Starea de fapt

in acest sens citeva exemple recente vin sa ilustreze starea actuala a lucrurilor. Primul caz se refera la lucrarile demarate in Parcul Central al orasului. Desi scopul final al acestor lucrari este unul cit se poate de laudabil (construirea unui canal colector al apelor uzate din cartierele Manastur, Zorilor si Grigorescu) modul in care au fost realizate (si anume saparea unui sant urias de-a lungul aleii principale a parcului) putea periclita in cele din urma existenta celui mai mare parc din Cluj-Napoca. Trebuie mentionat aici si faptul ca proiectele initiale, pe baza carora au fost obtinute autorizarile de mediu necesare nu prevedeau iesirea la suprafata a lucrarilor tocmai in Parcul Central al orasului. Motivul invocat de executant: continuarea lucrarilor in subteran ar fi insemnat costuri suplimentare!!! Acest lucru poate fi considerat un exemplu extrem de graitor asupra felului in care legea poate fi "interpretata" in interesul meschin al unora. Oare daca proiectul ar fi fost supus dezbaterii publice solutia adoptata ar fi ramas aceeasi? Noi credem ca nu. Un alt exemplu se refera la initiativa realizarii Pietei de Gros pe perimetrul actual al Parcului Hipodrom Gheorgheni, o zona verde de mare importanta pentru locuitorii cartierului Gheorgheni. Desi Planul Urbanistic General nu prevede schimbarea destinatiei acestei suprafete, din motive greu de inteles, aceasta initiativa a fost luata in discutie in cadrul mai multor sedinte ale Consiliului Local. Folosind argumente de ordin social si financiar initiatorii proiectului au incercat sa minimalizeze impactul in mediu pe care realizarea acestuia l-ar fi produs. in elaborarea proiectului nu au fost consultati nici macar specialistii Agentiei de Protectia Mediului, nicidecum organizatiile neguvernamentale de mediu sau publicul larg (asa cum prevad principiile de baza ale dezvoltarii durabile). in cele din urma interventiile reprezentantilor ONG-urilor clujene de mediu (care de altfel au recunoscut necesitatea unui asemenea obiectiv economic in orasul Cluj-Napoca) si ratiunea consilierilor locali au condus la renuntarea construirii pietei pe acest amplasament. Toate acestea sunt posibile datorita faptului ca procedura de dezbatere publica se rezuma in majoritatea cazurilor la publicarea unor anunturi seci in cotidianele locale. Fara a contraveni prevederilor legale, aceasta modalitate de informare este desueta in conditiile in care, citind respectivul anunt (si asta in cazul fericit in care ii cade sub ochi publicatia cu pricina), populatia direct afectata are sanse minime de a-si putea forma o parere asupra proiectului. Chiar daca prevederile legale ofera si alte metode de dezbatere publica (de la informarea scrisa a persoanelor afectate pina la organizarea unor dezbateri cu participarea tuturor factorilor interesati) datorita caracterului optional al acestor metode se ajunge la situatia de fapt. Aceste "scapari" ale legilor sunt prompt speculate de cei interesati de obtinerea unui profit cit mai mare si cit mai rapid fara a se gindi cu adevarat la consecintele actiunilor lor. |
[pagina 6]