc (sau nu in oras), iar altii si-ar cumpara, dar conjunctura e descurajanta. Care sunt cauzele acestei stari ? Putem enumera: lipsa de parcaje adecvate; de piste si trasee speciale pentru bicicleta; legislatia circulatiei si organizarea traficului nu tine cont de specificul bicicletei ; soferii, in general, nu trateaza bicicleta ca vehicul egal in drepturi; biciclistii nu-si cunosc bine drepturile si obligatiile; poluarea face mersul pe bicicleta dezagreabil, mai ales pe timp umed; nu se gaseste echipament de calitate si surse de informare; se fura multe biciclete etc. Iata si citeva solutii: crearea de rasteluri adecvate de biciclete; piste de bicicleta prin tot orasul, inclusiv in parcuri si zonele de agrement, si / sau, dupa caz, acces pe strazile pietonale, pe benzile pentru autobuze si pe contrasens pe strazile cu sens unic; modificarea regulilor de circulatie relativ la biciclete; adaptarea designului urbanistic (rampe, inlaturarea obstacolelor, imbunatatirea tramei stradale...) ; campanii promotionale; curatenie in oras; o mai mare implicare a Politiei; facilitarea crearii de service-uri, magazine, centre de inchiriere etc.; MERSUL PE JOS IN ACTUALITATE Ca oraseni, ne-am dezobisnuit multi dintre noi sa mergem pe jos. Parca ar fi o rusine. Suntem tentati sa stam la autobuz pentru o statie sau sa luam masina pentru 500 de metri. Ca e obositor, ca merge incet, ca de ce sa merg pe jos daca pot si altfel... Ca am mers destul la viata mea sau ca imi menajez sanatatea daca nu umblu. De cele mai multe ori sunt idei false. Pe distante scurte, pina la 1 km, in oras, statistic numai bicicleta e mai rapida decit mersul pe jos. Pentru 500 m iti ia intre 5 si 8 minute. Daca ne gindim bine, multe din drumurile noastre sunt scurte. Dar nu doar timpul sau costurile transportului motorizat sunt argumente, ci chiar sanatatea noastra: Citi avem timp sa facem sport? Deplasarea pe jos e ultimul bastion contra sedentarismului, si, deci, a multor boli grave ce deriva din el. Mersul nu slabeste, ci mentine sanatatea, mai ales la virstnici, cu putine exceptii! Ca sa privim si sa intelegem corect problema aparent banala a mersului pe jos trebuie sa ne punem iarasi multe intrebari, cum ar fi: Citi clujeni merg pe jos, dintr-o bucata, distante mai mari in oras? De ce o fac? Care e fluxul pietonal in centrul Clujului? Care ar fi dimensionarea optima a trotuarelor? Cit sunt ele de ocupate de masini, chioscuri, cersetori etc.? Cite treceri de pietoni sunt pe km de strazi centrale? Cite din ele sunt semaforizate? Inteligent? Au si semnalizare acustica (pentru nevazatori)? Cit se asteapta in medie la un semafor? La cite treceri de pietoni bordura e tesita? In cite cladiri publice sunt si ascensoare sau rampe de acces pentru cei ce nu pot urca pe scari? Citi km de strazi pietonale sunt in Cluj? Avem vreo zona pietonala, cum au mai toate orasele? De ce nu? Ce siguranta ai in mersul pe jos noaptea (iluminare, pericol de a fi atacat etc.)? Cit praf e in aer (si il "culegi" pe guler)? Cit de des se matura sau spala strazile, si care dintre ele? Sunt ciinii vagabonzi un pericol pentru pietoni? Ce alte infrastructuri pietonale exista (ex. pasaje) Ce calitate are suprafata trotuarelor? Si multe altele.... Asa putem sa stabilim lista deficientelor. Iata citeva: ocuparea trotuarelor si perturbarea utilizarii lor; semafoare putine, neinteligente si nefavorabil reglate; treceri de pietoni insuficiente numeric si slab vizibile; inexistenta unor pasaje denivelate adecvate; comportament frecvent abuziv al soferilor; indisciplina in rindul pietonilor; imagine sociala nefavorabila pentru deplasarea pedestra; design urban neatractiv pentru pietoni, cu lipsa cvasitotala de strazi si zone pietonale; praf si noroi; siguranta publica redusa noaptea in anumite zone; suprafata denivelata a trotuarelor si lipsa de rampe la praguri / scari; lucrari de sapare prost semnalizate... Si citeva posibile masuri de luat: eliberarea trotuarelor si stoparea ingustarii lor in favoarea strazilor; revizuirea amplasarii mobilierului urban; extinderea si optimizarea semaforizarii; noi treceri de pietoni, bine semnalizate; construirea de pasaje sub si supradenivelate; realizarea unei retele coerente de strazi pietonale ca prim pas pentru un viitor centru pietonal; mai multa curatenie si ordine publica; protectia fizica a zonei trotuarului.... SA NU UITAM TRAFICUL GREU SI TRANSPORTUL DE MARFURI ! Alaturi de traficul automobilistic si cel de transport in comun de calatori, traficul greu / de marfa e un component de baza al traficului rutier clujean. Daca sunt numeric mai putine, camioanele si TIR-urile fac insa, in multe privinte, mult mai mult rau decit automobilele. Transportul de marfuri in oras este evident o necesitate si e de neinlocuit. Dar nu e totuna cum se face. Sa ne uitam putin la factorii care il influenteaza: Cite depozite en-gros sunt in interiorul orasului? Sau chiar in zone centrale sau rezidentiale? Inca destul de multe! Trebuie scoase la periferie sau in afara orasului. Cite garaje si autobaze sunt in interiorul orasului ? Toate. Ba inca destule camioane care parcheaza pe strada perioade lungi... Exista restrictii pentru traficul greu in oras? Da, dar nu se respecta. Exista orare de aprovizionare? Da, dar nici ele nu sunt luate in seama de camioanele cu marfa care vin cu tupeu in amiaza mare si blocheaza strazi si trotuare in plin centru... Sunt limite de tonaj si viteza pentru tirurile grele pe unele strazi, dar soferilor nu le pasa si consecintele se vad pe infrastructura rutiera si mai ales pe cladirile din zona.... Cit despre transporturile periculoase - nu au cum ocoli complet Clujul, dar noi cetatenii habar nu avem cine, cind, cu ce ne traverseaza urbea si ce am putea pati si ce e de facut in caz de accident. O pacoste pentru fluenta traficului sunt vehiculele grele lente (tractoare, buldozere etc.) . Paradoxul face ca ele sa fie gindite, prin lucrarile de intretinere efectuate, sa serveasca de fapt, indirect, traficului. O "perturbare" a traficului e totusi acceptata: masinile Pompierilor, Salvarii, Politiei etc. aflate in interventie.... Lipsa de hidranti functionali obliga pompierii sa vina la incendii cu coloane de vehicule-cisterna agabaritice ... Pentru a aprecia la adevarata dimensiune traficul greu, trebuie luat in calcul ce volum de marfuri se incarca / descarca in autovehicule de transport marfa in Cluj-Napoca in medie, precum si cantitatea care tranziteaza cu sau fara escala si descarcare / reincarcare. Si sa constientizam ca, atit timp cit nu vom avea sosea de centura, tot traficul greu in tranzit va trece prin oras si nu il vom putea stopa! ALTE FORME DE TRANSPORT IN CLUJ Pe strazile Clujului sau in planurile proiectantilor intilnim si alte forme de transport. Unele cu impact minor, altele mai importante. E bine sa nu o uitam pe niciuna! Intilnim inca, de exemplu, carute. Inclusiv inmatriculate in Cluj! Nu doar celebra caruta a Institutului Oncologic care defileaza, trasa de o biata mirtoaga, de doua ori pe zi ducind mincare la Sectia de Hematologie (pe traseul str. Bilascu - Avram Iancu - 21 Decembrie si retur) si in ultimii ani vaduvita de nu mai putin celebrul ciine credincios care veghea de sus de pe coviltir... Ar fi bine sa vedem citi km fac zilnic in Cluj carutele. Ni se pare poate firesc sa spunem ca e cazul sa nu mai intre in miezul urbei noastre atit de civilizate... V-ati gindit ca in Londra sau New York Politia umbla calare iar in multe orase europene, o plimbare cu caleasca este un lux visat de orice turist? Poate ca semnul "interzis carutelor" ar trebui privit cu retinere.... Intre pietoni si biciclisti se situeaza rollerii si skateboardistii. Niste copii care se distreaza? Cam usor au aparut tablele cu "interzis cu role etc.". Ca s-au bulucit la Avram Iancu si pe treptele Teatrului? Dar unde sa mearga? Cite locuri sunt in Cluj cu suprafata neteda fina, cum le trebuie celor ce merg pe patine cu rotile sau cu placa de skate? Sau e un moft care nu trebuie sa ne intereseze? Dar francezii de ce au si politisti pe role? Si noi nu vedem aici o modalitate de transport, ci doar o joaca de copii? Si mai sunt categorii de vehicule. V-ati inchipuit vreodata cum este sa fii condamnat sa iti petreci viata intr-un scaun cu rotile? Sigur, zici "Doamne fereste" si iti muti gindul in alta parte. Dar oricare dintre noi poate avea un accident si ajunge in aceasta situatie? Si atunci vei vedea ca o treapta e un zid si ca devii un detinut fara sa te incuie cineva efectiv intr-o incapere. Pur si simplu, designul cladirilor si strazilor, scuarurilor si aleilor te impiedica sa circuli, cu putine laudabile exceptii. Desi legislatia e clara, domnilor arhitecti si urbanisti nu le prea pasa. Nici autoritatilor care aproba.... Ia sa ne gindim cite persoane din Cluj sunt in fotoliu rulant? Cite circula in oras singure? Cite ar circula si s-ar descurca daca infrastructura ar respecta legea si bunul simt ar respecta semenii nostri mai nefericiti? Sunt prea putini si nu se justifica cheltuielile, vor spune unii. S-au gindit ca, neputind fi independenti, au nevoie de ajutor si societatea astfel cheltuie mai multi bani? In plus, acele rampe folosesc si femeilor cu carucioare de copii sau celor cu carucioare de piata si valize pe rotile, celor batrini si bolnavi cu probleme de mers, ce nu pot urca trepte inalte, celor cu role si skateboard-uri, biciclistilor etc. Iata ca aria de beneficiari e foarte larga. Totul e sa deschidem ochii... Sa nu uitam ca, pe linga autobuzele ce asigura transportul urban, sunt cele ce fac curse in judet, in tara si strainatate. Ele circula prin Cluj si sunt parte din traficul clujean! Multe din problemele legate de RATUC sunt valabile si pentru ele! Dar prin Cluj trec si cai ferate. Si ele sunt o componenta a transportului clujean. Nu in interiorul orasului, ci inspre si dinspre Cluj. Desi se mai merge cu trenul de la Gara in Marasti... Trebuie sa ne intereseze pentru ca gara e interfata principala a sistemului urban de transport cu cel interurban si international... Si infrastructura feroviara ocupa un spatiu important, si trenul are multe avantaje dar mai si polueaza fonic si in alte moduri.... E bine sa fim curiosi citi km de cale ferata sunt in Cluj si citi se folosesc in mod curent? Cite vagoane si locomotive circula zilnic prin Cluj? Citi calatori si cita marfa se imbarca / debarca sau doar tranziteaza? La ce capacitate e utilizata infrastructura, in ce stare e ea si ce se preconizeaza? Se fac transporturi periculoase? Ce grad de risc exista pentru oras? Si avem un aeroport, mai nou international, care ne leaga de sistemul national si international de transport aerian. Nu strica sa stim cite si ce tip de avioane preia acum? Poate mai mult? Ce planuri de viitor sunt in domeniu? Citi pasageri si cita marfa se imbarca / debarca sau doar face escala? Cite avioane survoleaza Clujul, fara escala? Cite sunt turboreactoare? Ce poluare fonica produc in medie? Ce noxe emit? Ce risc de prabusire exista in zona orasului? Si cam aceleasi intrebari legat de avioanele utilitare si elicopterele care survoleaza orasul. Ar mai fi problema taxiurilor. Se discuta de limitarea numarului si stabilirea de plafoane de pret. E bine, e rau? E o chestiune care ar trebui sa ne intereseze pe toti. Nu in ultimul rind, sa ne amintim ca s-a tot vehiculat introducerea altor mijloace de transport. Daca metrou, telegondola pe Cetatuie, navigabilitate pe Somes si alte asemenea nu prea sunt de luat in serios acum, alte proiecte par mai realiste si chiar au ajuns in anume faze de proiectare. Cum ar fi fost un soi de tramvai suspendat deasupra Somesului si alte asemenea.... Tehnologia permite astazi multe, intrebarea e daca merita. Si e bine sa ne informam, sa nu putem fi "aburiti" de politicieni cu gogosi electorale sau, dimpotriva, sa ajungem sa luam in deridere initiative mai originale dar perfect fezabile.... CUM POT DEVENI REALITATE TOATE ACESTE IDEI? Alesii nostri si specialistii din institutiile abilitate cunosc sau trebuie sa afle de aceste lucruri. Daca au bunavointa, le vor lua in discutie. Si poate le vor pune in aplicare. Cum anume? Aici poate fi o capcana de strategie. La noi se merge mult pe reglementare si pe coercitie. Si cum legile nu se prea respecta si coercitia nu prea functioneaza, implementarea multor planuri nu se realizeaza, chiar atunci cind din partea celor abilitati exista realmente vointa si preocuparea. Dar este un instrument inca prea putin valorificat: pirghia economica. Trebuie vazut citi lei se duc anual pe reparat si intretinut strazi si alte infrastructuri pentru autovehicule, citi pentru infrastructuri pietonale, citi pentru transportul in comun si citi pentru alte probleme de transport. Trebuiesc analizate preturile la parcari, durabilitatea lucrarilor efectuate, nivelul amenzilor, pretul la transportul in comun, politica fata de lucrarile ilegale ... Si umblat la aceste pirghii pentru a directiona pe cale principal economica evolutia in directia dorita. In mod normal asa ar trebui sa mearga. Dar din experienta practica se pare ca cei abilitati vor trebui "stimulati" de noi, cetatenii, ca alegatori, platitori de impozite si beneficiari ai actiunilor autoritatilor. Individual, prin partide, prin organizatiile neguvernamentale, prin presa, va trebui sa fim activi si interesati, sa ne informam si sa ne manifestam preocuparea pentru acest subiect. Numai asa vom avea un transport care sa ne satisfaca necesitatile actuale fara a distruge patrimoniul orasului si mediul inconjurator si fara a ne compromite viitorul, permitind generatiilor urmatoare sa-si satisfaca necesitatile lor de mobilitate. Spre un asemenea sistem integrat si armonios de transport trebuie sa mearga Clujul. In termeni ecologici se numeste transport durabil.
Radu Mititean |
.
