Localizare

Zona turistica Padis este situata în Muntii Apuseni, mai precis în partea nordica a Muntilor Bihor. Administrativ, Padisul este situat în zona sud-estica a judetului Bihor la circa 10-15 km est de comuna Pietroasa. Zona turistica Padis cuprinde: Bazinul închis Padis-Cetatile Ponorului, cu o suprafata de 36 kmp, împreuna cu Cheile Galbenei si Poiana Florilor, situate la sud-vest si zona Cheile Somesului Cald - Poiana Varasoaia - Poiana Cuciulata situata la nord. De asemenea turistii mai includ în zona turistica Padis obârsia Vaii Boga, situata în partea nord-vestica a bazinului închis, sub abruptul Pietrelor Boghii.

Probabil o parte dintre “veteranii” Padisului sau geologii, se vor supara pe noi pentru includerea în zona Padis a trei obiective care geografic nu apartin Padisului; dorim sa întarim faptul ca aici ne referim la ZONA TURISTICA PADIS, ca un sistem de valori naturale cu importanta turistica deosebita, legat de aceleasi puncte de plecare pentru traseele turistice de acces la respectivele obiective.

Zona este delimitata de:

- Culmea Cârligatelor, Vârful Cuciulata si Valea Somesului Cald - la nord

- Culmea Magura Vânata, Vârful Biserica Motului, Vârful Gârdisoara si Vârful Chicera - la est

- Muntele Glavoiu, Vârful Bortig, valea Galbenei - la sud

- Valea Galbenei, Vârful Balileasa, Valea Boga, Creasta Cornetu si Abruptul Brailesei - la vest

Bazinul închis Padis-Cetatile Ponorului reprezinta un teritoriu din care nu exista nici o scurgere la suprafata, fiind închis de culmi cu înaltimi variind între 1642 m (Vârful Magura Vânata) si 1100 m (creasta din nord-vestul vârfului Piatra Galbenei). El este înconjurat de bazinele hidrografice ale Somesului Cald, Ariesului si Crisului Pietros, drenajul tuturor apelor ce curg pe suprafata bazinului facându-se pe sub munte în Valea Galbena (peste 80%) si Valea Boga. Bazinul Padis-Cetatile Ponorului este format la rândul lui din opt bazine închise între care apele nu strabat decât prin canale subterane. Majoritatea acestora sunt descrise în lucrarea de fata.

Cheile Somesului Cald, împreuna cu Cetatile Radesei reprezinta cursul superior al râului Somesul Cald, pâna la confluenta cu primul sau afluent “serios” - Alunul Mare, pe o lungime de circa 3 km.

Cheile Galbenei încep cu Izbucul Galbenei, care dreneaza cea mai mare parte a apelor din Bazinul închis Padis - Cetatile Ponorului. Pe primul sector, cel mai spectaculos, ele au o lungime de circa 1,5 km înconjurând practic pe laturile est-sud-vest Poiana Florilor. Dupa depasirea Poienii Florilor, cheile continua cu un sector deosebit de salbatic de circa 6 km pâna la confluenta cu Valea Bulzului.

Cai de acces

Zona este strabatuta de la est la vest de soseaua forestiera Rachitele - IC Ponor - Padis - Boga - Pietroasa, în lungime totala de 53 km, dintre care Rachitele - Padis 31 km si Padis - Pietroasa 22 km. De la capetele soselei forestiere, care este în prezent greu practicabila pentru autoturisme, exista legaturi pe drumuri judetene: din Rachitele spre Huedin (27 km, drum partial modernizat) si spre Sudrigiu (12 km, asfalt). În 1996 aceasta sosea forestiera, prost întretinuta, a fost din nou exclusa din lista drumurilor în curs de modernizare, existând putine sanse ca ea sa fie reabilitata în urmatorii ani.

Din soseaua forestiera se desfac câteva ramuri favorizând accesul auto spre Cetatile Ponorului (de la cantonul Ponor drumul este închis circulatiei publice în scopul protectiei zonei Cetatilor Ponorului), Poiana Varasoaia, Poiana Florilor (din Valea Bulzului), Cheile Somesului Cald (de la IC Ponor) si Valea Boga (din satul Boga).

Pe potecile marcate, accesul în zona Padis se poate face dinspre: Cabana Vladeasa (32 km), Stâna de Vale (20 km), Pietroasa (20 km), Saua Vârtop (24 km), Arieseni (16 km), Comuna Gârda (23 km), Pestera Ghetarul Scarisoara (20 km).

Aspecte ecologice si ecoprotective ale zonei Padis

Una dintre cele mai pitoresti zone ale României, Padisul a constituit si mai constituie înca un punct de maxima atractie pentru turistii autohtoni si straini. Din pacate însa Padisul a fost supus de-a lungul timpului unei tot mai intense antropizari, modificari ale peisajului primar, sub actiunea activitatilor umane variate.

Este dificil de realizat o clasificare pe baza impactului produs de multiplii factori de risc ecologic ce se manifesta în aceasta zona. Un lucru este însa cert si anume ca distrugerea echilibrelor ecologice formate de-a lungul erelor geologice s-a manifestat în trecut si continua sa se manifeste si azi cu o intensitate din ce în ce mai crescuta.

Prin fundamentul sau geologic (calcare), relieful se constituie într-o zona extrem de sensibila la cele mai usoare modificari ale conditiilor ecologice. Odata declansat, lantul proceselor ecodistructive, fenomenul devine extrem de greu de controlat si stopat.

Problemele ecologice ale Padisului au luat o amploare exponentiala începând cu perioada interbelica odata cu declansarea exploatarilor forestiere masive. Ele au continuat dupa razboi când administratia sovietica a exploatat fara mila uriasa bogatie verde a regiunii. Trenurile "mocanita" au transportat de aici mii de metri cubi de lemn lasând decopertata o imensa suprafata, din care prea putin s-a regenerat. Începând cu anii ‘70, în zona au luat amploare prospectiunile miniere, care au atras investitii în infrastructura, realizate fara a se tine cont de impactul asupra cadrului natural. Padisul a devenit astfel usor accesibil (prin construirea si modernizarea unor drumuri), importanta peisagistica si stiintifica fiind complet ignorata de catre autoritatile comuniste. Interventiile brutale în modificarea peisajului si implicit distrugerea ireversibila a unor importante zone de valoare stiintifica si turistica în scopul exploatarilor miniere si forestiere au lasat numeroase pete negre pe harta Padisului. Este relevanta ca exemplu construirea unui drum asa zis strategic, care urma sa lege Pietroasa de Arieseni, si care a distrus o mare parte din cheile de o deosebita spectaculozitate ale Vaii Galbena, agresând în mare proportie chiar Rezervatia naturala Cheile Galbenei. Constructia acestui drum, care momentan nu este practicat decât de catre autovehiculele forestiere, s-a facut cu avizul Academiei Române, ramasa neputincioasa în fata lipsei de responsabilitate a factorilor de decizie.

Dupa 1989 prospectiunile miniere au încetat (din lipsa de fonduri), având grave implicatii sociale prin disponibilizarea a numerosi locuitori, obligati sa se orienteze spre alte ocupatii în special în domeniul exploatarilor forestiere. O mare parte din infrastructura a fost abandonata în zona, constituind în prezent o imensa cantitate de deseuri. În schimb exploatarile forestiere au luat o amploare necontrolata amenintând cu un dezastru ecologic cu profunde implicatii economice si sociale asupra localitatilor riverane.

Încercarile de aplicare a Legii fondului funciar au produs un haos teribil în situatia cadastrala a terenurilor. Cinci comune (Pietroasa, Buntesti, Budureasa, Gârda si Belis) si Regia Autonoma ROMSILVA îsi disputa vehement terenurile din fondul de pasunat si cel silvic. Inexistenta unei viziuni la nivel local privind valorificarea potentialului turistic, care ar putea oferi solutii durabile pentru prosperitatea locuitorilor acestor comune, este una dintre cele mai triste pagini din istoria acestor locuri. Se prefera extinderea ariilor de pasunat, distrugerea padurilor (complet scapata de sub control de catre ROMSILVA), furtul de lemne devenind principala sursa de venituri pentru majoritatea locuitorilor din regiune.

În cazul distrugerii covorului vegetal ca urmare a taierilor masive de padure si a pasunatului intensiv patura subtire de sol ce acopera calcarele devine expusa actiunii erozive a ploilor si vânturilor si în scurt timp se poate reduce foarte mult, pâna la disparitie. Aceasta duce la transformarea întregii zone într-un imens desert calcaros la care actiunile de refacere a paturii de sol devin extrem de costisitoare iar sansele de reusita sunt practic nule. Semnele acestui proces sunt din pacate foarte evidente în prezent în Padis. Semnale de alarma au fost trase de nenumarati specialisti înca de la primele studii efectuate asupra zonei. Ne alaturam si noi astazi glasul pentru a semnala înca o data dezvoltarea galopanta a acestui proces de degradare a ecosistemelor din Padis si de a sublinia necesitatea aplicarii unor masuri drastice ecoprotective tinând cont de conditiile obiective de pe teren.

Cristi Pop