1.1 Demografie

• îmbătrânirea accentuată a populaţiei,
• depopularea datorită migraţiei, în special a tinerilor, cu studii medii sau superioare, spre centrele urbane sau străinătate (ăn specila în Ungaria datorită legăturilor tradiţionale cu această ţară),
• sporul natural negativ.

• condiţii de viaţă atractivă pentru tineri, atât pentru cei din localitate cât şi pentru cei din exterior (care ar dori să se stabilească în comună),
• condiţii şi facilităţi pentru familiile tinere cu copii.

• cadre medicale şi auxiliare insuficiente,
• dotări ale dispensarelor medicale necoresponzătoare şi învechite care îngreunează sau împiedică diagnosticarea,
• dificultăţi privind accesul la medicamente şi tratament (distanţe mari de parcurs, resurse limitate ale dispensarelor din comună).

• access facil la servicii medicale de calitate, prompte şi suficiente,
• populaţie educată privind starea generală de sănătate şi modalităţile de a duce o viaţă sănătoasă,
• eliminarea factorilor de perturbare a calităţii vieţii

• nivel relativ ridicat al şomajului, dar situat sub nivelul mediu din zonele rurale ale judeţului Cluj,
• mentalitatea faţă de schimbare şi reconversie profesională.

• locuri de muncă suficiente şi în domenii variate de activitate, cu venituri îndestulătoare pentru satisfacerea nevoilor de trai,
• posibilitatea de a urma cursuri de reconversie profesională în domenii căutate pe piaţa forţei de muncă.

2. Educaţia

• infrastructură uzată, necorespunzătoare desfăşurării actului educaţional,
• constrângeri materiale datorită bugetelor mici alocate de către autorităţi pentru susţinerea actului educaţional,
• lipsa posibilităţii de formare continuă pentru adulţi,
• grad redus de asociativitate,
• problema distanţelor mari de parcurs până la şcoli pentru satele mai îndepărtate de centrul de comună a fost parţial rezolvată prin înfiinţarea unui internat ce funcţionează pe lângă şcoala din Sîncraiu şi prin achiziţionarea unui microbuz pentru transportul elevilor din zone mai îndepărtate de şcoală.

• posibilitatea neîngrădită de împlinire individuală prin educaţie,
• acces la un sistem educaţional perfomant, flexibil şi adaptat condiţiilor din mediul rural,
• infrastructură şi bază materială suficientă şi capabilă să satisfacă nevoile legate de actul educaţional,
• revitalizarea organizaţiilor civice existente,
• posibilitatea de formare continuă pentru adulţi.

2. Cultura

• infrastructură şi bază materială în declin,
• resurse financiare insufieciente pentru practicarea şi revitalizarea unor obiceiuri şi forme de exprimare culturală tradiţionale,
• acces dificil sau restrictiv la surse de informare (mass-media, cărţi, internet etc.), problemă ce parţial a fost rezolvată prin înfiinţarea Centrului de Informare şi de Promovare a Turismului,
• abandonul practicilor tradiţionale în favoarea “modernităţii”.

• practici tradiţionale revitalizate şi capabile de a fi transmise nealterate generaţiilor viitoare,
• practici tradiţionale puse în valoare,
• acess facil la surse de informaţie tradiţionale sau moderne,
• infrastructură corespunzătoare cerinţelor unei societăţi în perpetuă mişcare.

2. Sport

• starea precară a bazelor sportive necesare practicării sporturilor individuale şi colective,
• importanţa minoră acordată de sistemul educaţional activităţilor sportive organizate.

• practitarea de sporturi individuale şi de masă, cu baze materiale corespunzătoare.

2.1 Dotări edilitare

• clădirile administrative încă mai necesită reparaţii şi dotări moderne,
• servicii publice deficitare sau inexistente datorită lipsei infrastrucurii necesare (puncte de lucru ale băncilor, poştei etc.).

• dotări edilitare funcţionale şi capabile să deservească cetăţenii localităţii în condiţii civilizate,
• dotări edilitare extinse pentru diversificarea serviciilor publice arondate spaţiului rural.

2.2 Alimentare cu apă curentă, canalizare

Probleme

• sistemul de alimentare cu apă curentă este redusă ca lungime, deservind o mică parte din totalul populaţiei comunei iar canalizare publică nu există,
• gospodăriile care au bazine vidanjabile sau fose septice sunt relativ puţine, dar peste media din judeţul Cluj,
• deversarea apelor reziduale menajere în locuri neamanjate (cursuri de apă afectate, infiltraţii în sol)

• stare tehnică neorespunzătoare a drumurilor judeţene şi comunale,
• nefinalizarea lucrărilor la drumul european E60 (construcţie finalizată pe tronsonul Oradea - Bologa, în lucru tronsonul Bologa - Cluj-Napoca),
• fonduri locale insuficiente pentru construirea şi întreţinerea drumurilor,
• dependenţa financiară de fondurile alocate de la bugetul Consiliului Judeţean,
• transport public regional puţin dezvoltat.

• o reţea de drumuri funcţională care să deservească nevoile curente ale locuitorilor şi activităţilor economice fără să afecteze starea mediului înconjurător,
• sistem de transport modal care să coreleze transportul feroviar şi cel rutier (de persoane sau de mărfuri).

Probleme

• telefonia fixă este relativ bine reprezentată comparativ cu restul comunelor din regiune însă nu acoperă nici pe departe solicitările din partea locuitorilor,
• calitatea telefoniei fixe nu este cea mai bună, afectând în mod special comunicaţiile speciale de tip transmisie de date (cele mai afectate fiind autorităţile locale, şcolile şi societăţile comerciale),
• există zone în comună unde telefonia mobilă nu are acoperire.

• reţea de telefonie fixă extinsă la nivelul întregii comune capabilă să faciliteze şi comunicaţiile de tip special (poştă electronică, internet etc.),
• teritoriu acoperit în totalitate de o formă sau alta de telefonie,
• servicii poştale diversificate şi prompte.

• resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine limitate,
• echipamente şi tehnologii învechite, poluante
• tendinţe de monoindustrializare (principalele activităţi industriale se concentrează pe prelucrarea lemnului).

• industrie diversificată, dinamică şi capabilă să ofere posibilitatea de împlinire profesională şi materială locuitorilor comunei,
• industrie generatoare de venit la bugetul local,
• industrie nepoluantă şi durabilă.

• resurse financiare insuficiente, investiţii puţine,
• utilaje agricole învechite, rudimentare şi tehnologii neperformante,
• media de vârstă ridicată a celor ce se ocupă de activităţi agricole,
• parcelarea terenului (suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat) şi probleme legate de posesiune,
• degenerarea raselor animalelor şi servicii medicale veterinare sporadice,
• scăderea producţiilor medii la aproape toate culturile,
• piaţă de desfacere redusă.

• practici de agricultură durabilă, adaptate condiţiilor climaterice şi solului din comună,
• activităţi agricole diversificate şi generatoare de venit la bugetul local,
• asocierea producătorilor,
• îmbunătăţirea practicilor agricole,
• politici de marketing eficiente.

• unităţi comerciale mici, cu profit mic
• diversitate redusă, majoritatea fiind orientate spre alimentaţie publică - magazine alimentare şi baruri,
• orientare în majoritate spre clienţii locali,
• activităţi de marketing reduse,
• valorificare slabă a resurselor locale.

• diversificarea obiectului de activitate al firmelor,
• utilizarea eficientă a resurselor locale,
• promovarea unor tehnici eficiente de marketing,
• orientarea parţială spre turişti ca potenţial clienţi.

• număr redus al fermelor agro-turistice autorizate cu excepţia centrului de comună unde sunt la ora actuală peste 35 de asemenea gospodării,
• lipsa unor produse turistice coerente,
• lipsa personalului calificat în turism - manageri, ghizi,
• promovare slabă a produselor turistice existente.

• practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate,
• realizarea unor programe de pregătire pentru practicanţii de agro-turism,
• realizarea unor produse turistice diversificate,
• realizarea şi promovarea unor evenimente locale,
• adoptarea unor măsuri eficiente de promovare.

• degradarea solului,
• poluarea apei datorate lipsei unui sistem de epurare a apelor uzate,
• sistem de gestionare a deşeurilor ineficient,
• necunoaşterea normelor de mediu şi a legislaţiei în vigoare,
• educaţie ecologică redusă.

• promovarea practicilor de agricultură ecologică,
• realizarea unui sistem de epurare a apelor uzate,
• realizarea unor cursuri de educaţie ecologică,
• curăţarea cursurilor de apă şi a domeniului public,
• montarea de coşuri de gunoi pe domeniul public,
• crearea unor mecanisme de colectare selectivă a deşeurilor,
• realizarea unei staţii de depozitare a deşeurilor (zonală),
• împădurirea suprafeţelor degradate.