Publicatie realizata in cadrul proiectului "Agenda Verde pentru Cluj-Napoca" Clubul Ecologic "Transilvania", cu sprijinul financiar al Millieukontakt Oost-Europa

E timpul sa-ti pese de Cluj!

Orasul are nevoie de tine!

GHID DE PARTICIPARE PUBLICA

Sponsori: CG&GC

Introducere

Dreptul la un mediu curat

Participarea cetatenilor la luarea deciziilor privind mediul

Informatia de mediu

Cum se poate apela la informatiile de mediu ?

Timpul necesar obtinerii informatiei

Motive pentru care o cerere poate fi refuzata

Costul informatiei

Probleme privind confidentialitatea informatiei

Alte surse si cai nonformale de a obtine informatii de mediu

Autoritatea publica si responsabilitati publice fata de mediu

Alte entitati cu raspunderi legale privind mediul

Reglementari privind protectia mediului in Romania

Autorizarea activitatilor cu impact asupra mediului

Cateva concluzii

Trebuie sa stiti… ca sa nu gresiti

Institutii publice cu preocupari in protectia mediului

Ce sunt si ce ofera organizatiile neguvernamentale ?

ONGuri active in domeniul relatiilor publice si schimbului de informatii in Cluj-Napoca

Media clujeana in ajutorul dumneavoastra

Consideratii preliminare

Ca urmare a Conferintei Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro din 1992, a fost propusa Agenda 21 ca un plan de actiuni pentru mediu in intreaga lume. Capitolul 28 al Agendei 21 contine un apel catre toate comunitatile locale ca acestea sa-si creeze propria lor Agenda 21 (Agenda 21 locala), care preia scopurile generale ale Agendei 21 si le transpune in planuri si actiuni concrete pentru o anumita localitate.

Desi Romania, ca parte semnatara a Conventiei de la Rio, s-a angajat sa intreprinda demersuri pentru realizarea Agendei 21, atat la nivel national cat si la nivel local, pana la expirarea termenului propus (anul 1996) nu s-a reusit concretizarea unor proiecte locale vizand atingerea obiectivelor si tintelor enuntate in Programul Conventiei.

Esenta elaborarii Agendei locale 21 consta in promovarea unui proces de consultare si realizare a consensului prin care autoritatile locale se vor informa de la cetateni si de la organizatiile locale (cetatenesti, publice, de afaceri) si vor avea capacitatea necesara pentru formularea celor mai bune strategii de dezvoltare locala. Procesul de consultare va spori constientizarea publicului cu privire la aspectele dezvoltarii durabile. Programele, politicile si deciziile autoritatilor, care vizeaza indeplinirea obiectivelor Agendei 21, vor fi adaptate la conditiile specifice fiecarei zone, imbunatatind programele locale de dezvoltare (incluzand strategiile si scenariile de dezvoltare propuse prin proiecte locale si regionale). Strategiile ar putea fi folosite in sustinerea propunerilor de finantare locala, regionala si internationala.

Demersul nostru vine in intampinarea eforturilor autoritatilor locale vizand elaborarea de programe si strategii de dezvoltare locala, in consens cu aspiratiile locuitorilor municipiului Cluj-Napoca.

Acest document, ca parte componenta a unui program mai amplu ce vizeaza in principal imbunatatirea relatiei dintre cetateni si factori de decizie din orasul nostru ("Agenda Verde pentru Cluj-Napoca"), se doreste a fi un punct de pornire si mai ales de informare a cetatenilor cu privire la posibilitatile pe care acestia le au de a se adresa autoritatilor in vederea optimizarii activitatii prestate in folosul public. Demersul nostru este orientat in principal spre toti cei care inca mai cred ca manifestarea dreptului de vot nu este unica modalitate de a actiona pentru cauzele interesului public.

Constientizarea cetatenilor asupra pericolelor crescande generate de degradarea mediului determina o crestere a interesului acestora fata de modalitatile de implicare in prevenirea si combaterea activitatilor ce contribuie la alterarea cadrului natural, implicit la afectarea starii de sanatate a populatiei si compromiterea sanselor de supravietuire a generatiilor viitoare. Nevoia de implicare a cetatenilor in rezolvarea problemelor de mediu, precum si metodele democratice de luare a deciziilor practicate in tarile occidentale (la care guvernele postdecembriste din Romania incearca, cel putin aparent, sa se alinieze), a determinat statul roman sa promoveze in noua legislatie masuri si posibilitati de antrenare a cetatenilor in procesul decizional. Insa, desi noua legislatie permite cetatenilor sa se exprime direct in privinta politicilor de mediu, acestia sunt prea putin activi in promovarea unor initiative care sa contribuie la democratizarea procesului decizional. Cu alte cuvinte, desi democratia participativa prinde teren in Romania, cetatenii lasa deciziile la indemana reprezentantilor alesi, preferand apoi sa le laude sau sa le critice optiunile. Dar oare cati dintre cei alesi consulta populatia atunci cand iau o decizie importanta pentru proprii alegatori ? Cate din deciziile luate primesc acceptul majoritatii populatiei ? Cum incearca factorii de decizie sa explice populatiei avantajele pe termen lung a unei decizii care pe termen scurt pare sa fie impotriva intereselor majoritatii ?

Un exemplu scurt si concludent: incepand cu anul 1990 parcul auto al tarii a crescut exponential, ceea ce pare un fenomen normal avand in vedere restrictiile impuse proprietatii private in perioada comunista. Odata cu cresterea numarului de autovehicule, a crescut in mod firesc si cererea populatiei pentru locurile de parcare. Cum majoritatea proprietarilor de automobile traiesc in blocuri de locuinte, s-a declansat procesul de sacrificare a spatiilor verzi si a locurilor de joaca pentru copii din jurul blocurilor, in scopul transformarii acestora in locuri de parcare si garaje acoperite. Desi majoritatea acestor actiuni au fost ilegale, ele au fost posibile cu acordul tacit al autoritatilor publice, care acum sunt nevoite sa le legalizeze si sa recupereze impozitele pierdute. Autoritatile sustin ca nu s-au putut opune nevoii cetatenilor de a detine un automobil, dar nici n-au intreprins nici un efort pentru sensibilizarea locuitorilor fata de implicatiile actiunii lor. De ce nu s-a intervenit acolo unde cativa proprietari au sacrificat locurile de joaca ale copiilor unei intregi comunitati pentru a-si promova propriile interese? Au existat numeroase cazuri in care cetatenii au incercat sa riposteze, insa lipsa disponibilitatii factorilor de decizie si necunoasterea unor prevederi legale au facut ca actiunile intreprinse sa esueze. De cele mai multe ori s-a dat castig de cauza unei minoritati desconsiderandu-se interesele colectivitatii. Sa nu mai vorbim de daunele aduse zonelor verzi, care au un rol bine cunoscut si definit in asigurarea sanatatii locuitorilor din mediile urbane sau sa nu ne intrebam unde se pot juca copiii care au ghinionul de a creste intr-un bloc de locuinte de acest tip?...

In cele mai multe cazuri cetatenii mentioneaza ca principala cauza a lipsei lor de atitudine slaba informare, atat cu privire la activitatile care le pot afecta interesele cat si asupra modalitatilor in care pot reactiona eficient. In cazul de mai sus majoritatea locatarilor, fara a fi consultati, au fost pusi intr-o buna zi in fata faptului implinit. Nefiind informati anterior, nu au putut reactiona, iar cand au dorit sa reactioneze nu au stiut sa o faca eficient. Iata de ce am considerat necesara aceasta brosura care se adreseaza tuturor celor care doresc sa cunoasca cadrul legal existent in Romania privind obtinerea de informatii referitoare la mediu si modul in care aceste informatii pot fi interpretate si folosite pentru implicarea cetatenilor in luarea deciziilor la nivel local.

Consideram ghidul ca fiind folositor, in primul rand cetatenilor si organizatiilor neguvernamentale care doresc sa obtina informatii legate de modalitatile prin care pot sa se implice eficient in rezolvarea problemelor ce tin de calitatea mediului; in acelasi timp el foloseste cetatenilor interesati sa se adreseze cu diferite probleme structurilor de decizie. Scopul principal al acestui ghid este prin urmare sa ajute in mod cat mai eficient cu putinta cetateanul obisnuit pentru a-si lamuri clar problemele legate de locul unde sa apeleze si modul in care solicitarile trebuiesc adresate. Este evident faptul ca un astfel de ghid este util inclusiv factorilor de decizie (administratiei publice locale, agentiilor guvernamentale, institutiilor publice) si formatiunilor politice, ai caror angajati pierd de multe ori timp pretios si uneori chiar inutil incercand sa descurce caile prin care informatiile pot fi obtinute si folosite.

Din aceste motive, la elaborarea acestui ghid am folosit informatii cat mai concise, prezentate cat mai schematic, evitand amanuntele care obosesc si creaza de multe ori confuzii. Desigur, pentru eficienta, am insistat asupra anumitor parti, oferind detalii suplimentare, insa consideram ca am reusit ca brosura de fata sa fie inteligibila pentru cetateanul de rand cu minime cunostinte in domeniul protectiei mediului si al legislatiei, oferindu-i acestuia un instrument de lucru practic.

Informatiile privind caracteristicile, starea si cauzele care produc schimbari asupra mediului sunt elementul primordial in definirea unor masuri eficiente de protectie a mediului. Cunoasterea detaliilor unor probleme pe care dorim sa le adresam reprezinta o conditie esentiala pentru obtinerea unor solutii rapide si eficiente de rezolvare a lor. Este motivul pentru care in general se considera ca informatiile sunt chiar mai importante decat banii si, prin urmare, cei ce detin informatii pretioase si stiu sa le folosesca sunt in masura sa influenteze decizii si sa devina indispensabili... Deci informatia inseamna putere.

Informarea cetatenilor asupra problemelor de mediu si a solutiilor de prevenire si protectie a mediului este primul pas in constientizarea acestora referitor la repercursiunile care apar prin poluare. Educatia ecologica poate incepe cu o buna informare. Apoi cetateanul trebuie sa se implice in rezolvarea problemelor de mediu, prin participarea directa la intocmirea regulamentelor, la formularea si aplicarea deciziilor. Doar asa opinia publica poate deveni functionala in adevaratul sens al cuvantului.

Un mecanism eficient de protectie a mediului

Dreptul cetatenilor de a avea acces la informatiile de mediu este unul dintre cele mai puternice mecanisme de protectie a mediului. Cum? Cunoscand realitatea sunt usor de evitat speculatiile care, de multe ori, ii conduc pe cei interesati in rezolvarea unor probleme pe un drum gresit.

In acest sens exista in Romania numeroase exemple, chiar si in prezent cand, datorita unei lipse acute de informatii privind solutiile optime de rezolvare a unor probleme, se fac greseli cu grave urmari asupra mediului iar cei constienti de aceste consecinte nu pot lua masuri eficiente de prevenire tot datorita lipsei unor informatii adecvate. Iata de ce in Romania problema accesului la informatiile de mediu (si nu numai) a fost si continua sa fie o problema fundamentala pentru cresterea eficientei actiunilor de prevenire si combatere a pericolelor legate de alterarea cadrului natural. Factorii de decizie sunt in primul rand raspunzatori de informarea oportuna, completa si corecta a cetatenilor asupra tuturor chestiunilor care i-ar putea privi pe acestia. Trebuie privit cu atentie faptul ca detinerea informatiei si diseminarea ei in randul populatiei nu duce la protejarea mediului decat daca publicul este capabil sa o inteleaga si sa o folosesca. In acest context este necesara o campanie de educatie a populatiei precum si servicii specializate pentru indrumarea cetatenilor in rezolvarea cazurilor. Nu exista scuze pentru dezorganizarea unor servicii de relatii cu publicul sau a unor birouri specializate in diseminarea informatiilor si asistarea cetatenilor in formularea si rezolvarea unor probleme specifice; exista doar interesul perpetuarii unei stari de confuzie si indiferenta, care aduce beneficii unor grupuri interesate de propria lor prosperitate.

In Romania este necesara o lege cadru a accesului la informatii, asa cum exista in majoritatea tarilor dezvoltate. Aceasta lege trebuie sa defineasca o forma institutionalizata de cerere a informatiei, care sa descrie mecanisme de generare, control si diseminare a informatiilor. Legea va da asigurari cu privire la obtinerea si folosirea informatiilor in termene si conditii eficiente de timp si costuri. Se pare ca exista initiative in acest sens, ramane ca Parlamentul sa se convinga de necesitatea urgentarii adoptarii unui astfel de act normativ.

Constitutia si Legea Protectiei Mediului garanteaza participarea publica la luarea deciziilor si accesul la informatiile de mediu

In lipsa unei legi a accesului la informatii raman paragrafele din Constitutie si legi care ofera intr-un fel sau altul drepturi si garantii. Totodata se insituie obligatiile cetatenilor si institutiilor privind detinerea, obtinerea si diseminarea informatiilor. Referitor la dreptul la informatie al cetateanului Constitutia Romaniei la art.31 specifica: (1) Dreptul persoanei de avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit; (2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal". Informatiile privind starea si calitatea mediului sunt prin excelenta informatii de interes public.

Legea nr.137/1995 (Legea Protectiei Mediului) cuprinde de asemenea cateva referiri importante privind accesul publicului la informatiile de mediu:

"Art.5. Statul recunoaste tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos, garantand in acest scop: (a) accesul la informatiile privind calitatea mediului". Fiind un drept recunoscut fara cerinta probarii unui interes, i se asociaza obligatia corelativa a entitatii administratiei publice, autoritatii de mediu si industriei de a oferi informatia.

"Art.64. Autoritatea centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si raspunderi: ...(c) creeaza cadrul organizatoric care sa permita accesul la informatii si participarea publicului la deciziile privind mediul - politici, reglementari, proceduri de autorizare, planuri de dezvoltare a teritoriului si urbanism - pentru celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, a organizatiilor neguvernamentale si populatiei; ... (p) se consulta periodic cu reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societatii civile pentru stabilirea strategiei generale de mediu si luarea deciziilor in cazuri care pot afecta mediul".

In acest sens Legea Protectiei Mediului prevede o procedura publica de autorizare a activitatilor economice si de evaluare a impactului asupra mediului. De asemenea legea obliga agentiile teritoriale de protectiei a mediului sa publice rapoarte privind starea mediului si aplicarea programelor de mediu.

DREPTUL LA UN MEDIU CURAT

Intelegerea fenomenelor legate de evolutia societatii omenesti in contextul protejarii mediului este o parte a educatiei elementare a fiecarui cetatean. Resursele necesare vietii scad ingrijorator, iar consecintele directe pe care cetateanul de rand le simte nu intarzie sa apara. Degradarea de astazi a mediului afecteaza siguranta zilei de maine.

Cu totii preferam orasele curate, aerisite, cu multe spatii verzi si zgomot redus. Costurile necesare realizarii si intretinerii unui astfel de oras sunt imense, iar resursele necesare sunt obtinute din activitati economice, multe dintre ele cu impact negativ asupra mediului. Daca mai luam in calcul interesele economice ale locuitorilor unui astfel de oras si cresterea in timp a pretentiilor acestora, vom avea o imagine aproximativa asupra cauzelor reale care ne genereaza ingrijorarea. Pretentiile unora afecteaza mediul altora, argumentele invocate de "cei mai tari" pun de multe ori oamenii intr-o stare jenanta de resemnare. De aceea, adeseori se intampla ca un om sa renunte la drepturile lui elementare pentru un mediu sanatos in favoarea intereselor altuia. Insa, in cele din urma, cati oameni puternici si cati oameni slabi poate avea un oras ?

Afirmam ca dreptul la un mediu ambiant sanatos depoluat fizic si moral este un drept elementar al fiecaruia dintre noi. Legislatia garanteaza respectarea acestui drept. Scoala ofera, desi inca prea modest, o educatie in sensul respectului fata de mediu si societate. Imbinarea masurilor educative cu cele punitive in directia formarii unei constiinte ecologice este una dintre marile necesitati de rezolvat in societatea romaneasca. Dreptul la un mediu sanatos nu trebuie doar afirmat, ci intarit cu masuri practice care sa ofere cetateanului siguranta si incredere. Cine altcineva poate sa se opuna intereselor economice ale celor puternici care aduc prejudicii mediului dac nu institutiile Statului reprezentand interesele generale ale cetatenilor?! Pentru aceasta autoritatile trebuie sa dezvolte mecanisme practice prin care sa se dea posibilitatea tuturor celor afectati (interesati) sa-si spuna cuvantul. Incercarile timide de pana acum ale institutiilor Statului nu au facut decat sa adanceasca disperarea celor care au avut curajul sa adreseze o anumita problema legata de sanatatea mediului. Toti dorim sa traim mai bine, pe toti ne framanta interese personale care de multe ori ne pun in situatia de a face compromisuri. Nu este insa acelasi lucru sa-ti asumi raspunderea de a lua decizii pentru comunitate sau sa te afli in postura celui care asteapta ca aceste decizii sa-l reprezinte. In practica cea mai buna cale este dialogul, colaborarea. Nimeni nu va garanta asigurarea unui mediu sanatos cetatenilor fara a avea o deschidere spre dialogul cu publicul.

In acest sens doua exemple recente vin sa ilustreze, din pacate, cele mentionate mai sus. Primul caz se refera la lucrarile demarate in Parcul Central al orasului. Desi scopul final al acestor lucrari este unul cat se poate de laudabil (construirea unui canal colector al apelor uzate din cartierele Manastur, Zorilor si Grigorescu) modul in care sunt realizate (si anume saparea unui sant urias de-a lungul aleii principale) pericliteaza in cele din urma insasi existenta celui mai mare parc din Cluj-Napoca. Oare daca proiectul ar fi fost supus dezbaterii publice solutia adoptata ar fi ramas aceeasi ? Al doilea exemplu se refera la Piata Grigorescu unde lucrarile de constructie au demarat fara ca cetatenii direct si imediat afectati de aceste lucrari sa fi fost consultati asupra problemei. Toate acestea sunt posibile datorita faptului ca procedura de dezbatere publica se rezuma in majoritatea cazurilor la publicarea unor anunturi seci in cotidianele locale. Fara a contraveni prevederilor legale, aceasta modalitate de informare este desueta in conditiile in care, citind respectivul anunt (si asta in cazul fericit in care ii cade sub ochi publicatia cu pricina), populatia direct afectata are sanse minime de a-si putea forma o parere asupra proiectului. Chiar daca prevederile legale ofera si alte metode de dezbatere publica (de la informarea scrisa a persoanelor afectate pana la organizarea unor dezbateri cu participarea tuturor factorilor interesati) datorita caracterului optional al acestor metode se ajunge la situatia de fapt. Aceste "scapari" ale legilor sunt prompt speculate de cei interesati de obtinerea unui profit cat mai mare si cat mai rapid fara a se gandi cu adevarat la consecintele actiunilor lor.

Speram ca cei care decid in privinta sanatatii mediului sa nu uite ca, de multe ori, nu numai campaniile electorale scot in evidenta un larg interes al publicului fata de rezolvarea cu prioritate a unor probleme de mediu. Conditia ecologica a locurilor in care traim si muncim nu este nici pe departe compatibila cu o imagine care ar putea aduce un plus de speranta locuitorilor.

PARTICIPAREA CETATENILOR LA LUAREA DECIZIILOR PRIVIND MEDIUL

Participarea publica si accesul la informatii sunt drepturi civile fundamentale.

Dreptul cetatenilor de a participa la luarea deciziilor care le afecteaza mediul in care traiesc si muncesc este un aspect esential al democratiei participative. In acelasi timp, participarea publica este imposibila fara un sistem de informare adecvat. Astfel, participarea publica si accesul la informatii sunt drepturi civile fundamentale.

Participarea publica este un instrument important in activitatile de protectie a mediului, imprimand calitate in procesul decizional si intarind autoritatea deciziilor prin suportul oferit de public in implementarea acestora. Tarile cu traditie democratica folosesc eficient acest instrument, perfectionandu-si mereu cadrul legislativ pentru a extinde participarea publicului pana in cele mai inalte niveluri ale deciziei, respectiv pana la formularea politicilor de stat, constiente fiind de avantajele oferite de suportul publicului pentru formularea, acceptarea si apoi implementarea acestora.

Participarea publica este eficienta doar cand respecta anumite reguli

Asa cum realizarea oricarui proiect de investitii presupune parcurgerea unor etape cu trasaturi specifice, participarea publica este posibila in fiecare din aceste etape, cu proceduri specifice. Din acest motiv, cei in masura sa decida asupra modului de realizare a proiectelor sunt obligati sa asigure informarea si cadrul de participare a publicului in fiecare faza a aprobarii proiectelor.

De multe ori participarea publica in procesul decizional este incorect definita, din aceasta cauza se considera ca este ineficienta. Unii cred ca simpla informare a cetatenilor poate fi definita ca un proces de participare publica. Alteori, participarea publica se opreste in faza de consultare. Consultarea cetatenilor asupra deciziilor ce urmeaza a fi luate poate fi eficienta doar cand are loc din faza de conceptie a acestora, cand inca optiunile sunt deschise. Exista totusi proceduri care permit publicului sa intervina in procesul decizional pana in faza de influenta si control. In acest sens este necesar sa se cunoasca procedurile legale de acces la informatii si tehnicile eficiente de participare publica.

Un proces obiectiv de participare publica la luarea deciziilor presupune parcurgerea urmatorilor pasi importanti:

• identificarea publicului tinta (a grupului de persoane afectate de o decizie ce urmeaza a fi luata) precum si a institutiilor direct interesate in obtinerea sau implementarea deciziei;

• receptionarea si inregistrarea opiniei publicului, construirea consensului in cadrul grupului afectat, respectiv: accesul la informatie al tuturor celor interesati, separarea pe grupuri de interese, delegarea persoanelor care sa reprezinte interesele grupului, negocieri, acceptarea problemelor;

• actiunea propriu-zisa, respectiv utilizarea tehnicilor de participare publica pentru obtinerea deciziei (vezi capitolul "Cateva metode formale si nonformale de implicare a cetatenilor in rezolvarea problemelor de mediu").

Principiile fundamentale ale participarii publice sunt stipulate in legi si sunt legate in general de trei aspecte: accesul la informatii, dreptul si cadrul de participare, dreptul de petitie si apel in justitie. In afara cerintelor legale (formale), exista o serie de cai nonformale (nejuridice).

Aplicarea gresita a principiilor participarii publice afecteaza deseori intentiile unor grupuri interesate, creand conflicte sau favorizand coruptia

Participarea publica, inteleasa gresit, poate capata accente mai putin placute pe care nu dorim sa le ascundem, fiind specifice tuturor situatiilor in care democratia nu este corect asumata. Deseori, procesul de informare si consultare a publicului in luarea unor decizii creeaza probleme, mergand pana la conflicte deschise intre grupuri antagoniste, separate de interese. Lupta pentru influentarea deciziilor in sens favorabil optiunii unui anumit grup este deseori partea cea mai importanta a unor afaceri in care se investesc numeroase resurse. Succesul in afaceri inseamna de multe ori strategii abile de evitare a conflictelor determinate de interesele antagonice ce apar de obicei, iar unii manageri isi fac un titlu de glorie din construirea unor solutii pentru a depasi aceste obstacole. Deseori aceste solutii inseamna: specularea portitelor in sistemul legislativ, coruptie, ascunderea si nedeclararea unor intentii etc.

Proiectantii si beneficiarii unor proiecte, constienti de posibilitatea ca publicul sa le respinga intentiile sau pur si simplu nedorind sa accepte costurile legate de informarea si consultarea publicului, recurg, prin diverse stratageme (tehnici de coruptie, dezinformare etc.), la ocolirea acestui proces. Bazandu-se apoi pe aparenta ignoranta si pasivitatea publicului, acestia obtin deciziile de implementare a proiectelor si trec la realizarea lor practica. In aceasta faza, cetatenilor afectati le este greu sa intervina, recurgand deseori la actiuni disperate de impiedicare a implementarii proiectelor (manifestatii publice, adunare de semnaturi, sabotaje, proteste individuale si colective). Chiar daca justitia le va da dreptate in cele din urma, proiectul poate avansa in acest timp destul incat sa produca pagube insemnate sau, in cele mai multe din cazuri, costul si procedurile descurajante ale proceselor juridice constituie piedici de netrecut pentru cei care nu si le pot permite.

Desi institutia avocatului de mediu ca parte a angrenajului judiciar este prevazut in nomenclatoare, traditia aproape inexistenta a acestei specializari si mai ales lipsa mijloacelor materiale de motivare a celor ce si-ar putea asuma o asemenea pozitie determina absenta unui instrument primordial in rezolvarea conflictelor ivite. Solutia pentru rezolvarea lor ramane informarea tuturor partilor cu privire la proiectul ce creaza litigiul si negocierea prin dialog deschis si sincer a problemelor ivite.

De foarte multe ori un proces de participare publica nu este decat unul aparent, publicul fiind format din sustinatorii unui anumit proiect sau sustinatorii unei firme concurente sau persoane care doresc sa regleze conturi personale opunandu-se de fapt nu proiectului in sine ci promotorilor acestuia. Aceste cazuri pot fi evitate prin aplicarea unor proceduri de participare publica adaptate clar fiecarei situatii in parte.

A nu lasa cetatenilor posibilitatea de a-si spune cuvantul asupra unor proiecte ce pot afecta mediul este expresia unui dispret cinic si a sfidarii legilor in vigoare

Participarea publica in procesele decizionale cu influente asupra calitatii factorilor de mediu necesita de cele mai multe ori cunostinte temeinice pentru intelegerea terminologiei si proceselor descrise in proiecte. Este clar ca nu ne putem "da cu parerea" asupra unor lucruri pe care nu suntem in stare a le intelege. Din acest motiv sunt necesare identificarea si promovarea diverselor forme de comunicare, care sa permita cetatenilor intelegerea proiectelor si a efectelor acestora, cel putin a acelor parti care ii privesc in mod direct. Este absurd si inacceptabil sa se refuze cetatenilor accesul la informatii pe motiv ca acestia nu sunt capabili sa le inteleaga! Cei ce trebuie sa hotarasca asupra unei decizii sunt nu numai beneficiarii directi ci si toti cei ce sunt intr-un fel sau altul afectati de decizie. Nimeni nu poate fi privat de dreptul sau la un mediu sanatos; in acest sens sunt necesare garantii temeinice in cadrul fiecarui proiect cu efecte imediate sau in timp asupra mediului.

O conditie de baza in promovarea unei atitudini fata de activitatile cu impact asupra mediului este informarea corecta. Sa cunoastem corect problemele, cadrul legislativ, conditiile reale existente, apoi sa stim ce, cum si unde sa cerem. Capitolele urmatoare vor incerca sa va lamureasca.

CE ESTE INFORMATIA DE MEDIU ?

Cand vorbim despre mediu ne referim la totalitatea factorilor exteriori organismului uman, ca de exemplu atmosfera, temperatura, relieful, lumina, solul, apa etc., precum si celelalte fiinte vii. Informatiile de mediu cuprind atat date despre starea si calitatea factorilor de mediu cat si activitatile sau masurile care ii influenteaza (fie ca duc la degradarea sau ameliorarea lor). Informatiile privind sanatatea umana fac si ele parte din cadrul informatiilor de mediu daca sunt in directa relatie cu starea mediului.

CE NU ESTE INFORMATIA DE MEDIU ?

Nu se considera informatii de mediu acele date referitoare la activitati care nu sunt sau nu produc efecte asupra mediului. Un exemplu: datele referitoare la constructia unei intreprinderi, destinatia si efectele ei asupra mediului sunt informatii de mediu, in schimb organizarea si managementul firmei nu pot fi considerate legate de mediu. Datele referitoare la mediu se opresc la ultima cauza a unui fenomen care influenteaza unul dintre factorii de mediu.

IN CE FORMA POT FI PREZENTATE INFORMATIILE DE MEDIU ?

Dreptul nostru este de a obtine informatiile de mediu in orice forma disponibila si posibila; aceasta inseamna: adrese, rapoarte, masuratori, documente incluse in autorizatii, activitati practice, fotografii, desene, inregistrari, baze de date computerizate etc.

Prezentam in continuare cateva tipuri de informatii care pot fi cerute:

- cantitatea emisiilor de poluanti din aer proveniti de la o unitate (sau per ansamblul unei zone);

- proiecte de constructii si efectele lor;

- cereri pentru autorizatii de constructie si planurile aferente lor;

- nivelul poluarii sonore;

- cantitatea de deseuri si natura lor;

- folosirea deseurilor, locul lor de amplasare;

- natura si cantitatea poluantilor din deversarile in apa (intr-un punct sau pe o portiune);

- starea apei freatice dintr-o zona;

- date despre consumul de apa potabila si masurile de economie luate;

- folosirea apei nepotabile;

- date despre efectele traficului intr-o anumita zona;

- starea contaminarii solului;

- licente, autorizatii, acorduri eliberate de autoritati pentru o unitate poluanta;

- cereri de autorizatii, licente;

- surse de energie folosite si efectele lor;

- balante energetice aferente unor producatori de energie sau consumatori;

- transportul deseurilor;

- date despre accidente si incidente cu emenatii importante de poluanti;

- emanatii de radiatii si substante radioactive;

- planuri de amenajare a teritoriului, folosirea pamantului;

- situatia folosirii ingrasamintelor si pesticidelor si efectele lor in termen;

- folosirea canalelor de scurgere a reziduurilor;

- planuri de constructie a soselelor;

- reglementari in vigoare.

Accesul la informatii este un drept garantat oricarei persoane. Pentru ca informatia sa fie folosita eficient este nevoie de un cadru legal care sa asigure simultan doua obiective esentiale:

- circulatia informatiei de la persoanele private spre autoritatile publice

si

- circulatia informatiei de la autoritatile publice spre public.

In Romania nu exista reglementari specifice cu privire la proceduri de a cere sau a da informatii. Acestea se stabilesc de catre fiecare institutie prin regulamente interne. Din acest motiv exista inca restrictii impuse abuziv pentru accesul la informatii, o serie de informatii de interes public fiind considerate ca secrete de servici sau pur si simplu monopol personal. De asemenea exista in multe institutii teama de a da informatii, precum si cai deosebit deosebit de birocratice pentru obtinerea lor. La toate acestea se adauga lacunele privind organizarea serviciilor de relatii cu publicul: lipsa unei infrastructuri adecvate si a personalului competent, lipsa unor instructiuni clare, unor formulare de cerere, aglomerari, dispersia uneori aberanta a birourilor, costurile mari si chiar lipsa serviciului specializat in cadrul unei institutii care detine informatii publice.

Toate aceste impedimente creaza cetatenilor interesati in obtinerea de informatii o stare de frustrare care in cele din urma duce la abandon. De aici rezulta concluzia gresita pe care unii factori de decizie au stabilit-o referitor la "dezinteresul" pe care cetatenii il manifesta fata de cunoasterea realitatii, formularea unor propuneri si implicarea in rezolvarea unor probleme; adevarata problema este lipsa unui cadru organizatoric eficient pe care factorii de decizie sunt obligati prin lege sa-l creeze.

Pana la rezolvarea aspectelor formale privind obtinerea informatiilor in conditii eficiente de timp si efort fizic si psihic, practic in conditiile legilor, vom prezenta metoda clasica de solicitare, care se foloseste cu rezultate acceptabile in majoritatea institutiilor.

• Solicitarile pot fi individuale sau colective. Ele se adreseaza direct sau indirect, verbal sau in scris.

• O conditie de baza pentru ca o solicitare sa fie satisfacuta este ca aceasta sa fie prezentata in termeni expliciti, concret si la subiect, evitandu-se amanuntele nesemnificative. Cu cat reusim sa fim mai concreti cu atat mai bine. Concizia noastra va usura munca functionarilor de a gasi documente si astfel informatiile vor fi disponibile mai repede. Pe de alta parte o cerere mai putin explicita poate avea ca rezultat obtinerea mai multor informatii decat s-a dorit initial sau chiar alte informatii. O cerere poate, de asemenea, sa fie refuzata sau neonorata daca este prea generala sau nemotivata.

• Ar fi necesar sa se faca unele cercetari preliminare pentru a se afla cine detine informatiile respective. Aceasta se poate face prin telefon sau in scris si costa foarte putin. In general nu conteaza daca aceeasi cerere este facuta catre mai multe institutii.

• Unele cereri trebuie facute in conformitate cu modelele de cerere specifice destinatarilor. Acestea se pot procura de la secretariate sau registraturi, unde de obicei se dau si informatii referitor la tipul de informatii care pot fi solicitate.

• Cererile colective sau in numele unei persoane juridice, institutii, societati comerciale vor purta un antet cuprinzand adresa si telefonul expeditorului, precum si alte date de identificare. Ele trebuiesc semnate, eventual stampilate de catre un reprezentant autorizat.

• Cererile trebuiesc inregistrate la destinatar pentru a se evita ulterior negarea primirii lor. In cazul expeditiilor postale se vor trimite pentru siguranta scrisori recomandate.

• Orice cerere trebuie semnata.

• In intocmirea solicitarii se va pune accent pe tipul de informatii solicitate si mai putin pe motivatiile obtinerii lor (insa in unele cazuri particulare tehnica se poate schimba radical).

• Se va specifica modul in care este dorita informatia: fotocopii sau se doreste a se studia documentele. Pentru informatiile computerizate este posibil ca acestea sa fie primite pe discheta sau prin modem (posta electronica).

• In cazul audientelor, este recomandabil ca solicitantul sa prezinte si o solicitare in scris asupra problemei insotita de materiale aditionale si sa incerce sa se concentreze strict asupra subiectului pentru a nu-si plictisi interlocutorul. Se vor evita speculatiile si starile nervoase care ar putea compromite demersul initiat.

TIMPUL NECESAR PENTRU OBTINEREA INFORMATIEI

In general regulamentele interne ale institutiilor specifica in cat timp se acorda raspunsul la o solicitare. Acesta este conditionat atat de operativitatea serviciilor institutiei cat si de solicitare. Este bine sa se cunoasca aceste regulamente interne ale institutiilor, precum si organigramele lor, astfel putandu-se urmari parcursul solicitarii. Daca dupa expirarea termenului stabilit, nu s-a primit raspuns la solicitare, adresantul va sesiza registratura sau secretariatul institutiei printr-o petitie cerand lamiriri. Aceasta se poate face verbal sau in scris ("Revenim asupra cererii noastre inregistrata la dumneavoastra cu nr. … din data de ..."). In cazul unei institutii publice, neacordarea la termen a unui raspuns la o petitie se sanctioneaza conform legii (Art.47 din Constitutie).

MOTIVE PENTRU CARE O CERERE POATE FI REFUZATA

1. Informatiile solicitate reprezinta secrete de stat (Sunt sub controlul Ministerului de Interne prin dispozitii speciale). Acestea sunt legate de relatii internationale, apararea civila, securitatea publica, comunicatii, cercetare, etc.

2. Informatiile solicitate reprezinta secret de serviciu (Se poate dovedi prin actele institutiei declarate la Ministerul de Interne)

3. Informatiile solicitate reprezinta secret de afaceri (In acest caz rapunsul la cerere poate fi amanat)

4. Informatiile solicitate sunt confidentiale (Declarate de catre proprietar cu respectarea legilor).

Doar in aceste patru cazuri se poate refuza legal cererea pentru obtinerea de informatii.

Din pacate, in foarte multe cazuri, motivele invocate pentru refuzarea unei solicitari de informatii sunt de alta natura, unele chiar aberante, si se leaga de aspecte tehnice sau organizatorice cum ar fi: lipsa fotocopiilor, lipsa unei aprobari sau acte aditionale la cerere, lipsa unor dispozitii, etc. Pe langa aceste cauze "obiective", nu de putine ori, reprezentanti ai unor institutii publice refuza sa puna la dispozitia solicitantilor informatii rezultate in urma unor studii sau masuratori pe motiv ca acestea ar fi rodul muncii lor. Ce nu inteleg acesti functionari este faptul ca pentru munca lor ei sunt retribuiti din fonduri publice. Adica si din banul dumneavoastra. Rabdarea in folosirea prevederilor legale privind accesul la informatii reprezinta insa factorul primordial de succes in hatisul birocratic existent.

Desigur pot aparea si alte motive pe deplin justificate pentru a se refuza cererea cum ar fi date incomplete sau vechi, neintelegerea solicitarii, etc.

In toate cazurile, refuzul cererii trebuie justificat.

COSTUL INFORMATIEI

Cererile formulate sub forma de petitie pentru obtinerea de informatii nu se taxeaza (Art.47 din Constitutie). Pentru formularele tip institutiile pot solicita taxe.

In general fiecare institutie are politica sa proprie de preturi privind diseminarea informatiei pe care o detine. Se pot intalni cazuri cand multe rapoarte, brosuri, inregistrari, buletine informative pot fi obtinute gratuit. Consultarea datelor precum si imprumutul unor documente pentru fotocopiere sau studiu se poate face de asemenea fara plata vreunei taxe. Acestea sunt insa cazuri fericite, majoritatea institutiilor preferand ca in economia de piata sa-si vanda informatiile pe care le detin . Costurile pot fi legate de: fotocopiere, taxa de autor, editare - legile specifica clar cuantumul maxim al acestor costuri. Facilitatile sunt de asemenea acceptate in unele cazuri.

PROBLEME LEGATE DE CONFIDENTIALITATEA INFORMATIILOR

In general in cazul informatiilor de mediu se vorbeste despre confidentialitatea comerciala si industriala. Aceasta presupune masuri pentru protectia unor date legate de procesele de productie si vanzari, strategia societatilor comerciale si institutiilor, managementul interior. Politica neuniforma de transparenta practicata se datoreaza inexistentei unor criterii care sa defineasca clar notiunea de confidentialitate a informatiilor, aceast proces fiind lasat in general la latitudinea conducatorilor institutiilor sau societatilor comerciale, cu exceptia cazurilor cand legile impun declararea unor tipuri de informatii pe care le detin. Problema nefiind lamurita pe deplin, este necesara o informare suplimentara din partea solicitantului asupra cazurilor cand informatiile cerute sunt refuzate ca fiind confidentiale.

ALTE SURSE SI CAI NONFORMALE DE A OBTINE INFORMATII DE MEDIU

• prin intermediul mass-mediei - metoda eficienta practicata datorita puterii de penetrare a reprezentantilor presei scrise, radioului si televiziunii;

• prin intermediul organizatiilor neguvernamentale (asociatii si fundatii) - multe dintre acestea au birouri de relatii cu publicul si baze de date bine puse la punct, oferind servicii de asistenta si consultanta precum si intermedieri si facilitati tehnice in obtinerea de informatii;

• prin contacte personale cu cei ce detin informatii (sedinte, intalniri, invitatii);

• direct de la sursa de informatii catre autoritatea publica, respectiv de la intreprinderile poluante, sectorul de afaceri si investitii, serviciile care desfasoara activitati practice de teren;

• memorii insotite de semnaturi pentru obligarea autoritatilor publice de a publica rapoarte si a duce o politica transparenta vizavi de interesele publice.

AUTORITATEA PUBLICA SI RESPONSABILITATI PUBLICE FATA DE MEDIU

Atat la nivel central cat si local exista o serie de autoritati publice si servicii ale acestora cu responsabilitati fata de obtinerea si folosirea informatiilor privind starea si calitatea mediului. Acestea, in general, au atributiuni de monitorizare, control si aplicare de sanctiuni pentru abateri de la normele de protectie a mediului. Normele sunt stabilite prin legi, hotarari si ordine si publicate in Monitorul Oficial si se refera la cantitatile maxime de poluanti ce se admit precum si masuri pentru limitarea lor. Sanctiunile se aplica in general pe categorii de factori de mediu si sunt prevazute in legi si hotarari de Guvern.

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA reprezinta organele prin care se realizeaza autonomia locala. Ea se intemeiaza si functioneaza in temeiul Legii nr.69/1991 (modificata in 1996). In art.1 din Lege se specifica "Administratia publica se intemeiaza pe principiile... consultarii cetatenilor in probleme locale de interes deosebit", "Autonomia locala priveste organizarea si functionarea administratiei publice si reprezinta dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a rezolva si de a gestiona, in nume propriu si sub responsabilitatea lor, o parte importanta a treburilor publice, in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta. Prin colectivitate locala se intelege totalitatea cetatenilor din unitatea administrativ-teritoriala". Organul suprem de decizie al administratiei publice locale este Consiliul local/judetean care intre alte atributiuni "actioneaza pentru refacerea si protectia mediului inconjurator in scopul cresterii calitatii vietii" (art.21). In cadrul Consiliului local functioneaza Comisia de mediu. Prin Legea Protectiei Mediului (nr.137/1995, art.69) "autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia de a asigura in structura lor organizatorica compartimente cu atributiuni in protectia mediului".

Consiliul local, respectiv Consiliul Judetean, prin comisiile de specialitate elaboreaza decizii care pot aduce prejudicii sau pot duce la ameliorarea calitatii mediului intr-o zona. Este important ca aceste decizii sa fie cunoscute de catre public in faza de proiect si sa existe, prin regulamentele interne de functionare a consiliilor, posibilitatea ca publicul sa-si spuna cuvantul privitor la aceste proiecte. In general aceste regulamente, prevazute in lege, specifica conditiile si procentul de populatie necesar pentru influentarea unei decizii (petitie insotita de semnaturi, referendum). Pe langa comisiile de specialitate, Consiliile locale si judetene au organe executive, respectiv directii organizate in cadrul Primariilor/Consiliului Judetean. Aceste directii cuprind servicii de avizare si inspectii. Partea de protectie a mediului revine atat in cazul Consiliului municipal (orasenesc) cat si in cazul Consiliului Judetean Directiei de urbanism, amenajare a teritoriului, disciplina in constructii si protectia mediului (conform organigramelor existente). Aceste servicii se afla in subordinea viceprimarului (pentru Consiliul local), respectiv a vicepresedintelui Consiliului Judetean.

Prin Legea Protectiei Mediului, autoritatile administratiei publice locale au atributiuni si raspunderi pentru: supravegherea agentilor economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri, dezvoltarea sistemelor de colectare a deseurilor refolosibile, supravegherea aplicarii in planurile de urbanism si amenajare a teritoriului a planificarilor de mediu, asigurarea serviciilor de specialisti in ecologia urbana si protectia mediului, promovarea unei atitudini corespunzatoare a comunitatilor in legatura cu importanta protectiei mediului.

AUTORITATEA DE MEDIU in Romania o reprezinta organele Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului (MAPPM) care functioneaza prin Hotararea Guvernului nr.457/94. Acestea sunt organizate la nivel de directii conduse de secretari de stat. Dintre atributiunile generale ale MAPPM amintim:

- organizeaza aplicarea legilor si hotararilor Guvernului;

- initiaza, elaboreaza si avizeaza acte normative;

- avizeaza licente legate de domeniul sau de activitate;

- reprezinta interesele statutului in organe si organisme internationale;

- exercita atributii ce-i revin ca organ al administratiei publice centrale sub a carei autoritate functioneaza regiile autonome din domeniul sau de activitate (ROMSILVA si Apele Romane).

Pe langa atributiile generale, MAPPM exercita atributii specifice in urmatoarele domenii de activitate:

- gospodarirea apelor;

- gospodarirea padurilor;

- protectia mediului.

Atributiile specifice cuprind: avizari, lucrari de intretinere, gospodarire si ameliorare, studii si programe, coordonarea activitatilor, controale si aplicarea de sanctiuni, elaborarea de norme etc.

La nivel local exista agentii teritoriale (judetene) pentru protectia mediului, ca servicii publice descentralizate, care cuprind servicii de monitorizare, reglementari si inspectie. Acestea sunt direct responsabile de emiterea autorizatiilor si acordurilor de mediu, de evaluarea impactului activitatilor economice asupra mediului, de sanctionarea abaterilor de la normele de protectie a mediului. De asemenea regiile autonome ROMSILVA (administratia padurilor) si Apele Romane (administratia apelor) sunt direct responsabile prin lege asupra calitatii factorilor de mediu pe care ii administreaza, fiind imputerniciti sa ia masuri punitive in acest sens.

In subordinea MAPPM functioneaza Oficiul de Informare si Documentare Bucuresti, care ofera informatii de mediu, la solicitare.

Dintre atributiile si raspunderile autoritatii centrale pentru protectia mediului, stipulate in Legea Protectiei Mediului, la art.64 amintim:

- creeaza cadrul organizatoric care sa permita accesul la informatii si participarea la deciziile privind mediul;

- aplica sanctiuni titularilor activitatilor pentru neconformare;

- pune la dispozitia celor interesati datele centralizate privind starea mediului, programe si politica centrala de protectie a mediului;

- organizeaza corpul de control ecologic;

- intocmeste anual rapoarte privind starea mediului, pe care le prezinta Guvernului; rapoartele se publica.

Persoanele fizice si juridice sunt obligate prin Legea Protectiei Mediului (art.79): sa solicite acordul si/sau autorizatia de mediu, sa se supuna ordinului de incetare temporara sau definitiva a activitatii, sa suporte costul de reparare a prejudiciului adus mediului, sa informeze autoritatile competente si populatia in caz de eliminari accidentale de poluanti in mediu sau de accident major, sa nu degradeze mediul natural sau amenajat prin depozitari necontrolate de deseuri.

Ministerul Sanatatii: supravegheaza evolutia starii de sanatate a populatiei in raport cu calitatea mediului, controleaza calitatea apei si a produselor alimentare, elaboreaza norme de igiena, raporteaza periodic despre influenta mediului asupra sanatatii populatiei prin rapoarte care se publica anual. Unitatile Ministerului Sanatatii sunt obligate sa furnizeze informatii de mediu populatiei in vederea prevenirii degradarii starii de sanatate a acesteia.

Ministerul Educatiei Nationale este obligat prin lege sa asigure educatia ecologica la toate nivelurile. Informatiile fundamentale sunt deosebit de importante pentru intelegerea principiilor si fenomenelor legate de starea si evolutia factorilor de mediu precum si influentarea lor.

Ministerul Transporturilor si Ministerul de Interne asigura pe baza normelor avizate de MAPPM controlul: gazelor de esapament, intensitatii zgomotului si vibratiilor produse de autovehicule, transportul de materiale.

Ministerul Turismului si Ministerul Tineretului si Sportului sunt obligate sa elaboreze programe educationale in scopul formarii unui comportament responsabil fata de mediu si sa incurajeze aplicarea principiilor ecoturismului.

REGLEMENTARI PRIVIND PROTECTIA MEDIULUI IN ROMANIA

Acestea se grupeaza in: legi, hotarari de Guvern, ordine ale ministrului, hotarari ale administratiei publice locale, conventii internationale ratificate de Romania.

LEGEA PROTECTIEI MEDIULUI (nr.137/1995) a fost publicata in Monitorul Oficial nr.304 din data de 30 decembrie 1995. Legea cuprinde urmatoarele capitole, sectiuni si anexe:

- Principii si dispozitii generale

- Reglementarea activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului: Procedura de autorizare, Regimul substantelor si deseurilor periculoase precum si al altor deseuri, Regimul ingrasamintelor chimice si al pesticidelor, Regimul privind asigurarea protectiei impotriva radiatiilor ionizante si securitatii surselor de radiatii

- Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii: Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice, Protectia atmosferei, Protectia solului, a subsolului si a ecosistemelor terestre, Regimul ariilor protejate si al monumentelor naturii, Protectia asezarilor umane

- Atributii si raspunderi: ale autoritatilor pentru protectia mediului, ale autoritatilor centrale si locale, ale persoanelor fizice si juridice

- Sanctiuni -se aplica de la 1000000 lei amenda pana la inchisoare 20 ani- (actualizate prin H.G. nr. 314 din 12 iunie 1998)

- Dispozitii finale si tranzitorii

- Intelesul unor termeni in sensul legii (dictionar)

- Lista activitatilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru eliberarea acordului si/sau autorizatiei de mediu (grupate pe domenii).

CODUL SILVIC (Legea 26/1996), publicat in Monitorul Oficial nr.93 din 8 mai 1996, stabileste conditiile pentru administrarea fondului forestier aflat fie in proprietatea Statului fie in proprietate privata precum si raspunderile legate de activitatile ce duc la degradarea vegetatiei forestiere.

LEGEA APELOR, publicata in Monitorul Oficial nr.244 din 8 octombrie 1996, instituie cadrul organizatoric pentru protectia surselor de apa.

ALTE ACTE NORMATIVE cu referiri la protectia mediului:

Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar (Monitorul Oficial din 20.02.1991),

Legea nr. 69/1991 - Legea administratiei publice locale (Monitorul Oficial din 28.11.1991),

Legea nr. 98/1994 - Stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de igiena si sanatate publica (Monitorul Oficial din 16.11.1994),

Legea nr. 10/1995 - Calitatea in constructii (Monitorul Oficial din 24.01.1995),

Legea nr. 7/1996 - Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare (Monitorul Oficial din 26.03.1996),

Legea nr. 84/1996 - Legea imbunatatirilor funciare (Monitorul Oficial din 24.07.1996),

Legea nr. 103/1996 - Legea fondului cinegetic si a protectiei vanatului (Monitorul Oficial din 27.09.1996),

Legea nr. 137/1996 - Masuri pentru colectarea, reciclarea si reintroducerea in circuitul productiv al deseurilor refolosibile de orice fel (Monitorul Oficial 264/1996),

Legea nr. 171/1997 - Planul de amenajare a teritoriului national. Sectiunea a II-a. Apa. (Monitorul Oficial din 24.11.1997).

H.G 545/1991-Supravegherea calitatii produselor si serviciilor in scopul prevenirii si combaterii faptelor care pot afecta viata sau sanatatea oamenilor, animalelor ori calitatea mediului inconjurator (Monitorul Oficial nr. 178/1991),

H.G. nr. 525/1996 - Regulamentul general de urbanism (Monitorul Oficial nr.149/16.07.1996),

H.G. nr. 101/1997 - Normele speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara (Monitorul Oficial nr. 62/10.041997),

H.G. nr. 730/1997 - Normativul privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele de apa "NTPA-001" (Monitorul Oficial nr. 327/25.11.1997),

Ordonanta 462/1993 - Conditii tehnice privind protectia atmosferei (Monitorul Oficial 190/12 dec. 1993),

ORDINUL Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 125/1996 Procedura de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului inconjurator (Monitorul Oficial nr.73/ 11.04.1996.

Ordinul M.A.P.P.M. nr. 281/1997 - Procedura privind mecanismul de acces la informatia de gospodarire a apelor (Monitorul Oficial din 26.05.1997),

Ordinul M.A.P.P.M. nr. 282/1997 - Procedura privind participarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului in activitatea de consultare (Monitorul Oficial din 26.05.1997),

Ordinul M. Sanatatii nr. 536/1997 - Normele de igiena si recomandarile privind mediul de viata al populatiei (Monitorul Oficial din 3.07.1997),

Ordinul M.A.P.P.M. si M.L.P.A.T. nr. 214/RT/16/NN/1999 - Procedura de promovare a documentatiilor si emitere a acordului de mediu la planurile de amenajare a teritoriului (Monitorul Oficial din30.04.1999),

Ordinul M.L.P.A.T. nr. 13/N/1999 - Ghid privind metodologia de elaborare si continutul cadru al Planurilor Urbanistice Generale (Monitorul Oficial din 30.04.1999)

Ordinul M.A.P.P.M. nr 264/1999 - Norme tehnice, silvice privind gospodarirea vegetatiei forestiere din afara fondului forestier national (Monitorul Oficial din 25.05.1999),

CONVENTIILE INTERNATIONALE ratificate de catre Parlamentul Romaniei au pe teritoriul statului putere de lege. Ele sunt un important instrument de impunere a unor conditii privind protectia mediului in conditiile inexistentei unor legi specifice care sa acopere domeniile pe care acestea le vizeaza. Conventiile internationale ratificate obliga Statul roman sa ia masuri eficiente pentru respectarea lor, in acest sens existand o serie de protocoale aditionale si anexe care stabilesc termene si conditii privind implemetarea prevederilor conventiilor. Urmatoarele conventii referitoare la protectia mediului au fost ratificate de catre Parlamentul Romaniei:

Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala in special ca habitate ale pasarilor acvatice (Monitorul Oficial 18/26 ianuarie 1991)

Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi (Monitorul Oficial 18/26ianuarie 1991)

Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiera al deseurilor periculoase si eliminarii acestora (Monitorul Oficial 18/26 ianuarie 1991)

Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii (Monitorul Oficial 242/24 septembrie 1992)

Conventia cadru de la Viena privind protectia stratului de ozon (Monitorul Oficial 292/15 decembrie 1992)

Conventia privind protectia fizica a materialelor nucleare (Monitorul Oficial 265/15 noiembrie 1993)

Conventia privind protectia fizica a deseurilor - Nivelurile de protectie fizica (Monitorul Oficial 265/15 noiembrie 1993)

Conventia cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice (Monitorul Oficial 119/12 mai 1994)

Conventia privind diversitatea biologica (Monitorul Oficial 199/2 august1994)

De asemenea Romania este parte semnatara a Conventiei de la Aarhus (iunie 1998) cu privire la accesul la informatii, participarea publica si accesul la justitie in domeniul mediului. Parlamentul Romaniei nu a gasit inca timpul necesar sa o ratifice…

Cunoasterea de catre public a legilor constituie o obligatie individuala. Din pacate sursele de informare sunt inca deosebit de putine, Monitoarele Oficiale avand tiraje mici si fiind greu de gasit. Una dintre solutiile cele mai indicate pentru obtinerea si consultarea acestora ar fi bibliotecile publice sau accesarea Internetului.

Autorizarea activitatilor cu impact asupra mediului

Ordinul Ministrului APPM nr.125/1996 se refera la procedura pentru evaluarea impactului asupra mediului, pentru solicitarea si obtinerea acordului si/sau, dup caz, a autorizatiei de mediu si pentru alte elemente asociate acestora, in concordanta cu prevederile Legii Protectiei Mediului si cu obligatiile internationale. Procedura este deosebit de importanta din punct de vedere al prevenirii activitatilor care pot prejudicia mediul si al cadrului creat pentru implicarea directa a cetatenilor interesati in evaluarea impactului si formularea deciziei finale. Procedura cuprinde:

- Scopul procedurii

- Definitii

- Competente

- Obiective si activitati care necesita studii de impact

- Etapele procedurii de emitere a autorizatiei de mediu

- Etapele procedurii in cazul schimbarii proprietarului sau a destinatiei activitatii si a incetarii activitatii

- Competenta de emitere a acordului de mediu

- Lista activitatilor pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei de mediu

- Procedura de dezbatere publica pentru obtinerea acordului/autorizatiei de mediu

- Metodologia de elaborare a studiului de impact asupra mediului

- Acte tehnice necesare pentru emiterea acordului si autorizatiei de mediu

- Procedura de obtinere a bilantului de mediu.

Pentru a obtine informatii trebuie in primul rand sa le solicitam. Nimeni nu este dispus sa ofere informatii daca acestea nu sunt solicitate.

Este recomandabila o buna cunoastere a legilor, un instrument primordial in formularea problemelor si obtinerea de informatii.

Este necesara imbunatatirea cadrului legislativ pentru definirea unor proceduri clare menite sa reglementeze accesul publicului la informatiile de mediu, informatii care privesc sanatatea si interesele fiecarui cetatean.

Este de asemenea necesara armonizarea legislatiei romanesti la normele europene in domeniu.

Publicul are nevoie de asistenta in formularea solicitarilor si adresarea lor eficienta; in acest sens institutiile publice trebuie sa-si perfectioneze serviciile de relatii cu publicul iar organizatiile neguvernamentale sa ofere intr-un mod cat mai profesional servicii de consiliere.

Problemele de mediu trebuie sa devina prioritati pe agendele de lucru ale politicienilor si Guvernului, acestia urmand a promova mecanisme practice de informare corecta si educatie eco-civica a publicului.

Sunt necesare fonduri alocate special pentru campaniile de informare privind problemele de mediu si solutiile existente de rezolvare a lor. De asemenea fonduri trebuiesc dirijate spre perfectionarea cadrului de participare a cetatenilor la luarea deciziilor care privesc mediul (referendumuri locale, dezbateri publice, rapunsuri la initiative, comitete de cunsultanta).

Prin Legea mediului se stabilesc obligatiile persoanelor fizice si juridice precum si ale autoritatilor publice in domeniul protectiei mediului. Consideram utila prezentarea unora dintre aceste prevederi si a masurilor (actualizate prin H.G. nr. 314/12.06.1998) care se iau impotriva celor care nu le respecta .

Astfel, persoanele fizice si juridice au (si) urmatoarele obligatii:

* sa tina evidenta stricta a substantelor si deseurilor periculoase… si sa furnizeze lunar autoritatilor competente pentru protectia mediului datele necesare (art. 21, lit a);

* sa recupereze deseurile refolosibile si sa le valorifice prin unitatile specializate (art. 24, lit f);

* sa depoziteze ingrasamintele chimice si pesticidele numai in locuri protejate (art. 28, lit. c);

* sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri, in albiile raurilor si in zonele umede, deseuri de orice fel si sa nu introduca in acestea explozibile, tensiune electrica, narcotice sau alte substante periculoase (art. 39, lit. c);

* sa nu spele in apele naturale autovehicule, utilaje si ambalaje care au in continut uleiuri, combustibili lichizi, lubrifianti, substante periculoase sau pesticide (art. 39, lit. d);

* sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii, sa verifice eficienta acestora si sa puna in exploatare numai pe cele care nu depasesc pragul fonic admis (art. 46, lit. e);

Nerespectarea acestor prevederi constituie contraventie si se sanctioneaza astfel: cu amenda 3.000.000 lei-15.000.000 lei pentru persoanele fizice si 15.000.000.-75.000.000 lei pentru persoanele juridice pentru nerespectarea prevederilor art. 21-lit. a si art. 39-lit. c; cu amenda 2.000.000 lei-12.000.000 lei pentru persoanele fizice si 10.000.000.-60.000.000 lei pentru persoanele juridice pentru nerespectarea prevederilor art. 24-lit. f, art. 28-lit. c, art. 39-lit d, art. 46-lit e.

Autoritatile administratiei publice locale sunt obligate:

* sa ia masuri de prevenire si limitare a impactului asupra mediului al substantelor si deseurilor de orice natura si sa anunte autoritatile teritoriale pentru mediu de orice activitate neconforma cu reglementarile legale (art. 19);

* sa amenajeze, conform competentelor atribuite prin lege, depozitele de deseuri (art. 24, lit. d);

* sa respecte conditiile de refacere a cadrului natural in zonele de depozitare… si sa garanteze, cu mijloace financiare, pentru aceasta (art. 24, lit e);

* sa imbunatateasca microclimatul urban, prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul localitatilor si din zonele limitrofe acestora, infrumusetarea si protectia peisajului si mentinerea curateniei stradale (art. 60, lit a);

* sa asigure amplasarea obiectivelor industriale, a cailor si mijloacelor de transport, a retelelor de canalizare, a statiilor de epurare, a depozitelor de deseuri menajere, stradale si industriale si a altor obiective si activitati, fara a se prejudicia salubritatea, ambientul, spatiile de odihna, tratament si recreere, starea de sanatate si de confort a populatiei (art. 60, lit b);

* sa asigure adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea , intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor, a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala, a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa (art. 60, lit. d);

* sa asigure adoptarea de masuri obligatorii, pentru toate persoanele fizice si juridice, cu privire la intretinerea si infrumusetarea cladirilor, a curtilor si imprejurimilor acestora, a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri, a arborilor si arbustilor decorativi (art. 60, lit.f);

* sa supravegheze aplicarea prevederilor din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului, in acord cu planificarea de mediu (art. 76, lit. a);

* sa supravegheaze pe agentii economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri si sa dezvolte sisteme de colectare a deseurilor refolosibile (art. 76, lit.b);

* sa promoveze o atitudine corespunzatoare a comunitatilor in legatura cu importanta protectiei mediului (art. 76, lit. e).

Nerespectarea acestor prevederi constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda 15.000.000.-75.000.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 24-lit. e; 10.000.000.-60.000.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 19, art. 24-lit. d, art. 60-lit. b; 5.000.000.-30.000.000 lei pentru nerespectarea prevederilor art. 60-lit. a, d, f, art. 76-lit a, b, f.

Este demn de precizat ca faptele ce contravin prevederilor legale si care sunt de natura sa puna in pericol viata ori sanatatea umana, animala sau vegetala constituie infractiuni si se pedepsesc conform legii.

MINISTERUL APELOR, PADURILOR SI PROTECTIEI MEDIULUI

B-dul Libertatii nr.12, Bucuresti

Tel.: 01 4100282

Fax: 01 4106394

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUI

B-dul Apolodor nr.17, Bucuresti

Tel: 01 4101933

Fax: 01 3120187

MINISTERUL SANATATII

Str. Ministerului nr.2-4, Bucuresti

Tel: 01 2223860

Fax: 01 3124916

CONSILIUL JUDETEAN CLUJ

B-dul 21 Decembrie nr. 58, Cluj-Napoca

Tel.: 196416, Fax: 196726

DIRECTIA GENERALA DE URBANISM, AMENAJAREA TERITORIULUI SI LUCRARI PUBLICE

Tel.: 198549

Fax: 196726

AGENTIA DE PROTECTIA MEDIULUI CLUJ

Calea Dorobantilor nr. 99, Cluj-Napoca

Tel.: 410720

Fax: 410716

PRIMARIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

Str. Motilor nr. 1-3, Cluj-Napoca

Tel./Fax: 192875

DIRECTIA GOSPODARIE COMUNALA

Tel.: 192588

Birou "Spatii verzi"

Tel.: 196030 int. 254

Serviciul "Siguranta circulatiei"

Tel.: 196030 int. 242

DIRECTIA CONTROL

Tel.: 198784

Serviciul "Control gospodarie comunala si protectia mediului"

Tel.: 196030 int. 287

INSPECTIA DE STAT IN CONSTRUCTII, LUCRARI PUBLICE, URBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUI

Calea Dorobantilor nr. 74, Cluj-Napoca

Tel.: 447791

Fax: 413005

INSPECTORATUL SILVIC JUDETEAN

Str. Horea nr. 7, Cluj-Napoca

Tel.: 433539 / 433540

Fax: 432580

APELE ROMANE R.A.

Str. Vanatorului nr. 17, Cluj-Napoca

Tel.: 433022

Fax : 433026

ASOCIATIA JUDETEANA A VANATORILOR SI PESCARILOR SPORTIVI

B-dul 21 Decembrie nr. 23-25, Cluj-Napoca

Tel./Fax: 196556

INSPECTORATUL DE POLITIE SANITARA SI MEDICINA PREVENTIVA

Str. Memorandumului nr. 6, Cluj-Napoca

Tel.: 197952

Fax: 192983

DIRECTIA SANITARA A JUDETULUI CLUJ

Str. Clinicilor nr. 3-5, Cluj-Napoca

Tel.: 198467

Fax: 191758

INSPECTORATUL DE SANATATE PUBLICA CLUJ

Str. Nicolae Balcescu nr. 16, Cluj-Napoca

Tel./Fax: 192983

Laborator Igiena Mediului - Tel.: 198182

INSTITUTUL DE SANATATE PUBLICA

Str. Pasteur nr. 6, Cluj-Napoca

Tel.: 194252

Fax: 193112

DIRECTIA SANITARA VETERINARA CLUJ

Piata Marasti nr. 1, Cluj-Napoca

Tel.: 144348

Fax: 152926

INSPECTORATUL DE STAT PENTRU PROTECTIA MUNCII Str. I.C.Bratianu nr. 15, Cluj-Napoca

Tel.: 431658

Fax: 192448

INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI CLUJ

SERVICIUL POLITIEI RUTIERE

Str. Albac nr. 15, Cluj-Napoca

Tel.: 414010

Fax: 156857

REGISTRUL AUTO ROMAN

REPREZENTANTA CLUJ

Sat Luna de Sus FN

Tel.: 266495

Fax: 266491

REMAT

Str. Burebista nr. 8, Cluj-Napoca

Tel./Fax: 432916

Centre de colectare: Textile: Str. T.Vladimirescu nr. 12-14,

Tel.: 433035

Metale: Str. T.Vladimirescu nr. 12-14,

Tel.: 433036

Punct de colectare: Str. Fantanele nr. 7,

Tel.: 182866

Punct de lucru: Str. Fabricii nr. 4,

Tel.: 157487

SALPREST

B-dul. 21 Decembrie nr. 69, Cluj-Napoca

Tel.: 198477

Fax: 195153

NAPOGET

Calea Dorobantilor nr.112, Cluj-Napoca

Tel./Fax: 410773

DIRECTIA GENERALA PENTRU AGRICULTURA SI ALIMENTATIE CLUJ

Piata Avram Iancu nr. 15, Cluj-Napoca

Tel.: 195675

Fax.: 191414

INSPECTORATUL DE PROTECTIE CIVILA

CLUJ-NAPOCA

Str. Motilor nr. 1-3, Cluj-Napoca

Tel./Fax: 196464

OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORULUI

Str. Navodari nr.2, Cluj-Napoca

Tel.: 4321367

Fax: 431638

CE SUNT SI CE OFERA ORGANIZATIILE NEGUVERNAMENTALE ?

Organizatiile neguvernamentale sunt persoane juridice, asociatii sau fundatii, infiintate in baza Legii nr. 21 din 1924, care au un scop public, obiective, statut si regulamente interne de functionare. Ele sunt asociatii sau fundatii nonprofit (adica nu ofera profituri asociatilor/membrilor de pe urma activitatilor desasurate, eventualele venituri fiind investite in activitatile viitoare ale organizatiei).

Beneficiul pe care organizatiile neguvernamentale (numite si ONG) il aduc societatii este concurent cu cel al institutiilor publice, acestea putand suplini o mare parte din lipsurile pe care aceste institutii le au in domeniul organizatoric, al relatiilor, al activitatilor practice si al promovarii. Influenta ONGurilor asupra publicului este de asemenea un factor pozitiv in conditiile in care acestea pot contribui la formarea unei atitudini civice responsabile si promova solutii pentru dezvoltarea societatii.

ONGurile de mediu in Romania se afla in plin proces de evolutie, reusind sa-si faca simtita prezenta cu succes in cadrul eforturilor generale pentru crearea unui cadru natural sanatos, depoluat fizic si moral. Numarul in crestere al acestora este dovada interesului pe care publicul il acorda rezolvarii problemelor de mediu.

In ceea ce priveste informatiile de mediu, ONGurile reprezinta una dintre sursele eficiente prin care informatiile pot fi obtinute, prelucrate si folosite. Satisfacerea intereselor ONGurilor de mediu presupune o foarte buna informare a acestora, in acest sens mecanismele de obtinere a informatiilor pe care acestea le folosesc sunt mult mai eficiente. Oferta adresata publicului este si ea in crestere, ONGurile de mediu tinzand ca prin natura activitatii si numarul de membri si simpatizanti sa reprezinte un segment tot mai mare al intereselor publicului, cu efecte uneori remarcabile asupra procesului de luare a deciziilor.

ORGANIZATII NEGUVERNAMENTALE ACTIVE IN DOMENIUL RELATIILOR PUBLICE SI SCHIMBULUI DE INFORMATII IN CLUJ-NAPOCA

CLUBUL ECOLOGIC "TRANSILVANIA"

Str.Sindicatelor nr.3, ap.6, Cluj-Napoca

Tel.: 431626

Fax: 190404

E-mail: cetcluj@mail.dntcj.ro   Persoana de contact: Gabriel Parauan

ASOCIATIA TURISTICA, SPORTIVA SI ECOLOGISTA CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA"

Str. Septimiu Albini nr. 133, ap.18, Cluj-Napoca

Tel./Fax: 142953

E-mail: cicloturism@mail.dntcj.ro

Persoana de contact: Radu Mititean

ASOCIATIA "PRO DEMOCRATIA"

Str. Mehedinti nr. 51-53, ap. 47, Cluj-Napoca

Tel./Fax: 165029

E-mail: apdcluj@yahoo.com

Persoana de contact: Ioana Suru

CLUBUL DE ECOSPEOLOGIE "PIATRA ALTARULUI"

Str. Clinicilor nr. 5-7, Cluj-Napoca

Tel./Fax: 195954

Persoana de contact: Iosif Viehmann

CLUBUL TURISTIC SPEO-ALPIN "SALT"

Piata Unirii nr. 24, Cluj-Napoca

Tel.: 195322

Fax: 195309

Persoana de contact: Andras Abrudan

CLUBUL "GEORGE VALSAN"

Str. Clinicilor nr. 5-7, Cluj-Napoca

Tel.: 195322

Fax: 190801

Persoana de contact: Alin Rosca

CLUBUL DE ECOLOGIE SI TURISM MONTAN "OIOI HOP"

Calea Dorobantilor nr. 102, ap. 4,

Tel.: 094277555

Fax: 147583

Persoana de contact: Adrian Mosutiu

CLUBUL DE SPEOLOGIE "OMEGA"

Str. Nicolae Iorga nr. 1A, ap. 2, Cluj-Napoca

Tel.: 120492

Fax: 433409

E-mail: speo.omega@email.ro

Persoana de contact: Felician Papiu

CLUBUL SPEOLOGILOR AMATORI

Str. B.P. Hasdeu nr. 102, Cluj-Napoca

Tel.: 197634

E-mail: csacluj@geocities.com

Persoana de contact: Vari Laszlo

CLUBUL DE SPEOLOGIE "POLITEHNICA"

Calea Floresti nr. 81, ap. 261, Cluj-Napoca

Tel.: 180902

Fax: 198581

E-mail: speo-poli@hotmail.com

Persoana de contact: Nicolae Antonie

SOCIETATEA CARPATINA ARDELEANA (EKE)

Str. Iuliu Maniu nr. 7, ap. 5, Cluj-Napoca

Tel.: 192136

E-mail: erdelyi.gyopar@personal.ro

Persoana de contact: Iuliu Mathe

ASOCIATIA "PRO RURALIS"

Str. Henri Coanda nr. 23, ap. 61, Cluj-Napoca

Tel./Fax: 144408

E-mail: apr@mail.dntcj.ro

Persoana de contact: Valentin Coman

ORGANIZATIA STUDENTILOR MEDICINISTI

Str. Emil Isac nr. 13, Cluj-Napoca

Tel.: 195524

Fax: 197257

E-mail: osm@umfcluj.ro

Persoana de contact: Razvan Chereches

ASOCIATIA STUDENTEASCA "BEST"

Str. Constantin Daicoviciu nr.10, Bloc Turn, sala 708,

Tel.: 192754

E-mail: best@bavaria.utcluj.ro

Persoana de contact: Emil Alexandru

ASOCIATIA UMANITARA "PRO VOBIS"

Calea Dorobantilor nr. 99, ap. 32,

Tel./fax: 412897

E-mail: provobis@mail.dntcj.ro

Persoana de contact: Maria Vadan

MEDIA CLUJEANA - IN AJUTORUL DUMNEAVOASTRA

MONITORUL DE CLUJ

Str. Gheorghe Bilascu nr. 85,

Tel./Fax: 098595348

E-mail: redactia@monitorulcluj.ro

MESAGERUL TRANSILVAN

Str. Napoca nr. 16,

Tel.: 199397

Fax: 197587

E-mail: stirea@mail.dntcj.ro

ADEVARUL DE CLUJ

Str. Napoca nr. 16,

Tel./Fax: 197418

E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro

SZABADSAG

Str. Napoca nr. 16,

Tel.: 196408

Fax: 197206

E-mail: szabadsag@mail.dntcj.ro

ZIUA de Ardeal

Str. Iuliu Maniu nr. 8

Tel.: 197166

Fax: 195200

E-mail: ziua-nv@ziua.ro

INFORMATIA

Str. Iuliu Maniu nr.22,

Tel.: 430396

Fax: 198221

E-mail: informatia@mail.dntcj.ro

CD RADIO NAPOCA

Calea Dorobantilor nr. 3, etaj 3,

Tel.: 199944

Fax: 190652

E-mail: cdradio@codec.ro

RADIO CLUJ

Str. Donath nr. 160,

Tel.: 186065

Fax: 420026

E-mail: radiocj@mail.dntcj.ro

TVR CLUJ

Str. Donath nr. 160,

Tel.: 420723

Fax: 420037

E-mail: tvrcj@mail.dntcj.ro

PRO TV CLUJ

Str. Gheorghe Bilascu nr. 109

Tel./Fax:: 430812

NCN TV

Str. Horea nr. 78,

Tel.: 432466

Fax: 432376

E-mail: ncntv@mail.dntcj.ro