ECOAQUA XXIA

1. INTRODUCERE

Iată-ne şi la ultima broşură din seria ECOAQUA. Vă prezentăm pentru început proiectul în baza căruia cele trei organizaţii neguvernamentale au derulat seria de acţiuni ECOAQUA XXI din care editarea acestor 10 broşuri nu este decât o mică părticică. Credem că a fost un proiect bine structurat conceptual şi care poate servi drept model, motiv pentru care considerăm că este bine să fie cunoscut. În continuare prezentăm o listă a majorităţii actelor normative în vigoare dedicate apei sau legate de apă, din care unele au fost reproduse în extras în broşurile precedente din seria Ecoaqua. Atragem atenţia că legislaţia în domeniu este într-o dinamică remarcabilă, ceea ce impune verificarea frecventă a actualităţii acestor acte normative. În final, la capitolul bibliografie, indicăm 100 dintre lucrările cele mai importante care au servit la redactarea prezentei serii de broşuri, cu sublinierea că este o bibliografie selectivă şi că au fost multe alte cărţi, articole din periodice şi alte documente şi surse de informare.

2. PREZENTAREA PROIECTULUI "ECOAQUA XXI"

DENUMIRE PROIECT: ECOAQUA XXI - promovarea calităţii apelor Someşului Mic, Crişului Repede şi Crişului Negru prin întărirea parteneriatelor de mediu

ORGANIZATORI: Clubul Ecologic "TRANSILVANIA" (CET) (titular de proiect), în colaborare cu Fundaţia ECOTOP şi Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN), sub egida CRSE "Munţii Apuseni".

EXPUNERE DE MOTIVE

·  Calitatea apei râurilor Someşul Mic, Crişul Negru şi Crişul Repede ridică numeroase probleme. Ele izvorăsc din viitorul Parc Naţional Munţii Apuseni, trec prin mari oraşe şi sunt transfrontaliere. Sursele de poluare se înmulţesc continuu în ultimul deceniu, îşi schimbă caracterul şi afectează grav zonele care în trecut erau practic nepoluate, cum sunt cele de munte.

· Supravegherea calităţii apei celor trei râuri de către instituţiile abilitate este insuficientă, sub necesităţi şi standarde. Aspectul mai grav este că, în discordanţă cu agravarea problemelor, autorităţile nu fac faţă şi monitorizarea nu creşte, ci se reduce.

·  Colaborarea între diversele instituţii abilitate este redusă iar comunităţile locale, poluatorii, utilizatorii de apă şi ONG-urile nu sunt aproape deloc implicate şi protecţia apei nu ocupă locul meritat în planurile proprii sau locale de dezvoltare.

·  Accesul la informaţiile de calitatea apei şi participarea publică la luarea deciziilor de mediu este încă la un nivel foarte redus.

·  Nivelul de informare a populaţiei, mass-mediei, dar şi a majorităţii autorităţilor locale şi altor structuri este foarte redus cu privire la problemele de calitatea apei, prevenirea şi combaterea poluării.

·  În zonă sunt active ONG-uri cu mare experienţă, care pot iniţia procesele necesare care să reabiliteze actuala situaţie. Ele au de mult timp o bună colaborare între ele şi cu alte ONG-uri, cu autorităţile de mediu de toate nivelele şi au experienţă în derularea de proiecte ample pe teme de ape şi rezultate recunoscute inclusiv pe plan administrativ şi ştiinţific.

· Autorităţile de resort singure nu fac faţă problemelor şi în ultima perioadă în sfârşit se declară şi se manifestă foarte deschise pentru parteneriate şi colaborări, ceea ce face ca momentul să fie foarte oportun pentru începerea unei campanii de amploare, îndelung pregătite de ONG-uri, de promovare a calităţii apelor celor trei râuri prin intermediul parteneriatelor de mediu.

Detalii se găsesc în ANEXĂ.

SCOP: Promovarea calităţii apei râurilor Someşul Mic, Crişul Repede şi Crişul Negru şi afluenţilor lor prin întărirea cunoaşterii şi gestionării durabile şi dezvoltarea parteneriatelor de mediu.

OBIECTIVE:

1. Întărirea monitoringului privind calitatea apei şi poluările
2. Îmbunătăţirea informării comunităţilor şi instituţiilor privind calitatea apei râurilor vizate
3. Dezvoltarea parteneriatelor şi participării publice pe probleme de calitatea apei in bazinele celor 3 râuri
4. Îmbunătăţirea calităţii apei celor trei râuri prin îmbunătăţirea planurilor de management în parteneriat a apelor şi acţiuni practice de prevenire şi înlăturare a efectelor poluărilor
5. Întărirea capacităţii ONG-urilor din regiune de a se implica în problemele de mediu

Obiectivele sunt detaliate în ANEXĂ.

ZONA VIZATĂ: Bazinele hidrografice ale Someşului Mic (de la izvoare la Dej, cu unii afluenţi importanţi), Crişului Repede (de la izvoare la Oradea inclusiv nişte afluenţi) şi Crişului Negru (de la izvoare la Beiuş, cu o serie de afluenţi) vezi ANEXĂ.

GRUP-ŢINTĂ: Grupurile-ţintă cărora li se vor adresa activităţile din cadrul proiectului sunt: autorităţile administraţiei publice de nivel local şi judeţean, comunităţile locale şi alte instituţii şi organizaţii din zona vizată. Detalii în ANEXĂ.

REZULTATE SCONTATE:

1. Obţinerea unui tablou real, complet şi continuu "la zi" asupra calităţii apei celor trei râuri şi a factorilor care o periclitează.

2. Creşterea nivelului public de informare cu privire la ape şi adoptarea unei atitudini mai ecologice în domeniu.

3 Realizarea unor parteneriate durabile între ONG-uri, autorităţi şi utilizatori de apă şi punerea în aplicare a legislaţiei.

4. Creşterea cantitativă şi calitativă a mişcării ONG de mediu în zona vizată.

5. Începutul real al participării publice la luarea deciziilor de mediu în bazinul celor trei râuri.

6. Demararea unui parteneriat transfrontalier între ONG-uri din România, Ungaria şi Ucraina.

7. Crearea unui ansamblu integrat de planuri de management de ape şi intervenţii, care să integreze eforturile tuturor.

8. Reducerea surselor neorganizate de poluare pe cele trei râuri şi creşterea gradului de aplicare a legii.

9. Creşterea forţei şi prestigiului ONG de mediu din zonă.

EVALUAREA REZULTATELOR: Distribuire de chestionare către beneficiari; analize directe tip audit din partea unui expert extern; vizualizarea rezultatelor concrete materializate pe teren; analiza reflectării în mass-media; studiul materialelor tipărite şi foto-video produse; analiza cantitativă şi calitativă a parteneriatelor fondate; testarea celor instruiţi; alte metode.

ACTIVITĂŢI :

1. ACTIVITĂŢI LA OBIECTIVUL 1 (Întărirea monitoringului privind calitatea apei şi poluările):

1.1 Colectarea tuturor datelor legate de calitatea apei

Colectarea datelor mai vechi, publicate sau nu, de la toate instituţiile care se ştie că au sau ar putea avea asemenea date şi din orice alte surse, respectiv a rezultatelor analizelor curente, "la zi", pe măsură ce se produc la CNAR sau alte instituţii.

1.2 Patrulări pe cursul apelor pentru depistarea de noi surse de poluare

Se face de către membrii ONG-urilor organizatoare, prin ture pe teren, în unele cazuri în comun cu autorităţile. Vizează mai ales sursele neorganizate de poluare şi se fac pe bază de programare din timp sau în urma sesizărilor de la terţi, inclusiv cetăţeni, pentru care telefoanele organizaţiilor vor face şi rol de hot-line ecologic de ape. La patrulări se fac fotografii, intervenţii directe şi sesizarea autorităţilor. Patrularea vizează integral zona-ţintă, frecvenţa şi modul de efectuare fiind după importanţă şi posibilităţi.

1.3 Două workshopuri pentru modificarea planului de flux informaţional în domeniul calităţii apei

Se distribuie actualul plan la diversele instituţii publice, se formulează şi colectează propunerile de îmbunătăţire şi se convine şi adoptă planul revizuit şi strategia de implementare, în cursul a câte două întâlniri succesive a factorilor interesaţi la nivel de bazin, finanţate din proiect. Ţelul este includerea în fluxul oficial a datelor obţinute în afara CN Apele Române şi APM.

1.4 Realizarea sintezei privind evoluţia şi starea actuală a calităţii apei celor trei râuri.

Se centralizează, introduc pe calculator, convertesc la standard comun şi se sintetizează toate datele de monitoring obţinute conform pct. 1.1-1.2. Se face apoi analiza şi interpretarea datelor şi formularea concluziilor, împreună cu specialişti, şi se supune spre validare autorităţilor, servind apoi ca referinţă.

1.5 Transfer de know-how privind monitoringul

Se vor procura (în special de pe Internet şi de la organizaţii internaţionale) informaţii de ultimă oră privind tehnologii de monitoring şi vor fi distribuite instituţiilor şi agenţilor economici interesaţi.

2. ACTIVITĂŢI LA OBIECTIVUL 2 (Îmbunătăţirea informării grupurilor-ţintă privind calitatea apei râurilor vizate):

2.1 Completarea bazei de date cu informaţii despre apa potabilă şi canalizarea în oraşele din zonă

Se colectează, sintetizează şi interpretează, în colaborare cu specialişti, datele specifice privind apa potabilă şi apele uzate din zonele vizate. Sursă: regiile de apă-canal şi alte surse.

2.2 Elaborarea de publicaţii de informare pe teme de apă

Pe baza sintezei datelor rezultate (din activităţile 1.4, 2.1) şi a celor generale deţinute de organizatori sau procurate din literatura de specialitate şi alte surse, se va elabora o monografie a apei de suprafaţă în zonele vizate. În plus, se va elabora un set de 10 broşuri cu defalcarea datelor din monografie: 1. "Să cunoaştem apa" [broşură generală], 2. "Apele de suprafaţă", 3. "Apa potabilă", 4. "Epurarea apelor", 5. "Calitatea apei Someşului Mic", 6. "Calitatea apei Crişului Repede şi Crişului Negru", 7. "Apa Clujului", 8. "Apa Oradiei", 9. "Noi şi apa" [manual practic pentru cetăţeni] şi 10. "EcoAqua XXI"[prezentare proiect]. Datele esenţiale se vor sintetiza şi ca 10 pliante (subiect şi titlu identic cu broşurile) şi respectiv 1 afiş.

2.3 Elaborarea de materiale foto şi video de informare pe teme de apă

Analog pct. 2.2, se va elabora şi un set de 4 mini-filme video documentare (unul pe teme generale de apă, câte unul specific pentru Someş, respectiv Crişuri, şi unul despre proiect) şi câteva spoturi, precum şi 4 albume foto, cu subiect similar. La materialele video se colaborează cu structuri specializate.

2.4 Producerea materialelor de informare

Toate cele elaborate conform pct. 2.2 se pregătesc de tipar. Monografia se multiplică xerox într-un număr limitat de exemplare. Broşurile au format A5, la 1 culoare, câteva zeci de pagini, tiraj: câte 500 buc (5-8), 1000 (restul). Pliantele vor fi A4, 1 culoare şi tiraj identic cu broşurile. Afişul tiraj 1000 buc. Broşurile se prelucrează şi pentru introducere pe Internet şi pentru publicare în presă. DTP, tipărire publicaţii, montaj video etc. se face de o firmă specializată.

2.5 Difuzarea materialelor de informare

Publicaţiile se distribuie direct sau poştal la grupurile-ţintă. Conţinutul lor se publică în presa locală în extras, în serial. Paginilor web li se face reclamă specifică pe Internet. Materialele video se proiectează public repetat de organizatori şi se transmit pe posturi TV. Albumele se prezintă celor interesaţi.

2.6 Conferinţe publice, proiecţii video şi expoziţii foto pe tema problemelor specifice de apă.

Se fac 2 conferinţe (Cluj respectiv Oradea) la lansarea publică a setului de publicaţii şi materialelor video şi minim 12 mini-prezentări la unităţi de învăţământ, reuniuni ONG, case de cultură etc., cuprinzând expuneri, distribuire publicaţii, expoziţie foto sau proiecţie video şi discuţii libere. Conferinţele mari cuprind şi cocktail şi conferinţă de presă, şi pot fi cuplate cu alte reuniuni din cadrul proiectului.

2.7 Training pe tema obţinerii şi interpretării datelor de calitatea apei şi de mediu în general

Se vor face minim 2 traininguri, pe temele menţionate, pentru câte 10-30 de persoane din mass-media, ONG şi autorităţi. Vor preda coordonatorii de proiect, specialişti etc. Sesiunile se pot cupla cu alte reuniuni din cadrul proiectului.

2.8 Vizite de documentare la obiective specifice

Se vor face minim 4 serii de vizite în grup la uzine de apă, staţii de epurare, lucrări hidrotehnice, sediile diverselor instituţii etc. Beneficiari: membrii ONG organizatoare, mass-media şi reprezentanţi ai instituţiilor cu preocupări în domeniu. Vor fi şi minim 2 vizite pentru copii. Transportul va fi asigurat parţial de organizatori. Vizitele se pot cupla cu alte reuniuni din cadrul proiectului.

2.9 Consultanţă gratuită, suport informaţional şi transfer de know-how de specialitate

Serviciu de informare cetăţenească pe teme de apă, prin e-mail, telefon tip hot-line şi consultanţă la sediul organizatorilor. În plus, ONG-urile organizatoare vor procura din proprie iniţiativă (în special de pe Internet şi de la organizaţii internaţionale) informaţii de ultimă oră privind tehnologii de monitoring, utilizare eficientă şi epurare a apei şi le vor distribui instituţiilor şi agenţilor economici care ar putea beneficia de ele.

3. ACTIVITĂŢI LA OBIECTIVUL 3 ("Dezvoltarea parteneriatelor şi participării publice pe probleme de calitatea apei in bazinele celor 3 râuri"):

3.1 Consultanţă gratuită şi asistenţă directă pentru constituirea şi dezvoltarea ONG-urilor

Se vor contacta nucleele de iniţiativă sau ONG de mediu sau cu preocupări cu tangenţă cu apele, prin corespondenţă şi întâlniri directe. Li se va furniza gratuit consultanţă verbal sau prin corespondenţă, acces la publicaţii şi baze de date pe teme de management asociativ şi vor fi asistate şi în scriere de proiecte etc.

3.2 Lobby pentru atragerea instituţiilor publice în parteneriate

Audienţe, întâlniri directe, înaintare de memorii, participări la manifestările proprii, discuţii cu autorităţile centrale şi alte acţiuni cotidiene de atragerea autorităţilor locale şi judeţene în parteneriate de mediu.

3.3 Training pentru actuali sau viitori parteneri în structuri de cooperare

Se vor face 2 traininguri pe teme de formare de coaliţii şi lucru în reţea, integrate întâlnirilor dedicate punerii bazelor structurilor de parteneriat pe teme de apă la nivel zonal.

3.4 Reuniuni ale structurilor de parteneriat de mediu pe teme de apă

Se vor organiza întâlniri periodice, în principiu lunare, şi la Oradea şi la Cluj, a structurilor interesate în probleme de apă, în cadrul cărora se schimbă informaţii şi se pregăteşte instituţionalizarea parteneriatelor. Reuniunile vor fi de 2-3 ore dar pot fi cuplate cu alte reuniuni din cadrul proiectului.

3.5 Dezbateri publice pe teme de apă şi alte probleme de mediu

Se vor organiza 2 dezbateri publice speciale, mai ample, la Cluj respectiv Oradea, plus altele în cooperare cu APM cu ocazia emiterilor de acorduri de mediu şi respectiv minim 2 dezbateri-model în oraşe mici sau mediu rural, eventual cuplate cu alte reuniuni din cadrul proiectului.

3.6 Colectare sesizări, opinii şi propuneri de la cetăţeni

Se va organiza colectare de opinii de la public prin serviciu tip "poşta cetăţeanului" şi hot-line şi hot-mail ecologic plus direct la sediul organizatorilor. Datele strânse se sintetizează şi se transmit instituţiilor interesate şi mass-mediei şi stau la baza unor acţiuni de teren de inspecţie sau igienizare etc.

3.7 Emisiuni interactive pe posturi de radio şi TV

Se vor face talk-show-uri interactive, în direct, minim 2 la TV şi minim 4 la radiouri locale, pe teme de apă şi de mediu în general.

3.8 Relaţionarea cu ONG străine cu preocupări similare

Vor fi contactate şi informate cu frecvenţă lunară cu privire la derularea proiectului EcoAqua XXI minim 6 ONG-uri din Ungaria şi Yugoslavia, din care să fie aleşi viitori parteneri pentru cooperări transfrontaliere ONG pe teme de mediu.

4. ACTIVITĂŢI LA OBIECTIVUL 4 ("Îmbunătăţirea calităţii apei celor trei râuri prin îmbunătăţirea planurilor de management în parteneriat a apelor şi acţiuni practice de prevenire şi înlăturare a efectelor poluărilor"):

4.1 Seminarii pe teme de cooperare inter şi intrasectorială pe teme de calitatea apei

Se vor organiza 2 seminarii şi apoi minim 4 reuniuni de lucru în total (repartizate egal pe judeţe), cu ocazia cărora să se pună baza unor planuri locale de acţiune la nivel de oraşe, comune şi agenţi economici şi coroborării şi integrării acestora în cele ale CN apele Române şi atragerea ONG-urilor şi altor structuri şi realizarea planurilor de cooperare. Se pot cupla cu alte reuniuni din proiect.

4.2 Ture de inspecţie şi documentare pe firul apelor pentru depistarea poluatorilor

Se fac de către membrii ONG-urilor organizatoare, prin ture pe teren, eventual în unele cazuri în comun cu autorităţile. Vizează mai ales sursele neorganizate de poluare. Se fac fotografii şi se sesizează autorităţile. Acţiunile vizează mai ales zonele puţin accesibile şi puţin supravegheate.

4.3 Acţiuni de igienizare a malurilor şi albiei râurilor vizate.

Se va face minim o acţiune de igienizare pe Someş amonte de Cluj, una în Cluj, şi câte una pe Crişul Repede respectiv Crişul Negru. Accentul va fi pus pe implicarea de voluntari şi localnici şi copii, scopul fiind în primul rând demonstrativ şi educativ. Se va coopera cu Apele Române şi alte structuri.

4.4 Intervenţie ONG la poluări accidentale importante.

Pe baza mecanismului de cooperare stabilit, în caz de poluare accidentală ce necesită intervenţie, se mobilizează o echipă din partea organizatorilor şi se încearcă mobilizarea altor voluntari, sub coordonarea autorităţii responsabile. Dacă nu apar asemenea ocazii de intervenţie reală, se va simula una, cu rol de exerciţiu.

5. ACTIVITĂŢI LA OBIECTIVUL 5 ("Întărirea capacităţii ONG din regiune de a se implica în problemele de mediu "):

5.1 Îmbunătăţirea resurselor pentru acţiuni de mediu la ONG-urile ce realizează proiectul

Se va realiza acoperirea indirectă şi parţială a unor cheltuieli operaţionale, completarea bibliotecii şi bazelor de date prin achiziţie de publicaţii şi documente şi mai buna instruire practică a membrilor ONG implicaţi.

5.2 Reuniuni de lucru şi de evaluare

Minim 2 reuniuni lărgite ale comitetului de coordonare, cu participarea conducerilor celor 3 cluburi şi a reprezentanţilor altor organizaţii şi instituţii, prin care se va favoriza menţinerea parteneriatului durabil.

5.3 Mediatizare

Se va mediatiza cât mai mult prin presă, audiovizual, publicaţii şi Internet proiectul şi activitatea celor 3 organizaţii în general. Minim 25 articole în presă, 15 apariţii la radio şi 8 la TV şi minim 8 circulare de informare pe Internet spre minim 500 de destinatari selectaţi.

6. ACTIVITĂŢI NELEGATE DE UN ANUME OBIECTIV

Sunt activităţile administrative şi de management ale proiectului (luarea deciziilor, evaluare, contabilitate, secretariat, achiziţii de bunuri şi servicii, negocieri, recrutare şi instruire voluntari etc., precum şi cele de contact şi comunicare, schimb de informaţii, mediatizare etc. care se regăsesc implicit la toate obiectivele.

NOTĂ: Prezentarea sintetică a activităţilor pe categorii de activităţi, respectiv pe subobiective, se găseşte în ANEXĂ. Alte detalii privind activităţile se stabilesc ulterior.

DURABILITATEA PROIECTULUI

Prezentul proiect este în pregătire de mulţi ani. Deşi e doar de amploare medie, este conceput ca proiect-pilot şi model şi matrice pentru o amplificare semnificativă în anii următori. Relaţiile foarte bune dintre cele trei organizaţii ce realizează proiectul şi buna relaţie cu alte structuri, recunoaşterea de care se bucură şi marea experienţă de derulare de proiecte de amploare certifică capacitatea de a găsi posibilitatea nu doar de continuare, ci de dezvoltare a proiectului. Concret, se au în vedere: resursele locale şi judeţene (la care noua legislaţie dă şanse de acces); fondurile de dezvoltare regională (care abia încep să devină operaţionale şi pentru care încă nu sunt competitori serioşi); Fondul de Mediu (operaţional de la 1 ianuarie 2001) şi cel de dezvoltarea turismului, încă incomplet funcţional, fondurile externe de gen LIFE destinate ariilor protejate (Cele trei râuri izvorând în zone din sau adiacente viitorului parc naţional). Cele 3 ONG-uri vor rămâne "motorul" parteneriatelor, până ce ele se vor instituţionaliza conform legii (ex Comitetul de Bazin Someş).

ANEXĂ la CAP. "EXPUNERE DE MOTIVE"

DETALIERI LA EXPUNEREA DE MOTIVE

Zona vizată este în principal montană, formând cea mai mare parte a nordului Munţilor Apuseni, cu multe zone declarate ca protejate respectiv urmând a se încadra în viitorul Parc Naţional "Munţii Apuseni". Comunităţile locale vizate din această zonă prezintă următoarele probleme majore:

• exploatarea iraţională şi nelimitată a pădurilor, în special a celor din zona alpină, de izvoare, cu toate urmările aferente: alunecări de teren, eroziunea accentuată a solului, viituri, inundaţii etc.
• lipsa infrastructurii privind alimentarea cu apă potabilă şi tratarea apelor uzate menajere şi gospodăreşti, cu efecte negative asupra calităţii apelor chiar din zona de obârşie
• lipsa unui sistem de tratare a deşeurilor, în contextul schimbării radicale a structurii deşeurilor şi păstrării obiceiurilor vechi de a arunca resturile la marginea grădinilor/satului sau pe malul apei, cu impact asupra calităţii solului şi a apelor
• creşterea alarmantă a numărului gaterelor şi a cantităţii de rumeguş depozitat haotic, cu impact asupra solului, apei şi a peisajului
• lipsa unei viziuni comunitare clare, a unei strategii locale de dezvoltare comunitară cu un plan de acţiune coerent şi participativ, cu efecte negative asupra şansei de integrare a comunităţilor în tendinţele europene de dezvoltare
• lipsa pătrunderii informaţiilor la nivelul comunelor, întârzierea acestora, lipsa transparenţei informaţiilor
• lipsa sau ineficienţa unor structuri participative locale formalizate

ANEXĂ la CAP. " OBIECTIVE"

OBIECTIVELE PROIECTULUI - PREZENTARE DETALIATĂ

1. INTĂRIREA MONITORINGULUI PRIVIND CALITATEA APEI SI POLUARILE

1.1 Centralizarea datelor existente şi a celor curente privind calitatea apei şi sursele de poluare

1.2 Perfecţionarea sistemului de gestionare integrată (colectare, sinteză, analiză şi distribuire) a datelor privind calitatea apei.

1.3 Realizarea unei imagini actuale, corecte şi complete asupra calităţii apei râurilor vizate.

2. ÎMBUNĂTĂŢIREA INFORMĂRII COMUNITĂŢILOR ŞI INSTITUŢIILOR PRIVIND CALITATEA APEI RÂURILOR VIZATE

3. DEZVOLTAREA PARTENERIATELOR ŞI PARTICIPĂRII PUBLICE PE PROBLEME DE CALITATEA APEI IN BAZINELE CELOR 3 RAURI

3.4 Creşterea participării publice la luarea deciziilor de mediu legate de apa celor trei râuri

4. ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII APEI CELOR TREI RÂURI PRIN ÎMBUNĂTĂŢIREA PLANURLOR DE MANAGEMENT IN PARTENERIAT A APELOR ŞI ACŢIUNI PRACTICE DE PREVENIRE ŞI ÎNLĂTURARE A EFECTELOR POLUĂRILOR

La cele 4 obiective propriu-zise se adaugă, ca obiectiv derivat:

5. ÎNTĂRIREA CAPACITĂŢII ONG-URILOR DIN REGIUNE DE A SE IMPLICA ÎN PROBLEMELE DE MEDIU

5.1 Creşterea capacităţii instituţionale a celor 3 ONG-uri care realizează proiectul;

5.2 Îmbunătăţirea parteneriatului pe termen lung dintre ele şi cel cu terţi;

De asemenea, avem ca obiective implicite:

· mediatizarea proiectului, a finanţatorilor, rezultatelor obţinute

·  găsirea căilor de continuare a proiectului

·  valorificarea caracterului de model al proiectului prin promovarea realizării unor proiecte similare în alte zone

ANEXĂ LA CAPITOLUL "ACTIVITĂŢI":

PREZENTARE SINTETICĂ PE CATEGORII DE ACTIVITĂŢI

1  Activităţi de reuniuni de schimb de informaţii şi opinii, negocieri: întâlniri, mese rotunde, seminarii, simpozioane, workshopuri, schimburi de experienţă.

2  Activităţi de instruire: Cursuri teoretice şi practice de iniţiere şi perfecţionare în probleme de calitatea apei, dar şi de mediu şi de dezvoltare durabilă locală în general, şi de management asociativ, incluzând activităţi demonstrative, exerciţii practice şi vizite de informare.

3 Activităţi de mediatizare: conferinţe de presă, distribuire de comunicate şi dosare de presă, întâlniri cu ziariştii, acordare de interviuri etc. pentru mediatizarea proiectului.

4 Activităţi de inspecţie ecologică: ture de documentare şi inspecţii şi alte acţiuni de supervizare şi control pe teren, pe cursul râurilor vizate şi la sursele de poluare.

5 Activităţi de documentare "de teren" la obiective specifice: vizite de documentare la uzine de apă, staţii de epurare, secţiuni de intervenţie, obiective hidrotehnice, puncte de recoltare de probe, laboratoare, la marii poluatori etc., precum şi la sediile instituţiilor ce gospodăresc apele sau au atribuţii în domeniu.

6  Activităţi de concepere şi redactare / producere de materiale informative: documentare, verificare, coroborare şi interpretare a datelor existente, elaborare de publicaţii şi materiale audiovizuale în domeniul vizat de proiect.

7  Activităţi de difuzare publică a informaţiilor: distribuire de publicaţii (broşuri, afişe, pliante, materiale video etc.) şi informarea pe alte căi a grupurilor-ţintă (conferinţe publice, proiecţii de diapozitive şi video, expoziţii de foto, publicare de articole în presă, interviuri la radio şi televiziune, etc.)

8 Activităţi de suport tehnico-ştiinţific: procurare şi difuzare de date legate de ultimele tehnologii de monitoring, utilizare eficientă şi epurare a apei, din literatura de specialitate, de pe Internet, de la organizaţii internaţionale şi firme producătoare etc. şi transmiterea lor instituţiilor şi firmelor interesate şi facilitarea contactelor şi colaborărilor celor interesaţi cu experţi români şi străini în domeniu.

9  Activităţi de intervenţie practică la poluări accidentale: Acţiuni cooperative pe teren de intervenţie de urgenţă, reală sau simulată în scop de exerciţiu, pentru limitarea extinderii şi efectelor poluărilor accidentale şi acţiuni de limitare şi înlăturare a consecinţelor poluărilor accidentale.

10 Activităţi de igienizare: Igienizarea malurilor şi fundului apelor vizate, cu participarea de echipe de voluntari, cu accent pe latura educativă şi de model a acţiunilor.

11 Activităţi de consultanţă şi asistenţă tehnică directă: Sprijin concret pentru ONG-uri existente sau grupuri de iniţiativă pentru înfiinţare, dezvoltare instituţională şi perfecţionare în management asociativ, scriere şi derulare de proiecte etc. Sprijin analog pentru structuri parteneriale diverse, pentru Primării de comune sau intreprinzători şi agenţi economici mici ce au activităţi legate sau cu impact direct sau indirect pe ape etc.

12 Activităţi de participare publică la deciziile de mediu: Organizarea de dezbateri publice sau emisiuni interactive radio şi TV, colectare de opinii prin chestionare sau colectare de opinii prin mecanisme tip poşta cetăţeanului sau hot-line telefonic verde şi alte instrumente specifice.

13 Activităţi de contact şi comunicare: contacte directe, precum şi prin corespondenţă (clasic, telefonic, fax, e-mail) cu structurile cuprinse în grupurile-ţintă;

14 Activităţi administrative / de management ale proiectului: documentare, luarea deciziilor, control, recrutare şi instruire voluntari, secretariat, achiziţie de bunuri şi servicii, contabilitate etc.

ANEXĂ LA CAPITOLUL "ACTIVITĂŢI":

PREZENTARE SINTETICĂ PE OBIECTIVE:

ANEXĂ LA CAPITOLUL "ZONA VIZATĂ"

DETALII DE DELIMITARE A ZONEI VIZATE:

Bazinele hidrografice ale Someşului Mic, Crişului Repede şi Crişului Negru:

·  Albia cursului principal al Someşului Rece şi Someşului Cald, de la izvoare până la vărsarea în Lacul Gilău, inclusiv lacurile Fântânele, Tarniţa, Someşul Cald şi Gilău, plus albia afluenţilor secundari importanţi (Ponorul, Călineasa, Belişul, Răcătăul, Agârbiciul etc.);

·  Albia cursului principal al Someşului Mic de la Gilău la Dej, plus albia câtorva afluenţi (Căpuş, Gârbău etc.),

·  Albia cursului principal al Crişului Repede, de la izvoare la Oradea, plus albia afluenţilor secundari importanţi (Henţ, Drăgan, Iad etc.)

·  Albia cursului principal al Crişului Negru, de la izvoare până la Beiuş, plus albia câtorva afluenţi (Crişul Pietros, Crişul-Băiţa etc.)

Notă: Prin albie se înţelege albia majoră, deci inclusiv obiectivele naturale şi construite de pe maluri, din luncă, precum şi originea deversărilor sau altor elemente care influenţează apa, chiar dacă nu sunt localizate efectiv în albia majoră respectivă.

ANEXĂ LA CAPITOLUL "GRUPUL ŢINTĂ"

DETALII LA GRUP-ŢINTĂ:

Grupurile-ţintă cărora li se vor adresa activităţile din cadrul proiectului sunt: autorităţile administraţiei publice de nivel local şi judeţean, comunităţile locale şi alte instituţii şi organizaţii din zona vizată:

· Consiliul Judeţean Cluj şi Consiliul Judeţean Bihor

· Primăriile şi consiliile locale din zonă vizată;

·  Regii, companii şi servicii publice de apă şi canal din zona vizată (RAJAC Cluj, furnizorii de apă potabilă şi canalizare din Oradea, Aleşd, Ştei, Beiuş, Cluj-Napoca, Gherla, Dej, Huedin etc.)

·  Serviciile cu profil de igiena mediului şi poliţie sanitară din subordinea Direcţiilor de Sănătate Publică ale judeţelor Cluj şi Bihor;

·  Instituţiile ştiinţifice şi de învăţământ ce fac studii legate de calitatea apei (Institutul de Sănătate Publică Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca, respectiv facultăţile / catedrele de profil ale Universităţii din Oradea şi ale Universităţilor Tehnică, Babeş-Bolyai şi Iuliu Haţieganu din Cluj-Napoca.

·  Instituţii a căror activitate poate influenţa indirect starea apei prin influenţa asupra activităţilor din zona montană şi dezvoltarea locală (ADR Vest şi ADR Nord-Vest, Direcţiile Silvice Judeţene Cluj şi Bihor...)

·  Instituţii şi firme care trebuie sau pot interveni în caz de poluări accidentale grave (Apărarea Civilă, societăţi de hidroconstrucţii etc.)

·  Poluatorii industriali ai apelor din zona vizată, în special cei mari.

· Alţi utilizatori de apă din zona vizată ( CONEL / Hidrocentrale SA , firmele de irigaţii, piscicultură....

·  Locuitorii din oraşele şi comunele din zona vizată, în special copii şi tinerii, liderii de opinie (cadre didactice, preoţi etc.), persoanele cu funcţii de conducere etc.

·  Proprietarii de structuri de diverse servicii turistice şi cei de case de vacanţă sau ambarcaţii şi turiştii ce campează pe malul râurilor şi lacurilor din zonă

·  Alte ONG-uri (de mediu, de sporturi montane, de pescuit şi vânătoare, de dezvoltare locală etc.) cu sediul sau ce derulează activităţi în din zona vizată.

Note:

- Dacă va fi necesar, se vor face acţiuni de lobby ce vor viza şi instituţii centrale cum sunt CN Apele Române, MAPPM, Guvern, Parlament, ICIM, Academia Română etc.

- Fără a constitui grupuri-ţintă, se va ţine o strânsă legătură cu mass-media locală şi naţională, cu alte ONG-uri de profil din România, Ungaria şi Yugoslavia, cu finanţatorii etc.

3. ACTE NORMATIVE ÎN DOMENIUL APELOR

Legislaţia în domeniu este foarte vastă. Există reglementări la nivel internaţional şi naţional, specifice pe probleme de apă sau mai generale pe teme de mediu, cu implicaţii directe asupra problematicii apei. Redăm în continuare o listă a principalelor acte normative legate de ape, cu precizarea că legislaţia este în continuă schimbare, abrogându-se unele acte normative, modificându-se cele existente şi apărând altele noi.

Tabelul de mai jos conţine majoritatea actelor normative în vigoare specifice pentru domeniul apelor, plus câteva acte normative generale în domeniul mediului dar cu importante implicaţii în problema apei.

Acte normative în domeniul apelor

NOTĂ:

Prescurtările utilizate sunt:

L = Lege;

HG = Hotărâre a Guvernului;

OG = Ordonanţă a Guvernului;

OUG = Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului;

O = Ordin al ministrului;

MAPPM = Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului;

MAAP = Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor;

MAPM = Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului;

MSF = Ministerul Sănătăţii şi Familiei;

MLPTL = Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei.

4. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

care stă la baza seriei de broşuri ECOAQUA

5. ÎNCHEIERE

Ajunşi la finalul seriei de broşuri ECOAQUA avem posibilitatea să înţelegem problema apei în întreaga ei complexitate şi importanţă. Să realizăm că trebuie să ne informăm pe aceste teme, să le avem în vedere în activitatea noastră casnică sau profesională sau recreativă, să contribuim după puterile noastre, prin faptă şi prin exemplu, la protecţia calităţii apelor şi să nu ezităm să îi îndemnăm şi pe ceilalţi semeni să o facă, deoarece numai prin implicarea într-un fel sau altul a fiecăruia dintre noi se poate realiza o gestiune durabilă a resurselor de apă şi putem spera la un mediu şi o dezvoltare care să satisfacă necesităţile prezentului fără a afecta viitorul, lăsând generaţiilor următorare un mediu cât mai sănătos.