Problemele generate de aceasta rampa sunt multiple, mergind de la cele legate strict de protectia factorilor de mediu si pina la cele legate de protectia muncii si cele sociale generate de prezenta romilor din asa numitul "DALLAS" care isi asigura existenta de pe urma revalorificarii unor materiale depuse pe rampa. Demersul nostru isi propune sa prezinte principalele aspecte legate de aceasta rampa.
Rampa Pata Rit a intrat in functiune in anul 1975 si trebuie mentionat ca la acea data se estima ca va fi inchisa in anul 1988! In prezent este administrata de SC Salprest SA, proprietar fiind Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca. Locul ales este total nepotrivit daca se are in vedere amplasarea in apropiere a caselor precum si distanta foarte mica (2-10 metri) fata de piriul Zapodie, afluent al Somesului Mic. Faptul ca masinile trebuie sa urce un deal este un dezavantaj de ordin tehnic, mai ales pe timp de iarna. Acestea sunt citeva din dezavantajele initiale, carora li s-au adaugat altele legate de modul de exploatare si care vor fi prezentate in cele ce urmeaza.
1. Amestecarea deseurilor: aici s-au depozitat (cca 7,5 milioane tone pina in prezent) de-a valma deseuri industriale , menajere, si sanitare (pina in 1994) in amestec: revalorificabile cu nevalorificabile, industriale cu menajere, inflamabile cu neinflamabile, organice cu inerte, de dimensiuni medii si mari impreuna cu diverse pulberi. 2. Stabilitatea geo-fizica precara. Pe o suprafata de cca 9 hectare s-a "format" un deal cu inaltimi intre 10 si 15 metri. Depozitul nu are stabilitate geo-fizica, fapt care a generat desprinderea si alunecarea unor portiuni din materialul depozitat. Din fericire aceste fenomene nu au generat si accidente de munca. 3. Poluarea aerului datorita arderii deserilor. Multe din deseuri sunt combustibile (hirtii , cartoane, plastic, piei, lemn, textile etc) iar prin fermentarea celor organice (si in lipsa unui sistem de ventilatie) biogazul rezultat intretine o ardere permanenta, care polueaza aerul din zona cu fum dens, persistent, rau mirositor si inecacios. Astfel in lipsa unei sortari prealabile a deseurilor refolosibile nu numai ca se pierd resurse dar ele suplimenteaza poluarea. Este afectata direct calitatea vietii locuitorilor din zona dar si activitatea unor companii si institutii intre care aeroportul municipal care uneori trebuie sa amine aterizari si decolari din cauza lipsei de vizibilitate. Ca factor suplimentar mentionam lipsa apei pe rampa in cantitati suficiente pentru stingerea incendiilor. 4. Poluarea apei si solului. Rampa nu a fost prevazuta cu sistem de colectare si tratare a scurgerilor (levigatului). Nu a fost initial acoperita cu material izolator dar prezinta o oarecare izolare naturala cu argila. Piriul Zapodie care curge foarte aproape de rampa preia in fapt majoritatea levigatului. Analizele probelor de apa, aer si sol, efectuate in timp de Agentia de Protectia Mediului Cluj evidentiaza contributia insemnata a rampei la poluarea acestui piriu, care in zona aval de rampa este inclus in categoria "degradat". De asemenea este afectat si solul din zona. Graficele prezinta citiva indicatori pentru probe de apa prelevate din piriul Zapodie, acestea fiind cele mai relevante. De asemenea va sunt prezentate concluziile finale pentru toate probele (apa, aer si sol).
5. Probleme sociale si sanitare. Posibilitatea traiului de pe urma valorificarii materialelor refolosibile a atras in zona multi romi. Ei traiesc in conditii total insalubre , in baraci improvizate (ridicate desigur fara nici o aprobare), fara apa curenta, gaz si electricitate. Se incalzesc arzind deseuri in sobe improvizate fapt care a si determinat aprinderea unor baraci in iernile anilor trecuti, doua persoane decedind. Relatiile lor cu vecinii sunt desigur incordate si tensionate. Sub aspect social cea mai grava este problema copiilor care s-au nascut aici si pentru care rampa reprezinta mediul lor de viata, unde se joaca , maninca etc. Desi in urma cu citiva ani SC Salprest SA a incercat sa angajeze o parte din acesti romi pentru a lucra pe rampa, actiunea nu a reusit deoarece (din spusele conducerii SC Salprest) acestia nu erau dispusi sa respecte un orar fix de lucru. Activitatea de reintroducere in circuitul economic al ambalajelor nu este lipsita de riscuri pentru sanatatea locuitorilor orasului. In unele au putut fi depozitate substante toxice si periculoase si probabil tocmai de aceea proprietarul le-a aruncat. Este cunoscut cazul unui medic din Bucuresti care a decedat dupa ce a baut o sticla de bere care continea otrava. In anul 1998 Monitorul de Cluj a relatat cazul unei tinere de 17 ani care a scapat totusi cu viata dupa ce a baut o sticla de bautura racoritoare in care se aflau urme de otrava cunoscuta sub numele de "verde de Paris". In ambele cazuri ipoteza unei reintoarceri in circuitul economic al acestor ambalaje este pe deplin justificata. De altfel, ambalajele sunt "revalorificate" nu numai de pe rampa ci si direct din ghenele de gunoi din oras. Daca sticlele sunt spalate si dezinfectate pe liniile de imbuteliere, ambalajele de plastic sunt oferite de regula micilor producatori agricoli care desfac pe piata Clujului diverse produse : lactate, bauturi alcoolice, bors, etc. Este recunoscut faptul ca persoanele care traiesc si/sau muncesc la rampele de deseuri si statiile de epurare a apei au o imunitate crescuta. Problema este ca acestia intra in contact cu ceilalti locuitori si pot oricind constitui o sursa de infectii. Posibil Epilog Pozitia APM Cluj este ca aceasta rampa trebuie inchisa cu consecinte minime pentru protectia mediului. In acelasi timp trebuie amenajata o noua rampa care sa respecte criteriile ecologice. Suntem constienti ca gasirea de "terenuri ideale" nu va fi probabil posibila, dar, prin aplicarea unei metode matriciale de evaluare si notare a fiecarui tip de impact in parte, care sa se regaseasca intr-un punctaj general, se va reusi identificarea si amenajarea unui teren care sa corespunda cerintelor intr-o masura cat mai mare. In sedinta Comisiei de avizare tehnica a obiectivelor cu impact in mediu de pe linga Prefectura Cluj, care a avut loc in luna martie , Agentia de Protectie a Mediului Cluj a solicitat (ca raspuns la cererea SC Salprest SA de autorizare a rampei) efectuarea bilantului de inchidere si inchiderea efectiva a rampei in termen de maxim 2 ani, cu luarea masurilor de reconstructie ecologica si monitorizare post-inchidere. De asemenea, s-a solicitat Consiliului Local Cluj Napoca identificarea unui teren care sa poata fi amenjat ca viitoare rampa de deseuri.
ing. Costa STANISAV APM Cluj |
