ECOAQUA XXI
promovarea calitatii apelor Somesului Mic, Crisului Repede si Crisului Negru prin întarirea parteneriatelor de mediu
ORGANIZATORI: Clubul Ecologic "TRANSILVANIA" (CET) (titular de proiect), în colaborare cu Fundatia ECOTOP si Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN), sub egida CRSE "Muntii Apuseni". Detalii în ANEXE
COLABORATORI: CN Apele Române – Directia Apelor Somes Tisa; Directia Apelor Crisuri; APM Bihor si APM Cluj
EXPUNERE DE MOTIVE
Calitatea apei râurilor Somesul Mic, Crisul Negru si Crisul Repede ridica numeroase probleme. Ele izvorasc din viitorul Parc National Muntii Apuseni, trec prin mari orase si sunt transfrontaliere. Sursele de poluare se înmultesc continuu în ultimul deceniu, îsi schimba caracterul si afecteaza grav zonele care în trecut erau practic nepoluate, cum sunt cele de munte.
Supravegherea calitatii apei celor trei râuri de catre institutiile abilitate este insuficienta, sub necesitati si standarde. Aspectul mai grav este ca, în discordanta cu agravarea problemelor, autoritatile nu fac fata si monitorizarea nu creste, ci se reduce.
Colaborarea între diversele institutii abilitate este redusa iar comunitatile locale, poluatorii, utilizatorii de apa si ONG-urile nu sunt aproape deloc implicate si protectia apei nu ocupa locul meritat în planurile proprii sau locale de dezvoltare.
Accesul la informatiile de calitatea apei si participarea publica la luarea deciziilor de mediu este înca la un nivel foarte redus.
Nivelul de informare a populatiei, mass-mediei, dar si a majoritatii autoritatilor locale si altor structuri este foare redus cu privire la problemele de calitatea apei, prevenirea si combaterea poluarii.
În zona sunt active ONG-uri cu mare experienta, care pot initia procesele necesare care sa reabiliteze actuala situatie. Ele au de mult timp o buna colaborare între ele si cu alte ONG-uri, cu autoritatile de mediu de toate nivelele si au experienta în derularea de proiecte ample pe teme de ape si rezultate recunoscute inclusiv pe plan administrativ si stiintific.
Autoritatile de resort singure nu fac fata problemelor si faptul ca în ultima perioada se declara si se manifesta deschise pentru parteneriate si colaborari, face ca momentul sa fie oportun pentru începerea unei campanii de amploare, îndelung pregatite de ONG-uri, de promovare a calitatii apelor celor trei râuri prin intermediul parteneriatelor de mediu.
Detalii se gasesc în ANEXA.
SCOP: Promovarea calitatii apei râurilor Somesul Mic, Crisul Repede si Crisul Negru si afluentilor lor prin întarirea cunoasterii si gestionarii durabile si dezvoltarea parteneriatelor de mediu.
OBIECTIVE:
Întarirea monitoringului privind calitatea apei si poluarile
Îmbunatatirea informarii comunitatilor si institutiilor privind calitatea apei râurilor vizate
Întarirea capacitatii ONG-urilor din regiune de a se implica în problemele de mediu
Obiectivele sunt detaliate în ANEXA
ZONA VIZATA: Bazinele hidrografice ale Somesului Mic (de la izvoare la Dej, cu unii afluenti importanti), Crisului Repede (de la izvoare la Oradea inclusiv niste afluenti) si Crisului Negru (de la izvoare la Beius, cu o serie de afluenti) vezi ANEXA.
GRUP-TINTA: Grupurile-tinta carora li se vor adresa activitatile din cadrul proiectului sunt: autoritatile administratiei publice de nivel local si judetean, comunitatile locale si alte institutii si organizatii din zona vizata: Detalii în ANEXA.
REZULTATE SCONTATE:
1. Obtinerea unui tablou real, complet si continu "la zi" asupra calitatii apei celor trei râuri si a factorilor care o pericliteaza.
2. Cresterea nivelului public de informare cu privire la ape si adoptarea unei atitudini mai ecologice în domeniu.
3 Realizarea unor parteneriate durabile între ONG-uri, autoritati si utilizatori de apa si punerea în aplicare a legislatiei.
4. Cresterea cantitativa si calitativa a miscarii ONG de mediu în zona vizata.
5. Începutul real al participarii publice la luarea deciziilor de mediu în bazinul celor trei râuri;
6. Demararea unui parteneriat transfrontalier între ONG-uri din România, Ungaria si Yugoslavia.
7. Crearea unui ansamblu integrat de planuri de management de ape si interventii, care sa integreze eforturile tuturor.
8. Reducerea surselor neorganizate de poluare pe cele trei râuri si cresterea gradului de aplicare a legii.
9. Cresterea fortei si prestigiului ONG-urilor de mediu din zona.
EVALUAREA REZULTATELOR: Distribuire de chestionare catre beneficiari; analize directe tip audit din partea unui expert extern; vizualizarea rezultatelor concrete materializate pe teren; analiza reflectarii în mass-media; studiul materialelor tiparite si foto-video produse; analiza cantitativa si calitativa a parteneriatelor fondate; testarea celor instruiti; alte metode.
ANEXA la CAP. "EXPUNERE DE MOTIVE"
DETALIERI LA EXPUNEREA DE MOTIVE
Zona vizata este în principal montana, formând cea mai mare parte a nordului Muntilor Apuseni, cu multe zone declarate ca protejate respectiv urmând a se încadra în viitorul Parc National "Muntii Apuseni". Comunitatile locale vizate din aceasta zona prezinta urmatoarele probleme majore:
exploatarea irationala si nelimitata a padurilor, în special a celor din zona alpina, de izvoare, cu toate urmarile aferente: alunecari de teren, eroziunea accentuata a solului, viituri, inundatii etc.
lipsa infrastructurii privind alimentarea cu apa potabila si tratarea apelor uzate menajere si gospodaresti, cu efecte negative asupra calitatii apelor chiar din zona de obârsie
lipsa unui sistem de tratare a deseurilor, în contextul schimbarii radicale a structurii deseurilor si pastrarii obieciurilor vechi de a arunca resturile la marginea gradinilor/satului sau pe malul apei, cu impact asupra calitatii solului si a apelor
cresterea alarmanta a numarului gaterelor si a cantitatii de rumegus depozitat haotic, cu impact asupra solului, apei si a peisajului
lipsa unei viziuni comunitare clare, a unei strategii locale de dezvoltare comunitara cu un plan de actiune coerent si participativ, cu efecte negative asupra sansei de integrare a comunitatilor în tendintele europene de dezvoltare
lipsa patrunderii informatiilor la nivelul comunelor, întârzierea acestora, lipsa transparentei informatiilor
lipsa sau ineficienta unor structuri participative locale formalizate
ANEXA la CAP. " OBIECTIVE"
OBIECTIVELE PROIECTULUI - PREZENTARE DETALIATA
1. ÎNTARIREA MONITORINGULUI PRIVIND CALITATEA APEI SI POLUARILE
1.1 Centralizarea datelor existente si a celor curente privind calitatea apei si sursele de poluare
1.2 Perfectionarea sistemului de gestionare integrata (colectare, sinteza, analiza si distribuire) a datelor privind calitatea apei.
1.3 Realizarea unei imagini actuale, corecte si complete asupra calitatii apei râurilor vizate.
2. ÎMBUNATATIREA INFORMARII COMUNITATILOR SI INSTITUTIILOR PRIVIND CALITATEA APEI RÂURILOR VIZATE
2.1 Informarea cetatenilor, autoritatilor, agentilor economici si mass-mediei asupra starii calitatii apei râurilor vizate, cauzelor si consecintelor problemelor existente.
2.2 Informarea nespecialistilor (media, ONG-uri, autoritati comunale etc.) asupra semnificatiei si modului de interpretare a informatiilor de mediu legate de calitatea apei
2.3 Educatia ecologica a utilizatorilor de apa prin informarea si formarea cu privire la posibilitatile de contributie individuala cotidiana la reducerea cantitativa si calitativa a deversarilor de ape uzate.
2.4 Informarea cetatenilor, autoritatilor, agentilor economici cu privire la managementul prevenirii si înlaturarii poluarilor accidentale a apelor
3. DEZVOLTAREA PARTENERIATELOR SI PARTICIPARII PUBLICE PE PROBLEME DE CALITATEA APEI ÎN BAZINELE CELOR 3 RÂURI
3.1 Crearea unor structuri de cooperare ( tip grup de lucru sau retea,la diverse nivele ) între factorii implicati în studierea calitatii si gospodarirea apei, prevenirea si înlaturarea poluarilor si altor evenimente nedorite
3.2 Sprijinirea crearii si dezvoltarii structurilor specifice institutionalizate de parteneriat pe probleme de mediu si dezvoltare durabila, cu accent pe cele de apa (Comitete de bazin, Asociatii ale utilizatorilor de apa etc.)
3.3 Sprijinirea crearii si dezvoltarii de ONG-uri de mediu în orasele mici, cu asociativitate redusa, din bazinul celor trei râuri vizate, si integrarea lor în structuri intra/intersectoriale de cooperare;
3.4 Cresterea participarii publice la luarea deciziilor de mediu legate de apa celor trei râuri
3.5 Contactarea de ONG-uri si structuri parteneriale omologe din Ungaria si Yugoslavia si pregatirea premiselor pentru instituirea unei cooperari transfrontaliere intensificate în domeniu
4. ÎMBUNATATIREA CALITATII APEI CELOR TREI RÂURI PRIN ÎMBUNATATIREA PLANURLOR DE MANAGEMENT IN PARTENERIAT A APELOR SI ACTIUNI PRACTICE DE PREVENIRE SI ÎNLATURARE A EFECTELOR POLUARILOR
4.1 Instituirea / perfectionarea si coroborarea planurilor si mecanismelor de management si interventii pe probleme de calitatea apei la nivelul autoritatilor locale si altor institutii, cu accent pe colaborare si coordonarea actiunilor.
4.2 Depistarea si investigarea surselor (existente sau potentiale) neorganizate de poluare pe cele trei râuri, cu implicrea ONG-urilor;
4.3 Diminuarea, cu implicarea ONG-urilor si comunitatilor locale, a impactului deversarilor si altor poluari accidentale sau de mica amploare pe cele trei râuri.
La cele 4 obiective propriu-zise se adauga, ca obiectiv derivat:
5. ÎNTARIREA CAPACITATII ONG-URILOR DIN REGIUNE DE A SE IMPLICA ÎN PROBLEMELE DE MEDIU
5.1 Cresterea capacitatii institutionale a celor 3 ONG-uri care realizeaza proiectul;
5.2 Îmbunatatirea parteneriatului pe termen lung dintre ele si cel cu terti;
5.3 Cresterea prestigiului ONG-urilor organizatoare si implicit a acceptarii lor ca parteneri importanti de catre autoritati, agenti economici si comunitatile locale.
De asemenea, avem ca obiective implicite:
? mediatizarea proiectului, a finantatorilor, rezultatelor obtinute
? gasirea cailor de continuare a proiectului
? valorificarea caracterului de model al proiectului prin promovarea realizarii unor proiecte similare în alte zone
ANEXA LA CAPITOLUL "ZONA VIZATA"
DETALII DE DELIMITARE A ZONEI VIZATE:
Bazinele hidrografice ale Somesului Mic, Crisului Repede si Crisului Negru:
? Albia cursului principal al Somesului Rece si Somesului Cald, de la izvoare pâna la varsarea în Lacul Gilau, inclusiv lacurile Fântânele, Tarnita, Somesul Cald si Gilau, plus albia afluentilor secundari importanti (Ponorul, Calineasa, Belisul, Racataul, Agârbiciul etc.);
? Albia cursului principal al Somesului Mic de la Gilau la Dej, plus albia câtorva afluenti (Capus, Gârbau etc.);
? Albia cursului principal al Crisului Repede, de la izvoare la Oradea, plus albia afluentilor secundari importanti (Hent, Dragan, Iad etc.);
? Albia cursului principal al Crisului Negru, de la izvoare pâna la Beius, plus albia câtorva afluenti (Crisul Pietros, Crisul-Baita etc.).
Nota: Prin albie se întelege albia majora, deci inclusiv obiectivele naturale si construite de pe maluri, din lunca, precum si originea deversarilor sau altor elemente care influenteaza apa, chiar dacaa nu sunt localizate efectiv în albia majora respectiva.
ANEXA LA CAPITOLUL "GRUPUL TINTA"
DETALII LA GRUP-TINTA:
Grupurile-tinta carora li se vor adresa activitatile din cadrul proiectului sunt: autoritatile administratiei publice de nivel local si judetean, comunitatile locale si alte institutii si organizatii din zona vizata:
? Consiliul Judetean Cluj si Consiliul Judetean Bihor;
? Primariile si consiliile locale din zona vizata;
? Regii, comapanii si servicii publice de apa si canal din zona vizata (RAJAC Cluj, furnizorii de apa potabila si canalizare din Oradea, Alesd, Stei, Beius, Cluj-Napoca, Gherla, Dej, Huedin etc.);
? Serviciile cu profil de igiena mediului si politie sanitara din subordinea Directiilor de Sanatate Publica ale judetelor Cluj si Bihor;
? Institutiile stiintifice si de învatamânt ce fac studii legate de calitatea apei (Institutul de Sanatate Publica Cluj-Napoca, Institutul de Cercetari Biologice Cluj-Napoca, respectiv facultatile / catedrele de profil ale Universitatii din Oradea si ale Universitatilor Tehnica, Babes-Bolzai si Iuliu Hatieganu din Cluj-Napoca;
? Institutii a caror activitate poate influenta indirect starea apei prin influenta asupra activitatilor din zona montana si dezvoltarea locala (ADR Vest si ADR Nord-Vest, Directiile Silvice Judetene Cluj si Bihor etc.);
? Institutii si firme care trebuie sau pot interveni lîn caz de poluari accidentale grave (Apararea Civila, socetati de hidroconstructii etc.);
? Poluatorii industriali ai apelor din zona vizata, în special cei mari;
? Alti utilizatori de apa din zona vizata ( CONEL / Hidrocentrale SA , firmele de irigatii, piscicultura etc.;
? Locuitorii din orasele si comunele din zona vizata, în special copii si tinerii, liderii de opinie (cadre didactice, preoti etc.), persoanele cu functii de conducere etc.;
? Proprietarii de structuri de diverse servicii turistice si cei de case de vacanta sau ambarcatii si turistii ce campeaza pe malul râurilor si lacurilor din zona;
? Alte ONG-uri (de mediu, de sporturi montane, de pescuit si vânatoare, de dezvoltare locala etc.) cu sediul sau ce deruleaza activitati în/din zona vizata.