CALITATEA APEI SOMEŞULUI MIC

PREZENTAREA SOMEŞULUI MIC

1.1 privire generală asupra Someşului Mic

Amplasarea, apartenenţa şi administrarea zonei

Someşul Mic îşi are bazinul în nord-vestul României, pe teritoriul judeţului Cluj (şi parţial şi Bihor), putându-e distinge clar un subbazin superior şi unul inferior. Cel superior e situat în zonă de munte sau în relativa vecinătate a munţilor Apuseni, mai precis în masivele Gilău-Muntele Mare şi Bihor-Vlădeasa, iar cel inferior într-o zonă de podiş, până la confluenţa cu SOmeşul Mare.

Apele de suprafaţă din zonă aparţin aceluiaşi bazin hidrografic, formând izvoarele acestuia. Cele cu lungime de peste 5 km sau suprafaţă a bazinului de peste 10 km² sunt administrate de COmpnia Naţional㠓Apele Române” Filiala Someş (respectiv Mureş, pentru câteva dintre ele). Restul nu sunt cadastrate şi sunt administrate de Consiliile locale. Lacurile sunt administrate de Hidroelectrica şi CNAR.

BH al S: Mic este format din subbazinele râurilor Someşul Rece şi Someşul Cald, cu afluenţii lor, la care se adaugă, din punct de vedere hidrologic, şi bazinul superior al Văii Ierii (până la barajul Bondureasa) şi afluenţii ei de stânga - Calul şi Şoimul, din cauza devierii acestor ape (aparţinând geografic bazinului Mureşului) înspre sistemul hidroenergetic Someşul Cald. Acest sitem a pecetluit legătura dintre Someşul Rece şi Someşul Cald, care, pe lângă faptul că se unesc în acumularea Gilău, mai au acum două legături artificiale subterane, prin care Someşul Rece îşi “dăruieşte” o mare parte din ape “fratelui” său Someşul Cald.

Delimitarea zonei

Limita zonei vizate este: Barajul Gilău - interfluviul dintre Someşul Rece şi Stolna, apoi Feneş, apoi V. Ierii, până la Cerc, apoi intersectează V.Calului la barajul acumulării Lacul Calului, trece peste Vf.Cornului în V.Şoimului, pe care o intersectează la barajul Şoimu I, trece peste culme şi intersectează V.Lindului la barajul omonim, urcă pe culmea Cracul Lung până în amonte de colibele Vârtopeana, apoi coboară în V.Ierii la acumularea Bondureasa, apoi urcă pe piciorul dintre Pârâul Negru şi V.Bondureasa Mică până în Vf.Buscat (1676 m), parcurgând apoi creasta principală a masivului Gilău-Muntele Mare, peste Vf.Pietrele Mărunte, Muntele Mare (1826 m), Vf.Căpăţânii, Vf.Balomireasa (1632), Steaua, Vf.Costeasa, Vf.Lămăşoaia, Vf. Petreasa, pasul Ursoaia. De aici continuă pe creasta Munţilor Bihor, interfluviu între Arieş şi Someş, peste Vf.Clujului, poiana Călineasa, Apa din Piatră, Vf.Biserica Moţului, intrând pe interfluviul dintre Someş şi Crişuri, peste platoul Padiş (intrare pe creasta masivului Vlădeasa) - şaua Cumpănăţelu, Vf.Piatra Grăitoare, Vf. Briţei (1758 m), Piatra Tâlharului, Vf.Micău - Piatra Arsă - pasul Prislop - Vf.Cuciulata - Dealul Botii - Vf.Măgura Călăţele - Beliş - Dealul Negru - Râşca - Mărceşti - Dângăul Mare - Dl.Şatra Mare - baraj Gilău .

Separaţia dintre bazinele celor două Someşuri este dată de interfluviul ce porneşte din culmea principală a munţilor Gilău-Muntrele Mare, din Vf.Petreasa, trecând prin Chicera Negrului, poiana Fântânele, satul Mărişel, Vf.Ijar, Dl.Arsurii, Vf.Blidaru, Dl.Cetăţii, sfârşind pe malul lacului Gilău .

Separaţia între bazinul Someşului Rece şi Cel superior al Văii Ierii (este dat de interfluviul ce porneşte din culmea principală a munţilor Gilău-Muntrele Mare, din Vf. Piatra Groşilor, trecând prin şaua Tina Bogdanului, Vf.Dumitreasa, Dobrin, Vf.Buturii, Vf.Testieşu, Plopi, Dl.Custurii, sfârşind tot pe malul lacului Gilău .

Caracteristicile zonei vizate

Zona vizată are câteva caractere deosebite, printre care:

- cadrul peisagistic foarte pitoresc, variat şi atractiv;

- prezenţa unor obiective etnografice şi mai ales naturale (arii protejate, rezervaţii ştiinţifice şi monumente ale naturii) valoroase, dintre care o parte sunt chiar pe cursul apei (chei, defilee, molhaşuri);

- alternanţa de zone locuite (sate, case de vacanţă) şi zone sălbatice sau cu impact antropic minim;

- marea variabilitate în timp şi spaţiu a caracterelor hidrologice ale cursurilor de apă vizate, alternanţa acumulărilor cu porţiuni cu pantă mare de scurgere;

- absenţa aproape totală a poluatorilor industriali;

- multipla şi tot mai intensa utilizare a apelor de suprafaţă în cele mai diverse scopuri, inclusiv ca apă potabilă, fără tratare prealabilă;

- creşterea masivă, în ultimii ani, a surselor de poluare, în principal de natură fecaloid-menajeră;

- calitatea iniţial foare bună a apei, ce ar putea constitui o sursă excelentă;

- supravegherea foarte redusă a calităţii apei;

- faptul că Someşul Rece şi Someşul Cald se varsă în acumularea Gilău - sursa de apă potabilă pentru peste 400000 persoane (Cluj-Napoca, Gherla ş.a.)

2.2 Someşul Cald

Someşul Cald izvorăşte din Munţii Bihor, de la limita platoului Padiş, într-o regiune carstică. Aici, limita bazinului nu este încă stabilită cu certitudine, în ciuda eforturilor intensive ale speologilor. Ieşit la suprafaţă, firul de apă al Someşului Cald intră imediat în subteran, în peştera Rădeasa, iese iar la suprafaţă pentru doar câteva zeci de metri, reintrând în adâncuri, în peştera Cetatea Rădesei , semiamenajată şi intens vizitată de turişti (peste 10.000 în fiecare sezon estival), având aşadar contact cu posibile surse de poluare încă de la izvor.

Ieşit din peşteră, după 250 m de subteran, străbate un canion, primeşte din stânga valea Feredeu, apoi Cuciulatu, apoi străbate Cheile Someşului Cald, însoţit de o potecă. Mai jos valea se lărgeşte şi e însoţită de un drum forestier. Din stânga vine valea Alunu Mare, apoi Alunu Mic, apoi V.Ponorului. Aici întâlnim cantonul silvic Runcul Ars. La câţiva km în aval vine din dreapta V.Bătrâna (formată din unirea văilor Izbucu şi Călineasa), însoţită de drumul ce vine de la Beiuş prin Padiş. La obârşia văii Izbucu sunt depresiuni acoperite de tinoave întinse (mlaştini de altitudine), cursul apei făcând nenumărate meandre şi având pantă de scurgere redusă. Unul dinte tinoave (molhaşuri) este declarat rezervaţie naturală (Molhaşul Mare de la Izbuc). Suntem la Ic Ponor, unde este în curs de înfiripare o staţiune turistică, cu numeroase cabane, lipsite însă de utilităţi (canalizare etc.).

Mai aval, la Doda Pilii, vine din stânga Valea Firii. La Doda Pilii erau până în 1989 câteva gospodării tărăneşti, acum s-au ridicat numeroase case de vacanţă. Urmează satul Smida, unde este şi prima secţiune de control (de referinţă), unde, amonte de sat, se recoltează lunar probe de apă de către RA Apele Române (cu excepţia sezonului de iarnă). La Smida, Someşul Cald se varsă în coada lacului de acumulare Beliş-Fântânele. Lacul Beliş-Fântânele are un volum de 250 x 10⁶ m³ apă şi are oglinda situată la 997 m deasupra mării. În el se varsă şi Belişul (afluent de dreapta, ce trece prin satul Poiana Horea), precum şi apele aduse prin subteran din bazinul Văii Ierii şi Someşului Rece, printr-un sistem de tunele în lungime totală de peste 25 km. Pe malul lacului există una din puţinele surse organizate de poluare - staţiunea turistică Beliş-Fântânele.

Din lacul Beliş-Fântânele, apa este deviată prin subteran, printr-un tunel de 8,475 km, până la turbinele Centralei Hidorelectrice Mărişel, situate adânc în inima muntelui. După un nou parcurs subteran de 3,65 km, apele ies la suprafaţă la coada lacului Tarniţa. Centrala hidroelectrică uzinează apa intermitent, în rest apa se acumulează în lac. Aval de barajul lacului Beliş-Fântânele, albia naturală a Someşului Cald se adânceşte formând sălbaticul Defileu al Someşului Cald (zonă protejată de interes judeţean), nestrăbătut nici de drum nici de potecă, activităţile antropice fiind practic absente pe o porţiune de peste 10 km. Imediat sub baraj, debitul rămas în albie este cvasinul (contrar reglementărilor în vigoare). Abia după aportul afluentului Valea Neagră râul se înfiripă din nou.

La Ruseşti, la ieşirea din defileu, pe lângă casele pitorescului cătun s-au realizat numeroase case de vacanţă. După cinci kilometri, la Roşeşti (Mărişel-Colonie / Uzina Electrică), întâlnim un alt cătun şi o multitudine de case de vacanţă recent construite, plus câteva cabane mari, aparţinând unor agenţi economici, şi care reprezintă a treia sursă organizată de poluare pe parcursul Someşului Cald (A doua fiind satul Beliş). Aici vine din dreapta V.Leşului, însoţită de şoseaua asfaltată ce coboară din satul Mărişel şi care va însoţi cursul râului până la vărsarea în lacul Gilău.

După câţiva kilometri spre aval, Someşul Cald ajunge la coada lacului Tarniţa. Aici este o plajă ce atrage în sezonul estival şi la sfârşit de săptămână sute de turişti. Tot aici iese la zi galeria de fugă a hidrocentralei Mărişel şi aducţiunea Someşul Rece II. Şoseaua asfaltată continuă pe malul drept al lacului Tarniţa, iar pe cel stâng merge un drum neasfaltat care intră apoi pe V.Râşca, urcând în satul Dângău. Acest drum trece pe la gura galeriei pe unde se scot (şi se deversează în lac !) mari cantităţi de rocă, provenind din construcţia viitoarei centrale hidroelectrice (prin pompaj) Lăpuşteşti.

Lacul Tarniţa are un volum de 80 x 10⁶ m³ apă şi este administrat de RENEL. Pe malul drept sunt trei zone în care s-au ridicat case de vacanţă, importante fiind “Plaja II” şi “Plaja I”. La Plaja II, un mare număr de case de vacanţă prezintă aspecte ilegale, unele cu implicaţii sub aspect sanitar (captări de apă netratată din lac, canalizare neautorizată...). La Plaja I, pe lângă marele număr de case de vacanţă înălţate în ultimii ani (majoritatea de asemenea cu eludarea legilor), mai există o zonă redusă de plajă, ce atrage un mare număr de turişti. În lac se practică navigaţia cu motor, deşi interzisă (şi din cauza poluării pe care o produce). Lîngă baraj există un debarcader şi alte cabane.

TARNIŢA

Din lacul Tarniţa, apa este uzinată (intermitent) prin hidrocentrala situată la poalele barajului, ieşind la zi imediat sub acesta. Aici se află clonia Mărişel, organizare de şantier şi blocuri de locuinţe - a patra sursă organizată de impurificare (cu ape menajere) a Someşului Cald. Apa curge, printr-o albie betonată, doar câteva sute de metri, vărsându-se în coada lacului de acumulare Someşul Cald. Acesta are un volum de 10,77 x 10⁶ m³ apă şi este administrat de RENEL. Şoseaua asfaltată trece pe malul drept, iar pe malul stâng continuă o bucată un drum nemodernizat, care intră apoi spre stânga, pe valea Agârbiciului (afluent de stânga). Pe malul stâng al lacului, aproape de coadă, s-au ridicat în ultimii ani zeci de case de vacanţă, debarcadere etc., fără a se respecta zonele de protecţie. Pe malul drept se află satul Someşul Cald şi case de vacanţă. Unele proiecte prevăd acest lac ca alternativă la lacul Gilău pentru sursă de apă potabilă, cu mutarea aici a actualei prize de la barajul Gilău.

Din lacul Someşul Cald, apa este uzinată (intermitent) prin hidrocentrala situată la poalele barajului, ieşind la zi imediat sub acesta. După un scurt parcurs, de numai 2-300 m, printr-o albie artificială, betonată, se varsă în coada lacului de acumulare Gilău. Lacul Gilău are un volum de 4,07 x 10⁶ m³ apă, este administrat de RAJAC Cluj, rolul lui principal fiind de sursă de apă potabilă pentru mun.Cluj-Napoca şi alte localităţi. În lac se varsă şi Someşul Rece. Lacul Gilău ridică numeroase probleme, dar nu face obiectul prezentei lucrări de diplomă, ea propunându-şi să studieze numai aportul de poluanţi venit din amonte, şi care, impurificând lacul, crează probleme uzinei de apă Gilău în procesul potabilizării apei captate.

Subbazinul Someşului Cald are o suprafaţă de 530 m², panta medie de 25,9 m / km. Iniţial, el străbate o zonă de calcare jurasice şi triasice, apoi de şisturi cristaline acoperite cu sedimente paleozoice şi mezozoice. Aval de lacul Beliş-Fântânele şisturile au frecvente intruziuni granitice, prin care Someşul Cald a ferestruit un defileu spectaculos. Alimentarea cu apă a râului este de tip pluvio-nival. Debitul mediu multianual la Beliş a fost de 7,86 m³ / s, (alte surse dau valori diferite), cu variaţii importante: media lunii aprilie 16,2 m³ / s iar media lunii septembrie 2,7 m³ / s. Clima zonei este continental-moderată, influenţa montană determinând umiditate şi precipitaţii accentuate.

2.3 Someşul Rece

Someşul Rece izvorăşte din masivul Gilău-Muntele Mare, prin pârâul Zboru, ce-şi are obârşia sub Vf.Balomireasa, la aproape 1600 m altitudine. Zona are un relief plat, cu tinoave întinse (mlaştini de altitudine, numite aici molhaşuri), unele fiind rezervaţii naturale (Molhaşurile Căpăţânii). Pe mulţi kilometri, Someşul Rece are pantă de scurgere relativ redusă şi face nesfârşite meandre, ca o apă de şes. Este însoţit pe tot parcursul său de un drum carosabil (asfaltat aval de Răcătău). În zona superioară se află pe malul său sau în apropiere numeroase aşezări sezoniere moţeşti (“nămaşe”): Zboru, Munţişoru, Blăjoaia, Damiş, La Întorsuri... Ele utilizează Someşul Rece pentru adăpat vitele, spălat şi alte folosinţe, putând fi totodată surse de impurificare fecaloidă. La circa 3 km de izvor trece de o importantă intersecţie de drumuri, de aici în aval circulaţia pe malul său fiind destul de intensă. Mai aval, tabăra şcolară Blăjoaia şi cabanele silvice şi forestiere din apropiere constituie primul nucleu mai dezvoltat al prezenţei antropice, şi un prim posibil punct serios de impurificare. Aici, râul formează un mic lac, în mare parte colmatat, în spatele vechiului baraj (hait) pentru plutărit.

În aval de Blăjoaia mai sunt câteva cabane silvice şi forestiere, în rest intervenţia antropică în zonă este foarte redusă. Apar treptat afluenţi de dreapta, mai demni de remarcat: Fieşul, apoi Ursul, apoi se ajunge la fostul lac Irişoara, format în spatele unui vechi hait (baraj de plutărit) dar distrus de inundaţii în 1995. Apoi vin din stânga micii afluenţi Durgheul şi Furnicarul, iar din dreapta valea Irişoara (însoţită de un drum forestier ce face legătura cu V.Şoimului din bazinul V.Ierii), apoi V.Făgetu şi Pârâul Săteanului. Ajungem la coada lacului de acumulare Someşul Rece (Izvorul Băii). Aici îşi varsă apele aducţiunile ce colectează apele văilor Iara, Şoimu, Calu, Lindu, Ursu, Negruţa şi Dumitreasa. Din lac, apa este dirijată artificial pe sub munte, spre lacul Răcătău, şi de acolo în lacul Beliş-Fântânele.

Aval de baraj, peisajul se schimbă complet. Firul văii rămâne complet sec (contrar dispoziţiilor legale), în albie acumulându-se diverse reziduuri. Valea se adânceşte în spectaculosul Defileu al Someşului Rece, cu versanţi înalţi, uneori verticali. Apa reapare treptat, în special după aportul (acum modest, după ce a fost captată amonte) a Dumitresei, care debuşează după un spectaculos sector de chei. În defileu, panta de curgere este foart mare, iar intervenţia antropică aproape nulă, drumul carosabil evoluând departe de vale. Zona este declarată arie naturală protejată de interes judeţean.

La ieşirea din defileu, valea se lărgeşte, panta scade şi apar primele case din Răcătău, plus cabane silvice şi case de vacanţă. Din dreapta vine valea Negruţa (însoţită de un drum forestier ce face legătura cu V.Calului din bazinul V.Ierii), captată şi ea mai amonte. Satul Răcătău este grupat pe vale, de-a lungul apei, constituind o sursă de impurificare predominant fecaloidă şi cu tanini (de la rumeguşul sistematic deversat în apă). În sat vine din dreapta V.Păltiniţa, iar din stânga Răcătăul.

Acesta este cel mai important afluent al Someşului Rece şi prezintă numeroase similitudini cu acesta: izvoreşte nu departe de originea lui, are pe primii 15 km o pantă relativ redusă, străbătând şi zone de turbării (care sunt exploatate la suprafaţă, în punctul “La Dorne”, posibilă sursă de poluare). Este însoţit de un drum forestier, trece pe lângă cabane silvice / forestiere şi aşezări sezoniere. De la Dobruş, intră într-un sector de defileu sălbatic, lipsit de orice intervenţie antropică, şi pus sub ocrotire ca arie naturală protejată de interes judeţean “Defileul Răcătăului”. În defileu există un mic baraj (Lacul Răcătău, numit şi Izvorul Alb), de unde apele sale sunt trimise pe sub munte (împreună cu cele venite din lacul Someşul Rece). La ieşirea din defileu este o rezervaţie de urşi, apoi o zonă cu multe cabane şi case de vacanţă.

Aval de Răcătău (Denumit oficial Măguri-Răcătău), Valea are lunci largi alternând cu porţiuni înguste, meandrate. După gura văii Căpriţa (afluent de dreapta), panta este relativ redusă iar sursele de poluare tot mai numeroase: gospodării şi grupuri de zeci de case de vacanţă, multe construite în albia majoră, cu încălcarea normelor legale, cu latrine ce au fost în mod repetat inundate la viituri.

Urmează un nou punct de captare (Someşul Rece II), de unde apele sunt deviate artificial prin subteran spre lacul Tarniţa. Aval de acest mic baraj, albia rămâna aproape complet seacă (contar normelor legale). Curând, valea ajunge la cabana Someşul Rece, dotată cu apă curentă şi canalizare, funcţionând necorespunzător şi constituind o sursă organizată de poluare. Puţin aval de cabană este fosta uzină electrică Someşul Rece, punct care a constituit până în 1977 punct hidrologic şi până în 1993 secţiune de control, unde RA “Apele Române” făcea prelevări lunare de probe de apă pentru analize. Urmează o nouă serie de gospodării şi gurpări masive de case de vacanţă, toate recent construite şi majoritatea nerespectând normele legale legate de ape. Se ajunge la intrarea în satul Someşul Rece, unde se află actuala secţiune de control şi punct de recoltare de probe. Someşul Rece străbate apoi satul omonim, sursă importantă de impurificare prin latrinele şi platformele neimpermeabilizate de depozitare a gunoiului de grajd, toate situate la mică distanţă de cursul de apă. Sub podul şoselei ce duce spre Tarniţa se află un alt punct de recoltare de probe, utilizat în cursul campaniilor de recoltare vizând lacul Gilău, şi numit generic “Someşul Rece amonte lac”. După câteva zeci de metri, Someşul Rece se varsă în lacul Gilău, printr-o veritabilă deltă produsă prin colmatare.

Subbazinul Someşului Rece are o suprafaţă de 296 km² şi o altitudine medie foarte mare, de 1220 m. Panta de curgere are o înclinaţie variind între 30 şi 50 m / km iar debitul mediu multianual măsurat la fosta uzină hidroelectrică Someşul Rece, înainte de realizarea devierilor de apă din amonte, a fost de 4,67 m³ /s.(Maximul se înregistrează în aprilie). Geologic, regiunea străbătută este formată în principal din Şşisturi cristaline şi roci eruptive, remarcându-se intruziunile granitice, în care Someşul Rece şi-a săpat defileul. Alimentarea râului este de tip pluvio-nival, clima zonei fiind umedă, cu precipitaţii abundente.

2.4 Someşul Mic

3. INSTITUŢII RESPONSABILE

Autoritatea de stat în domeniul apelor este Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului care are în subordine la nivel judeţean Inspectorate de protecţia Mediului. Administratorul apelor de suprafaţă şi subterane este regia autonomă Administraţia Naţională "Apele Române" RA. Ei îi revin toate sarcinile principale, iar specific Someşului ea le exercită prin filiala bazinală Direcţia Apelor Someş-Tisa (DAST) şi Sistemul de Gospodărirea Apelor Cluj, care se ocupă concret de Someşul Mic. De aceea vom cunoaşte pe rând atribuţiile acestora conform legislaţiei în vigoare şi apoi vom vedea mai multe detalii despre Direcţia Apelor Someş-Tisa.

3.1 Reglementări privind organizarea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului

HOTARAREA GUVERNULUI nr. 17 din 4 ianuarie 2001

privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului

publicată în Monitorul Oficial nr. 14 din data 10.01.2001

modificată prin HG nr. 352 din 4 aprilie 2001 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 176 din 6 aprilie 2001

- EXTRAS-

Art. 1. [........]

(2) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului realizeaza politica in domeniul apelor si protectiei mediului, la nivel national, elaboreaza strategia si reglementarile specifice de dezvoltare si armonizare a acestor activitati in cadrul politicii generale a Guvernului, asigura si coordoneaza aplicarea strategiei Guvernului in domeniile respective, indeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteza, coordonare si control in aceste domenii.

Art. 2. - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului are urmatoarele atributii principale:

1. stabileste prioritatile programelor de dezvoltare si cercetare in domeniile sale de activitate, elaboreaza studii, prognoze si strategii de dezvoltare si urmareste aplicarea si realizarea acestora, avand si calitatea de titular al investitiilor cu finantare din bugetul de stat sau al celor pentru a caror finantare sunt asigurate garantii de catre stat;

2. elaboreaza proiecte de acte normative privind activitatea in domeniul sau, avizeaza proiecte de acte normative elaborate de alte ministere si autoritati ale administratiei publice centrale si locale, care privesc sfera sa de competenta;

3. asigura la nivel national controlul respectarii de catre persoanele juridice si fizice a legilor si a reglementarilor din domeniile gospodaririi apelor si al protectiei mediului;

4. reprezinta Guvernul in relatiile cu organisme interne si internationale din domeniile apelor si al protectiei mediului;

5. initiaza si dezvolta programe de educatie si de formare a specialistilor in domeniul sau, colaboreaza cu ministerele economice, cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, cu institutiile de invatamant, stiinta si cultura, cu mijloacele de informare in masa;

6. aplica prevederile legale in raporturile cu companiile nationale de sub autoritatea sa, indeosebi in ceea ce priveste administrarea bunurilor din patrimoniul public;

7. emite acordurile de mediu, avizeaza licentele sau permisele speciale prevazute de actele normative in vigoare pentru activitatile de import-export sau supuse unui regim special de autorizare, omologheaza impreuna cu alte autoritati competente tehnologii, echipamente, produse si aparatura din domeniile sale de activitate si acorda asistenta tehnica de specialitate;

8. initiaza si sprijina dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica in domeniile sale de activitate, valideaza rezultatele cercetarii si proiectarii in domeniile mentionate si actioneaza pentru realizarea acestora, organizeaza elaborarea unor studii necesare obiectului sau de activitate, pe baze contractuale, prin unitatile din subordinea, din coordonarea sau de sub autoritatea sa;

9. asigura baza metodologica si atesta persoanele juridice pentru intocmirea studiilor de meteorologie, hidrologie si hidrometeorologie, a studiilor de impact asupra surselor de apa si apelor riverane acestora, precum si lucrarilor construite pe ape sau in legatura cu apele, a studiilor si a proiectelor de gospodarire a apelor, pentru executarea de expertize la lucrarile hidrotehnice, precum si pentru executia lucrarilor specifice;

10. asigura controlul in domeniul gospodaririi apelor si sigurantei constructiilor hidrotehnice si constata contraventiile la normele legale in vigoare, aplica sanctiunile contraventionale in domeniul apelor si sesizeaza organele de urmarire sau de cercetare penala, potrivit prevederilor legale;

11. organizeaza periodic actiuni de verificare a starii tehnice si functionale a lucrarilor hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor din administrarea unitatilor subordonate sau coordonate si stabileste masurile ce se impun;

12. organizeaza si sprijina editarea publicatiilor de specialitate si de informare specifice;

13. exercita atributiile ce ii revin, potrivit legii, fata de unitatile economice care functioneaza sub autoritatea sa;

14. organizeaza, sprijina si urmareste elaborarea de studii si proiecte pentru investitii in domeniile protectiei mediului, gospodaririi apelor, meteorologiei si hidrologiei si asigura elaborarea de studii si prognoze de dezvoltare in domeniul sau de activitate;

[........]

16. organizeaza si exercita, potrivit legii, direct si prin autoritatile teritoriale pentru protectia mediului, controlul privind respectarea legislatiei si a standardelor de protectie a mediului, precum si al aplicarii sanctiunilor si stabilirii masurilor corespunzatoare de inlaturare a situatiilor care contravin reglementarilor legale;

17. acrediteaza personalul imputernicit sa exercite controlul privind protectia mediului, conform procedurilor legale;

[........]

19. dezvolta cadrul legal pentru facilitarea accesului societatii civile la informatiile privind calitatea factorilor de mediu, precum si la elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniile sale de activitate;

20. avizeaza programele de exploatare a resurselor naturale ale tarii in raport cu cerintele dezvoltarii economico-sociale pe termen mediu si lung, formuleaza si propune autoritatilor nationale competente strategii si politici pentru mediu si dezvoltare durabila, corelate cu capacitatea de suport a ecosistemelor;

[........]

27. avizeaza, potrivit legii, planurile de interventie pentru cazurile de accident ecologic industrial, nuclear si participa la asigurarea interventiei;

[........]

31. indeplineste orice alte atributii prevazute de legile in vigoare.

Art. 3. - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, indeplineste si urmatoarele atributii specifice domeniilor de activitate pe care le coordoneaza:

I. In domeniul gospodaririi apelor:

a) stabileste regimul de utilizare a resurselor de apa si asigura elaborarea de cercetari, studii, prognoze si strategii pentru domeniul gospodaririi cantitative si calitative a apelor, precum si a programelor de dezvoltare a lucrarilor, instalatiilor si amenajarilor de gospodarire a apelor;

b) realizeaza unitatea de conceptie in domeniul gospodaririi apelor si colaboreaza cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale pentru amenajarea complexa a bazinelor hidrografice, valorificarea unor noi surse de apa in concordanta cu dezvoltarea economico-sociala a tarii, protectia apelor impotriva epuizarii si degradarii, precum si pentru apararea impotriva efectelor distructive ale apelor;

c) asigura reactualizarea schemelor-cadru de amenajare si gospodarire a apelor pe bazine sau pe grupe de bazine hidrografice si desfasurarea activitatilor de interes public din domeniul meteorologiei si hidrologiei;

d) coordoneaza activitatea de avizare si de autorizare, din punct de vedere al gospodaririi apelor, a lucrarilor care se construiesc pe ape sau in legatura cu apele;

e) organizeaza activitatea de avizare si reglementare a regimului de utilizare a surselor de apa minerale si geotermale;

f) organizeaza intocmirea cadastrului apelor si a evidentei dreptului de folosire cantitativa si calitativa a apelor;

g) asigura documentatiile necesare pentru concesionarea resurselor de apa si a lucrarilor de gospodarire a apelor apartinand domeniului public si urmareste indeplinirea de catre concesionar a sarcinilor din caietele de concesionare;

h) stabileste strategia organizarii la nivel national a activitatilor de meteorologie, hidrologie si hidrogeologie, a sistemului de informare, prognoza si avertizare asupra fenomenelor hidrometeorologice periculoase si a sistemului de avertizare in caz de accident la constructiile hidrotehnice;

i) stabileste metodologia de fundamentare a sistemului de plati in domeniul apelor, precum si procedura de elaborare a acesteia;

j) dispune masuri de instituire a unui regim de supraveghere speciala sau de oprire a activitatii poluatorului ori a instalatiei care provoaca poluarea apelor;

k) reprezinta statul in calitate de unic actionar la companiile nationale din domeniile meteorologiei, hidrologiei si gospodaririi resurselor de apa, care se afla sub autoritatea sa;

l) elaboreaza, potrivit legii, regulamente, instructiuni si norme tehnice specifice domeniilor meteorologiei, hidrologiei, hidrogeologiei si gospodaririi apelor;

m) asigura secretariatele tehnice ale Comisiei Centrale pentru Aparare impotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase si Accidentelor la Constructiile Hidrotehnice, Comisiei Nationale pentru Siguranta Barajelor si a Altor Lucrari Hidrotehnice si Comitetului National Roman pentru Programul Hidrologic International;

n) actualizeaza si, dupa caz, pune in aplicare strategia nationala si planul national de actiuni pentru gospodarirea resurselor de apa;

o) reglementeaza modul de desfasurare a activitatii privind hidrometria de exploatare si emite norme specifice;

p) indeplineste functiile de secretariat tehnic si administrativ pentru tratatele, acordurile si conventiile internationale din domeniul gospodaririi apelor, precum si de punct focal national si/sau de autoritate nationala competenta pentru activitatile aflate in coordonarea unor institutii, organisme si organizatii internationale, in conformitate cu prevederile actelor juridice internationale la care Romania este parte; asigura secretariatele comisiilor mixte pentru apele transfrontaliere.

[........]

Art. 8. - (1) Pe langa Ministerul Apelor si Protectiei Mediului functioneaza urmatoarele organisme consultative:

a) Comisia Centrala pentru Aparare impotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase si Accidentelor la Constructiile Hidrotehnice, al carei regulament de organizare si functionare se aproba prin hotarare a Guvernului;

b) Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si a Altor Lucrari Hidrotehnice;

c) Comitetul National Roman pentru Programul Hidrologic International.

[........]

3.2 Reglementări privind organizarea Administraţiei Naţionale "Apele Române"

ORDONANŢA DE URGENŢĂ NR. 107 / 2002

privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române"

publicată în Monitorul Oficial nr. 691/ 20.09. 2002

- EXTRAS -

[.....]

Art. 1. - (1) Se înfiinţează Administraţia Naţională "Apele Române" prin reorganizarea Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A. şi prin preluarea activităţii de hidrologie, hidrogeologie şi de gospodărire a apelor de la Compania Naţională "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" - S.A., în scopul administrării, păstrării integrităţii şi al protecţiei patrimoniului public de interes naţional care constituie infrastructura Sistemului naţional de gospodărire a apelor şi pentru gospodărirea durabilă a resurselor de apă, care reprezintă monopol natural de interes strategic.

(2) Administraţia Naţională "Apele Române", cu statut de regie autonomă de interes public naţional, este persoană juridică română şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, sub autoritatea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.

(3) Administraţia Naţională "Apele Române" îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu regulamentul de organizare şi funcţionare prevăzut în anexa nr. 1.

(4) Administraţia Naţională "Apele Române" are în structura sa direcţii de ape, organizate pe bazine şi grupuri de bazine hidrografice, şi în subordine unităţi fără personalitate juridică, prevăzute în anexa nr. 2, care vor efectua operaţiuni contabile până la nivelul balanţei de verificare, în condiţiile legislaţiei în vigoare.

(5) Sediul Administraţiei Naţionale "Apele Române" este în municipiul Bucureşti, str. Edgar Quinet nr. 6, sectorul 1.

Art. 2. - (1) Patrimoniul Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A. şi patrimoniul public aferent activităţii de hidrologie, hidrogeologie şi de gospodărire a apelor de la Compania Naţională "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" - S.A. se preiau de Administraţia Naţională "Apele Române".

(2) Administraţia Naţională "Apele Române" administrează bunurile de natura celor prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie şi în Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările ulterioare, prevăzute în anexa nr. 3.

(3) Predarea-preluarea patrimoniului între Compania Naţională "Apele Române" - S.A., Compania Naţională "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" - S.A. şi Administraţia Naţională "Apele Române" se va face pe bază de protocol încheiat în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe baza evidenţei contabile la 31 decembrie 2001.

(4) Bunurile din domeniul public local, constituite din: lacurile care nu sunt declarate de interes public naţional, digurile de apărare împotriva inundaţiilor, care nu se constituie într-o linie continuă de apărare, consolidările şi apărările de maluri şi lucrările de dirijare, trec prin hotărâre a Guvernului în administrarea beneficiarilor care sunt deserviţi de acestea.

Art. 3. - (1) Administraţia Naţională "Apele Române" are ca principal obiect de activitate:

a) aplicarea strategiei şi politicii naţionale în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, precum şi a programului naţional de implementare a prevederilor legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă;

b) administrarea şi exploatarea infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor;

c) gestionarea şi valorificarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane cu potenţialele lor naturale şi a fondului naţional de date din domeniu.

(2) Administraţia Naţională "Apele Române", în vederea îndeplinirii obiectului său de activitate, are următoarele atribuţii:

a) cunoaşterea, conservarea, utilizarea, raţionalizarea, restaurarea şi valorificarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane;

b) protecţia şi restaurarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice pentru atingerea stării bune a apelor;

c) elaborarea schemelor-cadru de amenajare şi de gospodărire integrată a apelor şi a planurilor de gospodărire a apelor pe bazine sau grupuri de bazine hidrografice;

d) realizarea de anuare, sinteze, studii şi cercetări de hidrologie, hidrogeologie, gospodărire a apelor şi mediu, de instrucţiuni şi monografii, studii de impact, bilanţuri de mediu;

e) exploatarea, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii Sistemului naţional de gospodărire a apelor, aflat în administrarea sa;

f) monitorizarea hidrologică, hidrogeologică şi de calitate a resurselor de apă, precum şi elaborarea diagnozelor şi prognozelor;

g) elaborarea studiilor de hidrologie, hidrogeologie şi gospodărire a apelor;

h) constituirea şi gestionarea Fondului naţional de date hidrologice, hidrogeologice şi de gospodărire a apelor;

i) avertizarea şi realizarea măsurilor de prevenire, combatere şi înlăturare a efectelor inundaţiilor prin lucrările proprii de gospodărire a apelor;

j) avertizarea şi participarea la aplicarea măsurilor pentru prevenirea, combaterea şi înlăturarea efectelor inundaţiilor şi a poluărilor accidentale;

k) avizarea, autorizarea şi controlul folosinţelor de apă, al lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele, indiferent de deţinător, în condiţiile legii;

l) asigurarea implementării prevederilor legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene din domeniul gospodăririi resurselor de apă;

m) asigurarea aplicării prevederilor convenţiilor şi ale altor acorduri internaţionale din domeniul apelor;

n) urmărirea realizării de lucrări noi în domeniul gospodăririi apelor, din surse bugetare, şi realizarea de investiţii din surse proprii şi atrase;

o) asigurarea activităţii de inspecţie şi aplicarea de sancţiuni conform prevederilor legale în domeniu;

p) gestionarea Fondului apelor potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

(3) Administraţia Naţională "Apele Române" este operator unic pentru serviciile specifice în domeniul gospodăririi şi valorificării resurselor de apă de suprafaţă şi subterane cu potenţialele lor naturale, în condiţiile legii.

(4) Administraţia Naţională "Apele Române" propune ministerului de resort, în condiţiile legii, reglementări specifice domeniului gospodăririi apelor.

Art. 4. - (1) Cheltuielile pentru funcţionarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" se vor asigura din venituri proprii, rezultate din aplicarea mecanismului economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor.

(2) Veniturile proprii se asigură din prestarea serviciilor de gospodărire a apelor prevăzute în anexa nr. 4.

(3) Administraţia Naţională "Apele Române" aplică sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi specifice de gospodărire a apelor, prevăzut în anexa nr. 5, pentru toate categoriile de folosinţe consumatoare şi neconsumatoare de apă, indiferent de deţinătorii cu orice titlu ai amenajării.

(4) Structura tarifelor pentru serviciile specifice de gospodărire a apelor, precum şi nivelul acestora sunt prevăzute în anexa nr. 6.

(5) Tarifele prevăzute în anexa nr. 6 se aplică tuturor beneficiarilor serviciilor şi se ajustează periodic conform regimului instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, aprobată şi modificată prin Legea nr. 205/2002, cu modificările ulterioare.

(6) Penalităţile aplicate de Administraţia Naţională "Apele Române" potrivit art. 82 alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996 se fac venit la Fondul apelor.

(7) Penalităţile pentru abateri de la normele privind concentraţiile maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate sunt prevăzute în anexa nr. 7.

(8) De la bugetul de stat, bugetele locale şi din surse proprii ale persoanelor fizice şi juridice se vor asigura cheltuielile pentru:

a) acţiunile operative de interes public de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, precum şi cele pentru constituirea stocului de materiale şi mijloace de apărare;

b) întreţinerea şi repararea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor afectate de calamităţi naturale sau alte evenimente deosebite.

(9) Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale din domeniul apelor, precum şi implementarea prevederilor legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene şi a programelor de preaderare din domeniul apelor, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate de statul român prin acordurile şi convenţiile internaţionale, conform Hotărârii Guvernului nr. 455/2001 privind aprobarea Planului de acţiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, se asigură din surse proprii, Fondul apelor şi în completare de la bugetul de stat, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.

(10) Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor, declarate de utilitate publică potrivit legii, se asigură de la bugetul de stat sau bugetele locale, după caz.

(11) Administraţia Naţională "Apele Române" poate beneficia de credite cu dobândă preferenţială şi facilităţi în domeniul impozitelor şi taxelor, în condiţiile legii.

(12) Administraţia Naţională "Apele Române" preia toate drepturile şi este ţinută de toate obligaţiile Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A.

Art. 5. - (1) Conducerea Administraţiei Naţionale "Apele Române" este asigurată de un consiliu de administraţie format din 7 membri şi de un director general care este şi preşedintele consiliului de administraţie, numiţi prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului.

(2) Atribuţiile şi competenţele consiliului de administraţie sunt cuprinse în regulamentul de organizare şi funcţionare prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 6. - Structura de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale "Apele Române" se aprobă de consiliul de administraţie.

Art. 7. - (1) Activităţile nespecifice gospodăririi apelor, enumerate în anexa nr. 2, vor fi externalizate în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Capacităţile de producţie aferente activităţilor ce se vor externaliza potrivit alin. (1) se stabilesc de Consiliul de administraţie al Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi se supun aprobării ministrului apelor şi protecţiei mediului.

Art. 8. - (1) Personalul Administraţiei Naţionale "Apele Române" se preia de la Compania Naţională "Apele Române" - S.A. şi personalul aferent activităţii de hidrologie, hidrogeologie şi gospodărire a apelor, se preia de la Compania Naţională "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" - S.A., conform prevederilor legale în vigoare, pe posturile din noua structură aprobată, urmând a se încheia contracte individuale de muncă.

(2) Personalul preluat se consideră transferat în condiţiile legii.

(3) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se va încheia un nou contract colectiv de muncă.

Art. 9. - (1) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii specifici utilizaţi se definesc în anexa nr. 8.

(2) Metodologia cu privire la desfăşurarea activităţilor specifice de gospodărire a apelor va fi elaborată de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 10. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. 11. - Litera B punctul 1 din anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 17/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 10 ianuarie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

"1. Administraţia Naţională ŤApele Româneť"

Art. 12. - Legea apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Alineatul (3) al articolului 81 va avea următorul cuprins:

"(3) Administraţia Naţională ŤApele Româneť este operator unic pentru serviciile specifice în domeniul gospodăririi şi valorificării resurselor de apă de suprafaţă şi subterane cu potenţialele lor naturale."

2. Alineatul (3) al articolului 84 va avea următorul cuprins:

"(3) Fondul apelor este gestionat de Administraţia Naţională ŤApele Româneť prin buget separat aprobat de Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului care stabileşte şi metodologia de întocmire a acestui buget, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice."

Art. 13. - Anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 7 martie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 205/2002, se modifică după cum urmează:

1. La prima coloană, liniuţa a 8-a "Apă brută" va avea următorul cuprins:

"- Servicii specifice de gospodărire a apelor"

2. Liniuţa a 14-a "Servicii specifice de gospodărire a nisipurilor şi pietrişurilor" se elimină.

Art. 14. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă Hotărârea Guvernului nr. 1.001/1990 privind stabilirea unui sistem unitar de plăţi pentru produsele şi serviciile de gospodărire a apelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 15 septembrie 1990, cu modificările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 981/1998 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 31 decembrie 1998, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

[........]

ANEXA Nr. 1

Regulament de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale "Apele Române"

[........]

Art. 1. - Administraţia Naţională "Apele Române", cu statut de regie autonomă de interes public naţional, are personalitate juridică, se află sub autoritatea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară şi îşi desfăşoară activitatea pe baza reglementărilor în vigoare şi a prezentului regulament.

Art. 2. - (1) Sediul Administraţiei Naţionale "Apele Române" este în municipiul Bucureşti, str. Edgar Quinet nr. 6, sectorul 1.

(2) Administraţia Naţională "Apele Române" are în structura sa direcţii de ape, organizate pe bazine şi grupuri de bazine hidrografice, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Exploatarea Complexă Stânca-Costeşti, precum şi alte unităţi din subordine prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta ordonanţă de urgenţă.

[.......]

Art. 3. - (1) Administraţia Naţională "Apele Române" aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, scop în care acţionează pentru cunoaşterea resurselor de apă, conservarea, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apă împotriva epuizării şi degradării, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, prevenirea efectelor distructive ale apelor, reconstrucţia ecologică a cursurilor de apă, asigurarea supravegherii hidrologice şi hidrogeologice, implementarea prevederilor legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

(2) Pentru realizarea scopului Administraţia Naţională "Apele Române" coordonează şi răspunde de modul de folosire a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane pe ansamblul teritoriului ţării şi de exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor şi colaborează cu toţi deţinătorii altor lucrări construite pe ape sau în legătură cu apele.

[........]

Art. 4. - Administraţia Naţională "Apele Române" administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului naţional de gospodărire a apelor, formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor, canale, derivaţii interbazinale, prize de apă şi alte lucrări specifice, precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său, în scopul cunoaşterii şi al gestionării unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

Art. 5. - Administraţia Naţională "Apele Române" are ca obiect de activitate şi atribuţii următoarele:

5.1. gospodărirea unitară a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi protecţia acestora împotriva epuizării şi degradării;

5.2. protecţia şi restaurarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice pentru atingerea stării bune a apelor;

5.3. administrarea, exploatarea, întreţinerea, repararea şi modernizarea Sistemului naţional de gospodărire a apelor aflat în administrarea sa;

5.4. coordonarea exploatării lacurilor de acumulare, pe bazine hidrografice, indiferent de deţinătorul acestora; dispunerea, în perioadele de ape mari, în caz de poluări accidentale, precum şi în caz de introducere a restricţiilor în alimentarea cu apă, a măsurilor operative obligatorii în legătură cu exploatarea acestora;

5.5. elaborarea şi urmărirea aplicării planurilor de folosire a apei în perioadele hidrologice normale şi de evacuare a apelor uzate;

5.6. elaborarea balanţei apei, pe bazine hidrografice şi la nivelul ţării, elaborarea şi urmărirea aplicării planurilor de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare, pe bazine hidrografice, precum şi coordonarea elaborării de către utilizatorii de apă a programelor de restricţii în alimentarea cu apă în caz de secetă;

5.7. organizarea şi desfăşurarea activităţii de urmărire a comportării în timp a construcţiilor hidrotehnice din administrare;

5.8. stabilirea programului de măsuri pentru fiecare unitate hidrografică în vederea atingerii unei stări bune a apelor;

5.9. realizarea registrului zonelor protejate în conformitate cu prevederile legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene;

5.10. administrarea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor şi bălţilor în starea lor naturală sau amenajată, a falezei şi plajei mării, a zonelor umede şi a celor protejate aflate în patrimoniu;

5.11. administrarea, exploatarea şi întreţinerea infrastructurii Sistemului naţional de veghe hidrologică şi hidrogeologică;

5.12. monitorizarea stării şi evoluţiei cantitative şi calitative a apelor;

5.13. efectuarea de analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice pentru apă, sedimente şi biotă;

5.14. elaborarea diagnozelor şi prognozelor hidrologice şi avertizarea în caz de producere a fenomenelor hidrologice periculoase; reprezentarea României la Organizaţia Meteorologică Mondială, pe linie de hidrologie;

5.15. administrarea, exploatarea şi întreţinerea Sistemului naţional de monitorizare a calităţii resurselor de apă;

5.16. avizarea lucrărilor ce se execută pe ape sau au legătură cu apele, eliberarea autorizaţiilor de gospodărire a apelor;

5.17. controlul utilizatorilor de apă şi al lucrărilor construite pe ape şi în legătură cu apele, din punct de vedere al funcţionării şi al încadrării în prevederile avizelor şi autorizaţiilor de gospodărire a apelor;

5.18. apărarea împotriva inundaţiilor prin lucrările de gospodărire a apelor aflate în administrarea sa şi constituirea stocului de materiale şi mijloace specifice de apărare împotriva inundaţiilor, aferente acestora;

5.19. asigurarea secretariatelor tehnice permanente în domeniul apărării împotriva inundaţiilor; participarea la coordonarea acţiunilor de apărare împotriva inundaţiilor şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi la pregătirea populaţiei pentru apărarea împotriva inundaţiilor prin exerciţii periodice de simulare;

5.20. avertizarea şi intervenţia în caz de producere a fenomenelor hidrologice periculoase şi de accidente la construcţiile hidrotehnice din administrare;

5.21. elaborarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice din administrare, a celor pe bazine hidrografice, precum şi acordarea asistenţei tehnice la elaborarea de către utilizatorii de apă şi comisiile locale a planurilor proprii de apărare;

5.22. participarea, în caz de producere a poluărilor accidentale, la activităţile operative de avertizare a utilizatorilor de apă şi a autorităţilor administraţiei publice din aval, de eliminare a cauzelor şi de diminuare a efectelor şi de monitorizare a propagării undei poluante;

5.23. colaborarea permanentă cu comisiile de dezastre, cu unităţile de ordine publică, cu autorităţile publice teritoriale, pentru sănătate şi altele, pentru înlăturarea cauzelor şi efectelor poluărilor accidentale;

5.24. elaborarea şi urmărirea aplicării planurilor bazinale de prevenire şi de înlăturare a efectelor poluărilor accidentale, coordonarea elaborării de către utilizatorii de apă a planurilor proprii de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale, precum şi asigurarea protecţiei sporite şi a îmbunătăţirii mediului acvatic prin măsuri specifice de reducere progresivă a poluării;

5.25. intervenţia în scopul reducerii treptate a poluării apelor subterane şi al prevenirii poluării ulterioare a acestora;

5.26. evaluarea daunelor produse şi a valorii serviciilor executate de Administraţia Naţională "Apele Române" pentru monitorizarea şi combaterea poluării accidentale şi recuperarea acestora de la poluator;

5.27. participarea la conservarea, protejarea şi restaurarea ecosistemelor acvatice şi la protecţia faunei şi florei acvatice;

5.28. constituirea şi ţinerea la zi a Fondului naţional de date hidrologice, hidrogeologice şi de gospodărire a apelor, prin validarea de fond şi stocarea datelor şi a informaţiilor specifice colectate de unităţile proprii, de alte unităţi specializate autorizate şi de utilizatorii de apă;

5.29. realizarea de anuare, sinteze, studii şi cercetări de hidrologie, hidrogeologie, gospodărire a apelor şi de mediu, de instrucţiuni şi monografii, studii de impact, scheme-cadru de amenajare, bilanţuri de mediu;

5.30. elaborarea şi ţinerea la zi a cadastrului apelor şi a drepturilor de folosire a apelor;

5.31. inventarierea şi ţinerea la zi a patrimoniului de interes public şi privat al statului, aflat în administrare;

5.32. elaborarea planurilor de gospodărire a resurselor de apă pe bazine hidrografice, în conformitate cu prevederile legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene în domeniul apelor;

5.33. întocmirea, în mod corelat, pe ansamblul fiecărui bazin hidrografic, de propuneri de lucrări noi de amenajare, necesare satisfacerii cerinţelor de apă, protecţiei calităţii apelor şi restaurării cursurilor de apă, precum şi prevenirii acţiunii distructive a apelor;

5.34. urmărirea promovării şi executării de lucrări noi în domeniul gospodăririi apelor din alocaţii bugetare, în calitate de ordonator secundar al cheltuielilor de capital;

5.35. asigurarea proiectării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii ale lucrărilor de gospodărire a apelor din administrare;

5.36. realizarea de lucrări de amenajare a cursurilor de apă şi a altor lucrări de investiţii, acordarea asistenţei tehnice de specialitate;

5.37. analiza de impact a activităţii umane asupra situaţiei apelor de suprafaţă şi a apelor subterane;

5.38. constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţia în domeniul gospodăririi apelor;

5.39. instituirea regimului de supraveghere specială la folosinţe, în condiţiile legii, şi urmărirea realizării acestuia;

5.40. efectuarea de audituri, inspecţii, expertize, consultanţă, a recepţiei calităţii serviciilor şi lucrărilor de construcţii-montaj şi a lucrărilor de punere în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice;

5.41. realizarea sistemului informatic şi de telecomunicaţii în unităţile sistemului de gospodărire a apelor, elaborarea de produse software în domeniul gospodăririi apelor, hidrologiei şi hidrogeologiei;

5.42. participarea la activităţile internaţionale de schimb de date şi informaţii, la reuniuni tehnico-ştiinţifice, studii şi proiecte în domeniul gospodăririi apelor, hidrologiei şi hidrogeologiei;

5.43. asigurarea aplicării prevederilor convenţiilor şi ale altor acorduri internaţionale din domeniul apelor la care România este parte şi a implementării prevederilor legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi apelor;

5.44. iniţierea de acţiuni de cooperare tehnico-ştiinţifică în domeniul gospodăririi apelor, hidrologiei şi hidrogeologiei cu agenţi economici şi autorităţi publice din ţară şi din străinătate;

5.45. aplicarea mecanismului economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a apelor;

5.46. valorificarea complexă a apelor ca resursă economică, cu potenţialele şi uzufructul acestora, realizarea serviciilor specifice şi comune de gospodărire a apelor şi executarea acestora pe bază de contracte economice încheiate cu beneficiarii;

5.47. asigurarea funcţiilor de unic prestator al serviciilor specifice de gospodărire a apelor;

5.48. propunerea de tarife pentru serviciile specifice de gospodărire a apelor şi de actualizare a acestora conform legislaţiei în vigoare;

5.49. efectuarea altor servicii comune de gospodărire a apelor, de hidrologie, hidrogeologie, analize de laborator, asistenţă tehnică, reparaţii la construcţii hidrotehnice etc.;

5.50. valorificarea potenţialului hidromecanic şi hidroenergetic din administrarea proprie şi a nămolului din lacurile naturale şi asigurarea potenţialului turistic şi de agrement al Dunării, râurilor, lacurilor, al mării teritoriale, al plajelor apelor de suprafaţă şi al plajei Mării Negre;

5.51. gestionarea brevetelor şi a documentelor privind protecţia proprietăţii intelectuale pentru care Administraţia Naţională "Apele Române" este titulară;

5.52. pregătirea şi perfecţionarea personalului prin diverse forme;

5.53. promovarea imaginii în context economic şi social, activităţi de informare directă şi de sensibilizare a publicului şi mass-media în problemele apei;

5.54. editarea, tipărirea şi comercializarea de publicaţii tehnice în domeniul apelor;

5.55. urmărirea corelării lucrărilor şi activităţilor desfăşurate pe ape sau în legătură cu acestea cu prevederile schemelor-cadru de amenajare şi gospodărire a bazinelor hidrografice;

5.56. asigurarea secretariatelor tehnice ale comitetelor de bazin şi a participării publicului la luarea deciziilor în domeniul gospodăririi apelor şi furnizarea de informaţii corespunzătoare cu privire la măsurile planificate şi prezentarea de rapoarte privind evoluţia punerii în aplicare a acestora;

5.57. gestionarea Fondului apelor potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

5.58. orice alte activităţi ori servicii necesare realizării obiectului principal de activitate.

[.........]

Art. 6. - Administraţia Naţională "Apele Române" are un patrimoniu compus din domeniul public al statului dat în administrare, prevăzut în anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2001 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului, în valoare de 28.955 miliarde lei, şi din patrimoniul propriu de 1.163 miliarde lei, constituit prin preluarea patrimoniului Companiei Naţionale "Apele Române" - S.A. pe baza bilanţului contabil întocmit la data de 31 decembrie 2001, şi care va fi completat cu valoarea patrimoniului public aferent activităţilor de hidrologie, hidrogeologie şi de gospodărire a apelor, preluat de la Compania Naţională "Institutul Naţional de Meteorologie, Hidrologie şi Gospodărire a Apelor" - S.A., prin protocol de predare-primire.

Art. 7. - Administraţia Naţională "Apele Române", în exercitarea dreptului său de administrator, posedă, foloseşte şi dispune în mod autonom de bunurile pe care le are în patrimoniu şi de uzufructul acestora, după caz, în vederea realizării scopului pentru care a fost constituită.

[..........]

Art. 8. - Administraţia Naţională "Apele Române" are în structura sa direcţii de ape, organizate pe bazine şi grupuri de bazine hidrografice, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Exploatarea Complexă Stânca-Costeşti şi alte unităţi în subordine.

Art. 9. - Unităţile prevăzute la art. 8 au aceleaşi competenţe economico-financiare ca şi Administraţia Naţională "Apele Române", efectuând operaţiuni contabile până la nivelul balanţei de verificare, în condiţiile legislaţiei în vigoare, iar în ceea ce priveşte competenţele juridice, sunt împuternicite să încheie contracte şi reprezintă Administraţia Naţională "Apele Române" în litigiile cu agenţi economici sau cu persoane fizice.

Art. 10. - Structura organizatorică a Administraţiei Naţionale "Apele Române" se aprobă de consiliul de administraţie.

Art. 11. - Atribuţiile, competenţele şi sarcinile unităţilor prevăzute la art. 8 se stabilesc de consiliul de administraţie prin regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, în conformitate cu cerinţele legislaţiei armonizate cu directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi apelor.

[.......]

Art. 12. - (1) Conducerea Administraţiei Naţionale "Apele Române" se asigură prin:

- consiliul de administraţie;

- directorul general;

- comitetul director.

(2) La Administraţia Naţională "Apele Române", direcţiile de apă, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi Exploatarea Complexă Stânca-Costeşti se pot înfiinţa comitete de direcţie prin hotărâre a consiliului de administraţie.

(3) Consiliul de administraţie este numit prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului şi este compus din 7 membri dintre care unul este directorul general care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie. Din consiliul de administraţie fac parte în mod obligatoriu un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, un reprezentant al Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, precum şi specialişti în domeniul de activitate al Administraţiei Naţionale "Apele Române".

(4) Consiliul de administraţie îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare şi funcţionare şi hotărăşte în toate problemele privind activitatea Administraţiei Naţionale "Apele Române", cu excepţia celor care, potrivit legii, sunt date în competenţa altor organe.

(5) Membrii consiliului de administraţie răspund individual sau solidar, material, civil şi penal, după caz, pentru prejudiciile provocate Administraţiei Naţionale "Apele Române" ca urmare a încălcării prevederilor legale sau ca urmare a unei administrări necorespunzătoare a acesteia. În astfel de situaţii ei vor fi revocaţi de către ministrul apelor şi protecţiei mediului.

Art. 13. - (1) Membrii consiliului de administraţie se numesc pe o perioadă de 4 ani, iar jumătate dintre ei pot fi înlocuiţi la fiecare 2 ani.

(2) În situaţia în care se creează un loc vacant în consiliul de administraţie, se numeşte un nou membru pentru completarea locului vacant, el urmând a funcţiona până la expirarea mandatului predecesorului său.

(3) Preşedintele consiliului de administraţie poate propune ministrului apelor şi protecţiei mediului revocarea şi înlocuirea unui membru necorespunzător sau dacă acesta solicită înlocuirea din motive personale.

[.......]

Art. 15. - (3) Consiliul de administraţie poate apela pentru consultanţă la experţi pentru studierea şi soluţionarea anumitor probleme şi poate atrage în activitatea sa de analiză a unor probleme complexe specialişti din diferite sectoare, activitatea acestora urmând a fi plătită conform prevederilor legale.

[.........]

Art. 20. - (1) De la bugetul de stat, bugetele locale şi din surse proprii ale persoanelor fizice şi juridice se vor asigura cheltuielile pentru:

- acţiunile operative de interes public de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice, precum şi cele pentru constituirea stocului de materiale şi mijloace de apărare;

- întreţinerea şi repararea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor afectate de calamităţi naturale sau alte evenimente deosebite.

(2) Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale din domeniul apelor, precum şi pentru implementarea directivelor Uniunii Europene şi a programelor de preaderare din domeniul gospodăririi apelor se asigură din surse proprii, Fondul apelor şi în completare de la bugetul de stat, în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.

(3) Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor, declarate de utilitate publică potrivit legii, se asigură de la bugetul de stat sau bugetele locale, după caz.

[.......]

Art. 22. - (1) Administraţia Naţională "Apele Române" poate asigura sumele necesare satisfacerii unor necesităţi sociale, culturale, sportive, de perfecţionare-recalificare ale personalului angajat, precum şi pentru cointeresarea prin premieri a acestuia.

(2) Administraţia Naţională "Apele Române" poate sponsoriza activităţi şi acţiuni, potrivit legii, în baza contractelor încheiate cu beneficiarii. În aceleaşi condiţii se poate efectua actul de mecenat.

ANEXA Nr. 2 DENUMIREA ŞI SEDIILE

direcţiilor de ape, organizate pe bazine şi grupuri de bazine hidrografice, ale subunităţilor acestora şi ale celorlalte unităţi din subordinea Administraţiei Naţionale "Apele Române"

A. Direcţiile de ape şi subunităţile acestora:

1. Direcţia Apelor Someş-Tisa, organizată la nivelul grupului de bazine hidrografice Someş-Tisa, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, Str. Vânătorului nr. 17, judeţul Cluj, cu următoarele subunităţi:

- Sistemul de gospodărire a apelor Maramureş, cu sediul în municipiul Baia Mare, Str. Hortensiei nr. 2;

- Sistemul de gospodărire a apelor Satu Mare, cu sediul în municipiul Satu Mare, str. Mircea cel Bătrân nr. 81A;

- Sistemul de gospodărire a apelor Bistriţa-Năsăud, cu sediul în municipiul Bistriţa, str. Avram Iancu nr. 9;

- Sistemul de gospodărire a apelor Sălaj, cu sediul în municipiul Zalău, str. Corneliu Coposu nr. 91;

- Sistemul de gospodărire a apelor Cluj, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Donath nr. 157/a.

[..........]

B. Alte unităţi din subordine:

1. Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, cu sediul în municipiul Bucureşti, şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 97;

2. Exploatarea Complexă Stânca-Costeşti, organizată la nivelul acumulării Stânca-Costeşti, cu sediul în municipiul Iaşi, str. Toma Cosma nr. 13, judeţul Iaşi;

3. Centrul de Perfecţionare şi Documentare în Gospodărirea Apelor, cu sediul în municipiul Bucureşti, Splaiul Independenţei nr. 294, sectorul 6;

4. Revista Hidrotehnica, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Edgar Quinet nr. 6, sectorul 1.

[...........]

ANEXA Nr. 3 LISTA

cuprinzând bunurile de natura celor prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie şi în Legea nr. 213/1998, cu modificările ulterioare, aflate în administrare

1. Apele cu potenţial energetic valorificabil şi cele ce pot fi folosite în interes public, cu albiile lor minore, malurile şi cuvetele lacurilor, cu bogăţiile lor naturale, apele subterane, plajele şi marea teritorială.

Bunurile aparţinând patrimoniului public de interes naţional sunt nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 1.326/2001, anexa nr. 5, de la pag. 153 la pag. 358 şi cele de la pag. 74 la pag. 153, care se referă la bunurile aferente activităţii de hidrologie, hidrogeologie şi gospodărire a apelor.

ANEXA Nr. 4*)

SERVICII DE GOSPODĂRIRE A APELOR

A. SERVICII SPECIFICE DE GOSPODĂRIRE A APELOR

[.......]

B. SERVICII COMUNE DE GOSPODĂRIRE A APELOR ÎN SCOPUL PRELUCRĂRII ŞI UTILIZĂRII ACESTORA

[.......]

Cod CPSA Denumirea serviciului

4100.24.1. Captarea, tratarea şi pomparea apei

4100.24.2. Distribuţia apei prin reţeaua publică

4100.24.3. Distribuţia apei pe platforme industriale

4100.24.4. Distribuţia apei prin reţeaua de irigaţii.

4100.24.5. Distribuţia apei prin reţeaua altor unităţi.

4100.24.6. Transportul apei prin conducte şi canale.

4100.4.1. Asigurarea folosirii potenţialului de turism şi agrement al râurilor, lacurilor naturale, lacurilor de acumulare amenajate, al Dunării şi mării teritoriale.

4100.4.2. Asigurarea folosirii potenţialului piscicol al râurilor, lacurilor naturale, lacurilor de acumulare amenajate, al Dunării şi mării teritoriale.

4100.5. Apărarea împotriva inundaţiilor prin lucrări de gospodărire a apelor.

4100.6. Suplimentarea debitelor.

4100.7. Pomparea apelor în vederea protecţiei lacurilor terapeutice, precum şi din incinte îndiguite.

4100.8. Activităţi conexe legate de valorificarea potenţialelor apelor şi a patrimoniului.

4100.9. Alte servicii privind prelucrarea şi utilizarea apei, cu potenţialele ei.

ANEXA Nr. 5

MECANISMUL ECONOMIC SPECIFIC

în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor

Art. 1. - (1) Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi, ca parte a modului de finanţare pe principii economice a Administraţiei Naţionale "Apele Române", în scopul funcţionării în siguranţă a Sistemului naţional de gospodărire a apelor.

(2) Apa brută constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de folosire de către utilizatori, care plătesc contravaloarea serviciilor prestate de Administraţia Naţională "Apele Române".

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) utilizatorii care folosesc apa brută în condiţiile prevăzute la art. 81 alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996.

Art. 2. - (1) Administraţia Naţională "Apele Române" aplică sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi pentru serviciile specifice şi comune de gospodărire a apelor.

(2) Sistemul de plăţi, conform reglementărilor legale în vigoare, se bazează pe regula "beneficiarul plăteşte", în funcţie de serviciile de gospodărire a apelor prestate de Administraţia Naţională "Apele Române".

(3) Administraţia Naţională "Apele Române" este singura în drept să aplice sistemul de plăţi pentru serviciile specifice de gospodărire a apelor tuturor utilizatorilor, indiferent de deţinătorul cu orice titlu al amenajării, precum şi din sursele subterane, cu excepţia apelor geotermale.

(4) Tarifele pentru serviciile specifice de gospodărire a apelor, prevăzute în anexa nr. 6 la prezenta ordonanţă de urgenţă, sunt diferenţiate pe categorii de surse, ca urmare a condiţiilor diferite de asigurare a apei, şi pe utilizatori, pentru stimularea economică a utilizării durabile a apelor.

(5) Tarifele pentru serviciile specifice de gospodărire a apelor pentru ameliorarea şi monitorizarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor din apele uzate evacuate şi de protecţie a calităţii resurselor de apă sunt cele stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 15 iunie 2000.

(6) Tarifele prevăzute la alin. (4) şi (5) se aplică tuturor beneficiarilor serviciilor specifice de gospodărire a apelor şi se ajustează periodic conform legislaţiei în vigoare, cu avizul Oficiului Concurenţei.

Art. 3. - (1) Prestarea de către Administraţia Naţională "Apele Române" a serviciilor de asigurare a apei brute în sursă şi a celorlalte servicii specifice şi comune de gospodărire a apelor, prevăzute în anexa nr. 4 la prezenta ordonanţă de urgenţă, se face pe bază de contracte economice încheiate cu utilizatorii.

(2) Administraţia Naţională "Apele Române" contractează serviciile specifice de gospodărire a apelor în limitele prevederilor din actul de autorizare a folosinţei din punct de vedere al gospodăririi apelor.

(3) Autorizaţia de gospodărire a apelor atestă că agentul economic are capacitatea să efectueze activităţi de producţie, servicii care nu periclitează calitatea apelor în sursă, dar nu dă dreptul de folosire a serviciilor de gospodărire prestate de Administraţia Naţională "Apele Române", fără contract economic încheiat cu aceasta.

(4) Calitatea apei brute asigurată în sursă este cea existentă la momentul preluării de către utilizator.

(5) Divergenţele apărute la încheierea contractelor între direcţiile bazinale şi unităţile subordonate Administraţiei Naţionale "Apele Române" şi agenţii economici, în calitate de beneficiar, vor fi negociate ca etapă finală a concilierii, la nivelul central al Administraţiei Naţionale "Apele Române".

Art. 4. - Pentru serviciile comune de gospodărire a apelor prezentate în anexa nr. 4 lit. B la prezenta ordonanţă de urgenţă, tarifele se stabilesc de direcţiile bazinale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 5. - (1) Administraţia Naţională "Apele Române", în relaţiile cu utilizatorii serviciilor de gospodărire a apelor, poate aplica acestora bonificaţii şi penalităţi, după caz.

(2) Utilizatorilor de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apelor, evacuând o dată cu apele uzate epurate substanţe impurificatoare în concentraţii mai mici decât cele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor, li se acordă, potrivit legii, bonificaţii. Bonificaţiile se acordă în procent de până la 10% din valoarea anuală a serviciilor specifice de gospodărire a apelor decontate, pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului.

(3) Administraţia Naţională "Apele Române" este singura în drept să constate cazurile în care se acordă bonificaţii sau să aplice penalităţi.

(4) Pentru depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate, înscrise în contractele de furnizare a serviciilor specifice, utilizatorii sunt penalizaţi în cuantumul prevăzut în anexa nr. 7 la prezenta ordonanţă de urgenţă. Penalităţile se pot actualiza prin hotărâre a Guvernului.

(5) Constatarea abaterilor prevăzute la alin. (4) se face prin proces-verbal încheiat de personalul direcţiilor bazinale ale Administraţiei Naţionale "Apele Române", împuternicit în acest scop.

(6) Decizia şi procesul-verbal de constatare se comunică unităţii penalizate, prin poştă, cu confirmare de primire, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data emiterii acesteia. Împotriva procesului-verbal de constatare şi de stabilire a penalităţilor unitatea în cauză poate face plângere, în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea comunicării, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită abaterea. Hotărârea prin care se rezolvă plângerea este definitivă. Procesul-verbal de stabilire a penalităţilor, neatacat în justiţie în termenul stabilit, constituie titlu executoriu în înţelesul art. 372 lit. b) din Codul de procedură civilă.

(7) Penalităţile aplicate pentru abaterile prevăzute în anexa nr. 7 la prezenta ordonanţă de urgenţă se fac venit la Fondul apelor.

Art. 6. - (1) Unităţile de gospodărie comunală care au în administrare reţelele de alimentare cu apă a populaţiei şi de canalizare a localităţilor pot aplica penalităţile prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 472/2000 privind unele măsuri de protecţie a calităţii resurselor de apă, cu ajustările ulterioare, prin personalul împuternicit în acest scop.

(2) Penalităţile încasate de unităţile de gospodărie comunală se fac venit al acestora şi se folosesc pentru modernizarea instalaţiilor şi retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate, conform legislaţiei în vigoare.

ANEXA Nr. 6)

TARIFELE

pentru serviciile specifice de gospodărire a apelor

--------------------------------------------------------------------------------------------------

Cod CPSA DENUMIREA SERVICIULUI U.M. Tarif*) (Lei/U.M.)

--------------------------------------------------------------------------------------------------

4100.12 SERVICIUL DE ASIGURARE A APEI BRUTE PE CATEGORII DE SURSE ŞI UTILIZATORI

4100.12.1 RÂURI INTERIOARE, LACURI NATURALE ŞI LACURI DE ACUMULARE AMENAJATE DIN ADMINISTRAREA ALTOR AGENŢI ECONOMICI

4100.12.1.1 Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală), instituţii publice, unităţi de cult, agrozootehnici de tip industrial, producători de energie electrică şi termică prin termocentrale şi alţii mc 238,00

4100.12.1.2 Agenţi economici producători de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată mc 1,00

4100.12.1.3 Irigaţii, piscicultură mc 18,00

4100.12.2 DUNĂRE

4100.12.2.1 Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală), instituţii publice, unităţi de cult, agrozootehnici de tip industrial, producători de energie electrică şi termică prin termocentrale, producători de energie nuclearo electrică şi alţii mc 28,00

4100.12.2.2 Agenţi economici producători de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată mc 1,00

4100.12.2.4 Irigaţii, piscicultură mc 18,00

4100.12.3 SUBTERAN

4100.12.3.1 Agenţi economici (inclusiv servicii de gospodărie comunală pentru industrie) exclusiv cei care folosesc apă în scop potabil mc 264,00

4100.12.3.2 Agenţi economici, de gospodărire comunală pentru populaţie, instituţii publice, unităţi de cult şi alţii care folosesc apă în scop potabil. mc 123,00

4100.12.3.3 Irigaţii, piscicultură mc 18,00

4100.12.3.4 Agenţi economici agrozootehnici mc 156,00

4100.12.4 LACURI DE ACUMULARE AMENAJATE DIN ADMINISTRAREA UNITĂŢILOR

DE GOSPODĂRIRE A APELOR

4100.12.4.1 Agenţi economici, industriali, de construcţii montaj, de transporturi, gospodărie comunală (pentru populaţie, industrie, etc), instituţii publice, unităţi de cult, producători de energie electrică şi termică prin termocentrale mc 240,00

4100.12.4.2 Agenţi economici producători de energie electrică prin hidrocentrale, indiferent de puterea instalată mc 1,30

4100.12.4.3 Irigaţii, piscicultură mc 18,00

4100.21.1 SERVICIUL PENTRU CĂDEREA MEDIE ASIGURATĂ PRIN BARAJELE

LACURILOR DE ACUMULARE DIN ADMINISTRAREA "APELOR ROMÂNE"

4100.21.1.1 Căderea medie asigurată la hidrocentrale cu putere instalată mcad/ 1.300.055,00

mai mică de 4MW lună

4100.21.1.2 Căderea medie asigurată la hidrocentrale cu putere instalată mcad/ 1.747.510,00

cuprinsă între 4MW şi 8 MW lună

4100.21.1.3 Căderea medie asigurată la hidrocentrale cu putere instalată mcad/ 2.154.114,00

mai mare de 8MW lună

4.100.21.2. SERVICIILE SPECIFICE DE GOSPODĂRIRE A APELOR PENTRU

AMELIORAREA CANTITATIVĂ ŞI CALITATIVĂ A POLUANŢILOR DIN

APELE UZATE EVACUATE ŞI DE PROTECŢIE A CALITĂŢII RESURSELOR DE APĂ

a) INDICATORI CHIMICI GENERALI

- Materii totale în suspensie (MTS) Kg 53,00

- Cloruri (Cl-), sulfaţi (SO42-) Kg 217,00

- Sodiu (Na+), potasiu (K+), calciu (Ca2+), magneziu (Mg2+) Kg 217,00

- Azotaţi (NO3-) Kg 217.00

- Amoniu (NH4+), azot (N(total)), azotiţi (NO2-) Kg 870,00

- Consum biochimic de oxigen (CBO5) Kg 217,00

- Consum chimic de oxigen (CCOMn) (metoda de permanganat de potasiu) Kg 217,00

- Consum chimic de oxigen (CCOCr) (metoda cu bicromat de potasiu) Kg 217,00

- Fosfaţi (PO43-) Kg 43,00

- Fosfor (P) Kg 870,00

- Mangan (Mn2+) Kg 2.175,00

- Aluminiu (Al3+), fier total ionic (Fe2+, Fe3+) Kg 2.610,00

- Substanţe extractibile cu eter de petrol, produse petroliere Kg 1.631,00

- Detergenţi sintetici anionactivi, biodegradabili Kg 870,00

- Reziduu filtrabil uscat la 1050C kg 217,00

b) INDICATORI CHIMICI SPECIFICI

- Sulfiţi (SO32-), fluoruri (F-), fenoli antrenabili cu vapori de apă (C6H5OH) Kg 870,00

- Nichel (Ni2+), crom (Cr3+) Kg 54.389,00

- Amoniac (NH3) Kg 54.389,00

- Bariu (Ba2+), zinc (Zn2+), cobalt (Co2+) Kg 2.610,00

- Sulfuri (S2-), hidrogen sulfurat (H2S) Kg 2.719,00

c) INDICATORI CHIMICI TOXICI ŞI FOARTE TOXICI

- Arsen (As) Kg 169.167,00

- Cianuri (CN-) Kg 169.167,00

- Mercur (Hg2+), cadmiu (Cd2+) Kg 217.556,00

- Plumb (Pb2+), argint (Ag+), crom (Cr6+), cupru (Cu2+), molibden (Mo2+) Kg 54.389,00

d) INDICATORI BACTERIOLOGICI

- Bacterii coliforme totale 10⁶ bacterii/ 100 cm3 18,00

- Bacterii coliforme fecale 10⁴ bacterii/ 100 cm3 315,00

- Streptococi fecali 5x10³ bacterii/ 100 cm3 810,00

e) INDICATORI FIZICI

- Temperatura m3x0C**) 2,00

4100.22 SERVICIUL DE ASIGURARE A GOSPODĂRIRII NISIPURILOR ŞI PIETRIŞURILOR DIN ALBIILE MINORE ALE CURSURILOR DE APĂ, MALURILOR ŞI CUVETELOR LACURILOR DE ACUMULARE

4100.22.1 SERVICIUL DE ASIGURARE A GOSPODĂRIRII NISIPURILOR ŞI PIETRIŞURILOR DIN ALBIILE MINORE ALE CURSURILOR DE APĂ, MALURILOR ŞI CUVETELOR LACURILOR DE ACUMULARE AMENAJATE mc 25.000,00

4100.22.2. SERVICIUL DE ASIGURARE A GOSPODĂRIRII NISIPURILOR ŞI mc 14.000,00

PIETRIŞURILOR DIN ALBIA MINORĂ A FLUVIULUI DUNĂREA

--------------------------------------------------------------------------------------------------

*) Tarifele nu conţin TVA

**) Diferenţa de temperatură dintre evacuare şi prelevare

ANEXA Nr. 71)

___________

1) Anexa nr. 7 este reprodusă în facsimil.

PENALITĂŢI

pentru abateri de la normele privind concentraţiile maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate

--------------------------------------------------------------------------------

UM Nivelul penalităţilor lei/UM

--------------------------------------------------------------------------------

1. Depăşirea concentraţiilor maxime admise ale poluanţilor din apele uzate evacuate

a. INDICATORI CHIMICI GENERALI

- Materii totale în suspensie (MTS) Kg 100

- Cloruri (Cl-), sulfaţi (SO42-) Kg 350

- Sodiu (Na+), potasiu (K+), calciu Kg 350

(Ca2+), magneziu (Mg2+)

- Azotaţi (NO3-) Kg 400

- Amoniu (NH4+), azot (N(total)), Kg 30.000

azotiţi (NO2-)

- Consum biochimic de oxigen (CB05) Kg 800

- Consum chimic de oxigen (CCOMn) Kg 1.800

(metoda cu permanganat de potasiu)

- Consum chimic de oxigen (CCOCr) Kg 5.000

(metoda cu bricromat de potasiu)

- Fosfaţi (PO43-) Kg 8.000

- Fosfor total (P) Kg 30.000

- Mangan (Mn2+) Kg 9.000

- Aluminiu (Al3+), fier total Kg 9.000

ionic (Fe2+, Fe3+)

- Substanţe extractibile cu eter de Kg 10.000

petrol, produse petroliere

- Detergenţi sintetici anionactivi, Kg 15.000

biodegradabili

- Reziduu filtrabil uscat la 1050 C Kg 350

b. INDICATORI CHIMICI SPECIFICI

- Sulfiţi (SO32-), fluoruri (F-), Kg 30.000

fenoli antrenabili cu vapori de apă

(C6H5OH)

- Nichel (Ni2+), crom (Cr3+) Kg 150.000

- Amoniac (NH3) Kg 150.000

- Bariu (Ba2+), zinc (Zn2+), cobalt Kg 9.000

(Co2+)

- Sulfuri (S2-), hidrogen sulfurat Kg 80.000

(H2S)

c. INDICATORI CHIMICI TOXICI ŞI FOARTE TOXICI

- Arsen (As) Kg 1.000.000

- Cianuri (CN-) Kg 1.000.000

- Mercur (Hg2+), cadmiu (Cd2+) Kg 1.000.000

- Plumb (Pb2+), argint (Ag+), crom

(Cr6+), cupru (Cu2+), molibden Kg 150.000

(Mo2+)

- Clor rezidual liber (Cl2) Kg 50.000

- Substanţe cancerigene Kg 6.000.000

(benzpirenul şi compuşii lui, nitroderivaţi)

- Hidrocarburi policiclice aromatice Kg 4.000.000

HPA

- Pesticide - erbicide, triazine, Kg 1.000.000

triazinone, toluidine

- Pesticide - insecticide Kg 2.000.000

organoclorurate

- Pesticide - insecticide: Kg 4.000.000

organofosforice, organometalice

d. INDICATORI BACTERIOLOGICI

- Bacterii coliforme totale 106 1.000.000

bacterii/

100 cm3

- Bacterii coliforme fecale 104 2.000.000

bacterii/

100 cm3

- Streptococi fecali 5x103 5.000.000

bacterii/

100 cm3

- Salmonela nr./100 cm3 10.000.000

e. INDICATORI FIZICI

- Temperatură m3x0C*) 10

- pH (concentraţia ionilor de m3x unităţi 5

hidrogen) PH

--------------------------------------------------------------------------------

*) Diferenţa de temperatură dintre evacuare şi prelevare

Notă:

Determinarea cantităţilor de poluanţi evacuate şi constatate la depăşirea valorii medii zilnice se va realiza pentru toţi poluanţii (fizici, chimici şi bacteriologici) prevăzuţi în contract, în conformitate cu instrucţiunile prevăzute în metodologia în vigoare.

Depăşirea cantităţilor de poluanţi înscrişi în contract atrage penalizarea, indiferent de valoarea debitului evacuat. Cantitatea de poluanţi evacuată, pentru care se aplică penalităţi, reprezintă produsul dintre diferenţa de concentraţie cu care se depăşeşte limita aprobată a poluanţilor şi volumul evacuat.

Penalităţile se aplică pentru depăşirea fiecărui tip de poluant.

Pentru evacuarea în soluri permeabile sau în depresiuni cu scurgere naturală a poluanţilor din apele uzate penalităţile se majorează cu 200%.

ANEXA Nr. 8

DEFINIŢII

1. Gospodărirea apelor - activităţile care, printr-un ansamblu de mijloace tehnice şi măsuri legislative, economice şi administrative, conduc la cunoaşterea, utilizarea, valorificarea raţională, menţinerea sau îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale şi economice, la protecţia împotriva epuizării şi poluării acestor resurse, precum şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive ale apelor.

2. Resurse de apă - apele de suprafaţă alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălţi, apele maritime interioare şi marea teritorială, precum şi apele subterane, în totalitatea lor.

3. Ape de suprafaţă - ape interioare şi, respectiv, marine, stătătoare şi curgătoare, ale căror suprafeţe sunt în contact direct cu atmosfera.

4. Ape subterane - apele aflate sub suprafaţa terenului în zona de saturaţie şi în contact direct cu solul sau cu subsolul.

5. Ape interioare - toate apele aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară extinderea apelor teritoriale.

6. Râu - masa de apă care curge în cea mai mare parte la suprafaţă în lungul unei albii.

7. Lac - masă de apă stătătoare care ocupă o concavitate a scoarţei pământului.

8. Bazin hidrografic - unitate fizico-geografică ce înglobează reţeaua hidrografică până la cumpăna apelor.

9. Starea bună a apelor - acea stare pe care o ating corpurile de apă de suprafaţă atunci când parametrii ecologici şi chimici ai apei au valori corespunzătoare regimului natural de scurgere, cu impact antropic nesemnificativ.

10. Apa brută - apă captată din surse de suprafaţă sau subterane, care are calitatea sursei în momentul prelevării şi care necesită un proces de tratare conform cerinţelor calitative ale folosinţei.

11. Serviciul de asigurare a apei brute în sursă - totalitatea activităţilor de gospodărire a apelor desfăşurate pentru crearea de noi surse de apă şi de regularizare a debitelor de apă ale surselor existente, în vederea satisfacerii cerinţelor folosinţelor, corelat cu prevederile actelor de reglementare emise pentru folosirea resurselor de apă.

12. Serviciul specific de gospodărire a apelor pentru ameliorarea şi monitorizarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor din apele uzate evacuate şi de protecţie a calităţii acestora - totalitatea activităţilor desfăşurate pentru cunoaşterea stării şi evoluţiei cantitative şi calitative a apelor.

13. Serviciul de cădere medie asigurat prin baraje - totalitatea activităţilor de gospodărire a apelor desfăşurate pentru regularizarea debitelor cursului de apă într-o anumită secţiune în vederea asigurării folosinţei energetice.

14. Serviciul de asigurare a nisipurilor şi pietrişurilor - totalitatea activităţilor de gospodărire a apelor desfăşurate pentru asigurarea unei scurgeri normale a apelor de suprafaţă, pentru regularizarea debitelor solide şi crearea de depozite de nisipuri şi pietrişuri în condiţiile menţinerii stabilităţii albiilor şi malurilor cursurilor de apă.

15. Plan de gospodărire a apelor pe bazin hidrografic - instrument de planificare şi aplicare a măsurilor de asigurare a protecţiei şi utilizării durabile a apei în cadrul unui bazin hidrografic.

16. Schema-cadru de amenajare şi gospodărire a apelor - documentaţie de gospodărire a apelor care prezintă modelul

sistemului de gospodărire a apelor, cuprinzând reţeaua hidrografică, lucrările de gospodărire a apelor şi prelevările-evacuările aferente folosinţelor, analizate în diferite scenarii şi etape de dezvoltare economico-socială a spaţiului hidrografic respectiv, precum şi modul de protecţie, de menţinere sau de îmbunătăţire a calităţii apelor.

17. Fondul naţional de date de gospodărire a apelor - totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodărire cantitativă şi calitativă a apelor.

18. Sistem naţional de gospodărire a apelor - ansamblul activităţilor şi lucrărilor care asigură administrarea domeniului public de interes naţional al apelor şi gestiunea durabilă, cantitativă şi calitativă a resurselor de apă.

19. Balanţa apei - alocarea resurselor de apă pentru satisfacerea cerinţelor folosinţelor de apă în situaţii hidrologice normale. 20. Folosinţe de apă - orice formă de activitate sau unitate cu caracter social ori economic, care utilizează apa dintr-o sursă de apă.

3.3 Scurtă prezentare a Direcţiei Apelor Someş-Tisa

Direcţia Apelor Someş-Tisa (DAST) este o structură teritorială a regiei autonome de interes naţional Administraţia Naţională "Apele Române" şi funcţionează conform Ordonanţei de urgenţă nr. 107 / 2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române" publicată în Monitorul Oficial nr. 691/ 20.09. 2002. Ea are caracter bazinal şi în are astfel competenţă în bazinul hidrografic Someş-Tisa pe teritoriul României, cuprinzând total sau parţial judeţele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj, Maramureş şi Satu Mare.

Sediul DAST este în Cluj-Napoca, Str. Vânătorului nr. 17, judeţul Cluj.

DAST are în subordine, ca unităţi fără personalitate juridică,:

- Sistemul de gospodărire a apelor Maramureş, cu sediul în municipiul Baia Mare, Str. Hortensiei nr. 2;

- Sistemul de gospodărire a apelor Satu Mare, cu sediul în municipiul Satu Mare, str. Mircea cel Bătrân nr. 81A;

- Sistemul de gospodărire a apelor Bistriţa-Năsăud, cu sediul în municipiul Bistriţa, str. Avram Iancu nr. 9;

- Sistemul de gospodărire a apelor Sălaj, cu sediul în municipiul Zalău, str. Corneliu Coposu nr. 91;

- Sistemul de gospodărire a apelor Cluj, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Donath nr. 157/a.

SGA Cluj se ocupă de bazinul hidrografic Someş pe teritoriul judeţului CLuj, deci în principal de Someşul MIc şi afluenţii săi de la izvoare până la Dej. DAST are în subordine 6 staţii hidrologice cu 96 de staţii hirdometrice, 89 de secţiuni satelit, 5 staţii evaporimetrice, 272 de foraje hidrogeologice, posturi pluviometrice etc.

DAST desfăşoară activitate de monitoring integrat a resurselor de apă din bazinul Someş-Tisa: al resurselor de apă, cel ambiental, cel de conformare, hidrometria de exploatare, monitoringul evenimentelor cu impact negativ asupra resurselor de apă. Monitoringul ambiental calitativ se realizează cu ajutorul a 5 laboratoare pentru analize de apă, , cuprinde

4. CHESTIUNI SPECIFICE PRIVIND CALITATEA APEI SOMEŞULUI MIC

4.1 Necesitatea studierii calităţii apei Someşului Mic încă de la izvoare

Acordarea unei atenţii sporite calităţii apei Someşului Rece şi Someşului Cald a devenit o necesitate, argumentată în continuare:

· Situaţia Someşului Rece şi Someşului Cald în trecut

Someşul Rece şi Someşul Cald au fost cunoscute în trecut pentru pitorescul zonei, intervenţia antropică foarte redusă, absenţa totală a oricărei poluări de tip industrial sau urban, organizat, un mediu foarte sănătos din care se distingea apa, considerată de calitate excepţională.

Zona era foarte greu accesibilă (numai drumuri de care, majoritatea pe culmi) iar firul văilor era aproape nemodificat antropic (pe lungi porţiuni văile fiind complet sălbatice). Majoritatea satelor erau situate pe înălţimi, sau erau de tip risipit (Smida, Giurcuţa de Jos, Giurcuţa de Sus, Poiana Horea), iar în afara lor nu existau aglomerări umane semnificative (nici staţiuni turistice, nici cel puţin cabane, tabere...). Cu excepţia exploatării lemnului, făcută cu mijloace artizanale, nu existau nici un fel de activităţi industriale, extractive sau prelucrătoare şi nici alte posibile surse de poluare. Comunităţilor rurale din zonă le era străină utilizarea oricăror produse chimice şi deversările de produse petroliere, vopsele şi solvenţi, detergenţi sau alte produse erau practic nule. De asemenea, nu existau practic reziduuri nebiodegradabile şi totul era reciclat în gospodărie, într-un foarte eficient (dar neconştientizat) model de dezvoltare durabilă. Populaţia prezenta o mobilitate redusă, navetismul era necunoscut şi turismul sau alte forme de aflux de persoane din alte regiuni erau foarte modeste. Singurele perturbări ale ecosistemelor acvatice erau cele produse de inundaţii şi, ca activitate antropică, de practicarea plutăritului, iar riscul potenţial era reprezentat în principal de existenţa fenomenelor carstice (sisteme de drenaj subteran) ce pot conduce rapid poluanţii dintr-un punct în altul, la mare distanţă, care poate fi aparent o sursă de apă subterană fără risc.

· Evoluţia în timp.

În ultimele decenii, situaţia în zona vizată s-a modificat substanţial. Transporturile au evoluat şi au modificat peisajul, dar şi viaţa socială şi economică. Pe văi s-au construit căi ferate forestiere, urmate în anii ‘60 de drumuri auto forestiere. Tractoarele forestiere pătrund în orice ungher şi a devenit un obicei ca ele să circule şi să târască buştenii prin albiile pâraielor, cu consecinţele de rigoare. Traficul auto în zonă a fost în continuă creştere şi deversările accidentale de combustibil (şi adesea voluntare în cazul uleiurilor minerale uzate) nu au fost o raritate.

Activităţi industriale. Au apărut numeroase cabane şi aşezări muncitoreşti temporare, legate de exploatările forestiere la nivel industrial. Au apărut gatere şi fabrici de cherestea. Pe lângă poluările produse, exploatările neraţionale prin tăieri “pe ras” pe suprafeţe extinse au contribuit major la producerea inundaţiilor catastrofale din anii ‘70, când au fost complet distruse numeroase locuinţe, obiective sociale şi economice în Beliş, Răcătău, Someşul Rece, Valea Ierii etc., şi mulţi locuitori au părăsit definitiv zona. Cu această ocazie, sursele de apă (fântâni, izvoare) din zonele calamitate au avut mult de suferit. Au apărut cariere şi alte exploatări (Cariera de feldspat “Corabia” de la Muntele Rece, exploatarea de turbă de la Dorna).

De la păşunatul tradiţional, cu efective reduse de animale, s-a încercat în anii ‘80 trecerea la păşunat mai intensiv, ridicându-se saivane şi aducându-se efective numeroase de vite din zone de câmpie. Lipsa oricăror măsuri şi amenajări destinate gestionării marilor cantităţi de dejecţii rezultate de la saivanele respective a dus, printre altele, la poluarea semnificativă a apelor. Într-un caz, un saivan s-a construit chiar deasupra zonei de protecţie pentru o sursă de apă potabilă, fiind necesare eforturi administrative intense pentru mutarea lui. Pătrunderea zootehniei de tip industrial a însemnat şi campanii de fertilizare a pajiştilor alpine prin împrăştierea de îngrăşăminte chimice. În mai multe cazuri, cei însărcinaţi să o facă au aruncat abandonat sacii, neprotejaţi, care au fost degradaţi de intemperii şi sutele de kilograme de îngrăşământ concentrat au fost antrenaţi în apă. Alteori, (cazurile de “La Poduri”, Avenul din Bătrâna, Tina Bogdanului) sacii cu îngrăşământ au fost aruncaţi cu zecile / sutele, în avene, doline sau cursuri de apă, raportând că şi-au îndeplinit sarcinile de serviciu. Au rezultat grave poluări ale apelor de suprafaţă, cu mortalitate piscicolă dar pentru care nu s-au făcut cercetări.

Realizarea sistemului hidroenergetic “Someşul Cald” a însemnat modificarea substanţială a bazinului superior al Someşului Mic. Au apărut acumulările Fântânele-Beliş, Tarniţa, Someşul Cald şi Gilău, precum şi lacuri mai mici şi captări diverse (Bondureasa, Calul, Lindru, Şoimu, Negruţa, Dumitreasa, Someşu Rece I, Someşu Rece II, Răcătău) şi peste 25 km de tunele pentru aducţiuni subterane de apă. Consecinţele au fost reducerea pericolului de inundaţii şi constituirea unor rezerve de circa 345 x 10⁶ m³ de apă, dar şi strămutarea unor localităţi întregi (Someşul Cald, Beliş), poluarea zonei pe timpul şantierelor şi modificarea regimului hidrografic: Multe văi au devenit seci pe porţiuni însemnate. În asemenea situaţii, efectele asupra apelor subterane (şi deci asupra vegetaţiei, dar şi a fântânilor şi izvoarelor) se pot face resimţite uneori numai după decenii. Unele colonii şi organizări de şantier continuă să funcţioneze, sistemul nefiind complet finalizat: Se preconizează realizarea Centralei Hidroelectrice prin Pompaj Lăpuşteşti, la care au demarat lucrările, fiind în lucru o galerie (roca extrasă fiind deversată în lacul Tarniţa!). Alte obiective au primit destinaţii diferite, cum este fosta colonie Fântânele, devenită staţiune turistică, şi fosta colonie Mărişel, viitoare staţiune. Pe lacuri se navighează cu diverse ambarcaţiuni, inclusiv cu motor, fapt ce a stârnit numeroase controverse prin poluările produse. De asemenea, scăldatul neorganizat şi sporturile nautice au luat o mare amploare, în principal pe lacul Tarniţa.

· Evoluţii recente.

În ultimii 10 ani, activitatea şi impactul antropic în zonă au luat o amploare deosebită. În primul rând este vorba de înmulţirea explozivă a caselor de vacanţă, ridicate cu sutele, de regulă fără autorizaţie şi cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniul construcţiilor, sanitar şi de gospodărirea apelor, formând surse multiple (în special potenţiale) de poluare a apei cu reziduuri menajere şi fecaloide, dar adesea captând direct respectiva apă de suprafaţă pe post de apă potabilă, în ideea că este “apă de munte” şi deci “curată”. Zonele cele mai vizate de construirea de case de vacanţă au fost, pe Someşul Rece, porţiunea între satul omonim şi Răcătău, iar pe Someşul Cald malurile lacului Someşul Cald, Tarniţa (plajele I şi II), zona Roşeşti - Ruseşti şi zona Giurcuţa de Sus - Smida.

De asemenea, tăierile ilegale de pădure, de o amploare deosebită în zonă, au avut printre efecte şi deversarea sistematică a unor foarte mari cantităţi de rumeguş în ape, cu consecinţe poluante serioase prin taninii şi alte substanţe conţinute în coaja şi rumeguşul proaspăt de molid.

Dacă eventualele impurificări microbiologice, parazitologice etc. ale apelor, inclusiv de suprafaţă, în trecut vizau un grup populaţional restrâns şi constant, deci probabil în bună măsură imunizat, în ultimul timp a crescut puternic în zonă mobilitatea populaţiei, navetismul şi în special turismul. Numai regiunea Padiş de la izvoarele Someşului Cald este vizitată de peste 60000 de turişti în fiecare vară, iar malurile lacului Tarniţa atrag mii de clujeni. În cele două zone amintite (şi în multe altele), consumul apei de suprafaţă în scop potabil este foarte frecvent, iar bolile transmise hidric probabil la fel, dar aproape imposibil de urmărit epidemiologic din cauza mobilităţii subiecţilor .

Din cele expuse anterior rezultă că în trecut necesitatea supravegherii calităţii apei pe Someşul Cald şi Someşul Rece se putea susţine în baza unor principii generale, din motive de cunoaştere ştiinţifică şi de atitudine preventivă, pentru preîntâmpinarea oricărui risc. Nu existau însă elemente obiective care să indice risc semnificativ de impact sau existenţa de poluări şi consecinţe ale acestora, necesitând monitorizare şi combatere.

În prezent, creşterea masivă, calitativă şi cantitativă a activităţilor antropice în zonă, a impactului lor potenţial asupra calităţii apei şi asupra sănătăţii umane, prin numărul crescut de persoane aflate în zonă şi utilizările tot mai largi ale apei, coroborat cu nivelul redus de informare şi educaţie a publicului şi starea precară a respectării legalităţii în toate domeniile, ar fi trebuit să fi condus la o intensificare a supravegherii calităţii apei.

În afara acestor argumente legate de situaţia din zonă, pledau pentru creşterea activităţilor în domeniu şi elemente de ordin general, dintre care amintim:

- preocuparea tot mai intensă, la nivel mondial, cu privire la sursele de apă;

- aderarea României la diverse convenţii internaţionale în domeniu, ce impun monitoring intensificat;

- prevederile Art.35 pct.(1) din Legea nr. 107 / 1996 (Legea Apelor): “ Gospodărirea apelor se desfăşoară şi se bazează pe cunoaşterea ştiinţifică, complexă, cantitativă şi calitativă a resurselor de apă ale ţării, realizată printr-o activitate unitară şi permanentă de supraveghere, observaţii şi măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice şi resurselor de apă, inclusiv de prognozare a evoluţiei naturale a acestora, ca şi a evoluţiei lor sub efectele antropice, precum şi prin cercetări multidisciplinare”.

Necesitatea imperioasă a cunoaşterii calităţii apei din cele două cursuri de apă a fost teoretic recunoscută de autorităţi, în cadrul dezbaterilor din Comisia Judeţeană de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (în care autorul a fost inclus prin Decizia Consiliului Judeţean Cluj nr. 139 / 12.12.1995). În acel cadru, cu ocazia avizării unor planuri de urbanism (de exemplu PUZP Tarniţa), s-a constatat imposibilitatea adoptării unei hotărâri privind alegerea în principiu a surselor de alimentare cu apă a caselor de vacanţă şi altor obiective din zonă din cauza absenţei oricărui studiu.

4.2 Monitorizarea calităţii apei Someşului Mic

[.........]

În mod paradoxal şi în opoziţie cu multiplele argumente prezentate anterior, activitatea de cunoaştere şi control a calităţii apei pe Someşul Rece şi Someşul Cald este în stagnare şi chiar în declin. Astfel:

- În 1957 existau posturi hidrometrice pentru: Someşul Cald (la Giurcuţa), Someşul Cald (la Beliş), Beliş (la Beliş), Someşul Cald (la Someşul Cald), Someşul Rece (la Răcătău), Răcătăul (la Răcătău), Someşul Rece (la uzina electrică) şi Someşul Rece (la Someşul Rece); (4) La ora actuală majoritatea s-au desfiinţat.

- În trecut s-au efectuat analize fizico-chimice pe secţiunile Someşul Cald (la Beliş), Beliş (la Beliş), Someşul Cald (la Someşul Cald), Someşul Rece (la uzina electrică); La ora actuală se mai fac analize numai pe secţiunile Someşul Cald (la Smida) şi Someşul Rece (la Someşul Rece). Unica secţiune de control de pe Someşul Rece a fost chiar desfiinţată în 1993, Someşul Rece rămânând complet nemonitorizat. A fost totuşi reînfiinţată, dar mutată de la Uzina Electrică pe actualul amplasament, aproape de vărsarea în lacul Gilău

- În unele puncte nu se mai fac analize decât în anumite perioade ale anului (la secţiunea Smida doar din martie - mai până în octombrie - noiembrie, deşi este secţiune “de referinţă”).

- Multe analize, prevăzute în planul de recoltări, nu se efectuează sau se efectuează sporadic, din lipsă de mijloace umane, materiale şi financiare.

- În sintezele anuale întocmite de RA “Apele Române”, pentru anumiţi indicatori se menţionează în ultimii ani numai încadrarea sau depăşirea normelor admise dar nu se mai publică rezultatele analizelor (cazul indicatorilor bacteriologici) sau se comunică doar media anuală. (Cazul indicatorilor biologici).

- În ciuda prevederilor Legii Apelor, nu există o comunicare între RA “Apele Române” şi celelalte insitituţii cu preocupări în domeniul calităţii apei, nefăcându-se o sinteză, comparare, corelare şi valorificare a datelor obţinute de diversele instituţii cu referire la Someşul Cald şi Someşul Rece.

- Alterărilor calităţii apei, decelate pe Someşul Cald şi Someşul Rece (spre deosebire de cele pe cursul Someşului Mic în sectorul Cluj-Napoca, de exemplu) nu li se indică originea / cauzalitatea şi în consecinţă nu se pot stabili nici măsurile de combatere. În fapt, nici nu există informaţiile necesare stabilirii acestora şi nici resursele şi mecanismele pentru obţinerea acestor date.

Discrepanţa între necesităţile crescânde (inclusiv igienico-sanitare) de cunoaştere a calităţii apei Someşului Cald şi Someşului Rece, pe de o parte, şi activitatea de monitorizare redusă şi chiar în scădere, pe de altă parte, constituie motivaţia realizării prezentei lucrări

·  Date existente şi problemele legate de acestea

Date referitoare la calitatea apei Someşului Cald şi Someşului Rece există foarte puţine. Multe sunt nepublicate, altele publicate în rezumat sau fără indicarea exactă a locului şi datei recoltării şi a altor elemente indispensabile unei corecte interpretări, practică impusă înainte de 1989 inclusiv în publicarea datelor ştiinţifice, adesea prezentate abstract, fără legătură cu cazul concret studiat. Datele oficiale mai vechi adesea nu prezintă încredere, existând alterări voite (pentru prezentarea “cosmetizat㔠a realităţilor), înregistrări fictive (prin interpolare, pentru a masca lipsa unor date) sau chiar lipsă de date. Multe baze de date sunt incomplete sau s-au pierdut (cazul unei importante părţi a arhivei RA “Apele Române” filiala Someş, păstrată actualmente la Agenţia de Protecţia Mediului Cluj). S-au modificat în timp diverse standarde, metode de analiză, unităţi de măsură etc., dar s-au înregistrat şi situaţii când instituţii diferite au utilizat metodologii diferite, în acelaşi an, sau instituţii care nu au fost consecvente în tehnicile utilizate, adesea din motive obiective (De exemplu cazul analizelor biologice - saprobitatea). De asemenea, în mai multe cazuri există mari confuzii de ordin geografic (toponimic), făcând dificil de identificat locul de recoltare. Toate aceste elemente au îngreunat compararea şi interpretarea datelor obţinute. Accesul la informaţii se dovedeşte de asemenea dificil. Dacă în trecut problema principală era includerea multora în sfera secretului de stat sau de serviciu, în această perioadă problema principală s-a dovedit inerţia unor structuri birocratice, limitări abuzive pe motive de secret comercial, dar foarte adesea lipsa unor mecanisme şi proceduri de acces la informaţii, lipsa de timp şi personal a instituţiilor în cauză, număr limitat de exemplare sau pierderea totală a bazelor de date şi arhivelor, sau dezorganizarea sau inaccesibilitatea acestora. (Cu titlu de exemplu, o instituţie, după mutare în noul sediu, şi-a ţinut arhiva doi ani nedespachetată, în saci, iar o altă instituţie are şi acum arhiva în subsolul unei alte clădiri, într-o pivniţă neluminată, în saci neetichetaţi şi neinventariaţi). În multe situaţii, dificultatea accesului la puţina documentaţie existentă se explică prin faptul că, documentele în cauză indică sau confirmă ilegalităţi, cu posibile implicaţii disciplinare, administrative, civile şi chiar penale, dar cu privire la care nu s-au luat măsurile legale de sancţionare a celor vinovaţi. În domeniul accesului la informaţie s-a făcut simţită din plin lipsa de reglementări legale specifice. Legea Accesului la Informaţii nu este promulgată şi dispoziţiile actuale sunt doar generale şi sectoriale, în ciuda prevederilor legale privind accesul la informaţiile de mediu.

4.3 Surse de poluare

Pe parcursul Someşului Rece şi Someşului Cald se manifestă numeroşi factori poluanţi sau potenţial poluanţi, ce influenţează sau pot influenţa calitatea apei şi care explică modificările prezentate anterior.

Surse de poluare

Marea majoritate sunt surse neorganizate, frecvent accidentale, dar există câteva surse organizate de poluare a apei pe traseul celor două râuri:

Surse organizate de poluare

Sursele organizate de poluare de pe Someşul Cald sunt redate în tabelul 30, împreună cu câteva caracteristici :

Tabel nr.30 Surse organizate de poluare pe Someşul Rece şi Someşul Cald şi caracteristicile lor medii în 1985-1989 (

*)= în l / s

Evacuările de poluanţi sunt:

Tabel nr.31 Evacuări de poluanţi de către sursele organizate de pe Someşul Rece şi Someşul Cald - medii în 1985-1989, în mg / l , amonte / aval (

După 1990 nu mai sunt date accesibile respectiv nu s-au mai făcut analize.

Cu rare excepţii, funcţionarea staţiilor de epurare a fost insuficientă sau chiar nu a existat (). Sursele organizate au avut mai ales în trecut o contribuţie remarcabilă la poluarea acestor ape, dar în prezent sunt “umbrite” de sursele neorganizate.

Surse neorganizate de poluare

Tabel nr.32 Surse mai importante (certe sau potenţiale) neorganizate de poluare pe Someşul Cald (cursul principal)

Notă: lista cuprinde principalele obiective / surse cu principalele categorii de poluări posibile. Nu au fost trecute cele difuze sau care pot surveni oriunde pe râu.

Tabel nr.33 Surse mai importante (certe sau potenţiale) neorganizate de poluare pe Someşul Rece (cursul principal)

Notă: lista cuprinde principalele obiective / surse cu principalele categorii de poluări posibile. Nu au fost trecute cele difuze sau care pot surveni oriunde pe râu.

Din posibilele surse de poluare menţionate în tabelele nr.32-33, cea mai mare parte au apărut în ultimii ani:

- sute de case de vacanţă cu elementele aferente având uneori alimentare cu apă dar nu şi canalizare;

- exploatările neraţionale de pădure şi industria forestieră semiartizanală, cu zeci de gatere şi deversarea unor cantităţi enorme de rumeguş în apă sau depozitarea lui pe malul râurilor.

Majoritatea acestor surse nu sunt în (deplină) legalitate, multe nu figurează deloc în evidenţele oficiale şi sunt puţin sau deloc supravegheate din punct de vedere sanitar, urbanistic şi al ocrotirii mediului etc.

De exemplu, “Regulamentul General privind executarea de construcţii şi desfăşurarea unor activităţi în zonele naturale protejate de interes judeţean” (Aprobat prin Decizia nr. 67 / 26.05.1995 a Consiliului Judeţean Cluj) interzice navigaţia cu motor pe lacurile Tarniţa şi Someşul Cald. Totuşi, bărcile cu motor şi scuterele sunt masiv utilizate şi apar frecvente impurificări ale apei cu combustibil şi lubrefianţi.

Poluări indirecte şi alte aspecte ce afectează calitatea apei.

Nelăsarea de către RENEL a debitului de servitute aval de captările Bondureasa, Calul, Şoimul, Lindul, Dumitreasa, Negruţa, Someşul Rece, Răcătău, Fântânele, pe lângă afectarea peisajului, microclimatului, a apei freatice şi a biotopului acvatic, determină şi posibilitatea unor poluări puternice: Lacurile sunt o atracţie turistică. De pe baraj se aruncă diverse reziduuri, ce se strâng în grămezi în albia seacă. Localnicii şi alte persoane folosesc albia seacă drept loc de depozitare a diverselor reziduuri. În unele zone din albie persistă ochiuri de apă, loc ideal de dezvoltare a diverşilor germeni. Toate aceste elemente poluante sunt antrenate de apă brusc, la prima viitură, echivalând cu deversarea simltană în apă a conţinutului a numeroase gunoiere.

Construirea ilegală de case de vacanţă şi latrine în zona inundabilă a determinat în trecut (şi mai poate determina) o nedorit㠓vidanjare” a acestora pe cale naturală. Asemenea fenomene au avut loc în ultimii 3 ani în fiecare primăvară sau început de vară, pe Someşul Rece amonte şi aval de cabana omonimă, precum şi în zona Ruseşti. Zecile de case de vacanţă afectate (construite ilegal, în zone inundabile) au fost uneori complet distruse, alteori avariate în proporţii variabile. Dar distrugerea latrinelor şi antrenarea în Someşuri a unor mari cantităţi de reziduuri fecaloide în caz de viituri a fost aproape constantă, echivalând cu deversarea simultană a conţinutului mai multor cisterne vidanjoare în apa râului.

Uneori, oamenii potenţează singuri riscurile generate de poluarea apei. Astfel, la plaja II de la lacul Tarniţa, o serie de cabane se aprovizionează cu apă direct din lac, printr-un hidrofor nelegal. La mică distanţă de priza improvizată se află fosa septică (neetanşă) a unui sistem ilegal de canalizare.

5. REZULTATE DE ANALIZĂ A CALITĂŢII APEI

CN APELE ROMANE - SINTEZA CALITATE APA SOMES 1999

SOMESU RECE AMONTE SAT cod 2130

CN APELE ROMANE - SINTEZA CALITATE APA SOMES 1999

SMIDA

CN APELE ROMANE - SINTEZA CALITATE APA SOMES 1999

APAHIDA

CN APELE ROMANE - SINTEZA CALITATE APA SOMES 2000

APAHIDA

CN APELE ROMANE - SINTEZA CALITATE APA SOMES 2000

SOMESU RECE amonte sat

CN APELE ROMANE - SINTEZA CALITATE APA SOMES 2000

SMIDA

CN APELE ROMANE - SINTEZA CALITATE APA SOMES 2000

CLUJ-NAPOCA